Moreniul s-a salvat de la retrogradare şi a ajuns În Cupa UEFA pe filiera Dinamo

După FC Olt şi Victoria, o altă formaţie a fost promovată pe prima scenă din ambiţia unor foşti demnitari. Este vorba de Flacăra Moreni, o echipă total obscură, fondată în anul 1922 şi obişnuită doar cu naveta prin diviziile inferioare.

Numai că doi generali din Ministerul de Interne, Ion Ghenoiu şi Marin Dragnea, au ţinut cu tot dinadinsul să mai aducă un "satelit" pentru Dinamo, după Victoria, în speranţa că "roş-albii" vor putea detrona Steaua, iar gruparea prahoveană bifa promovarea în Divizia A.

Se întâmpla în vara anului 1986, după ce, susţin martori ai vremii, a câştigat Seria a II-a a Diviziei B prin multe abuzuri. La început destul de modeşti, morenarii s-au salvat de la retrogradare în finalul primului lor sezon pe prima scenă în urma unui meci de pomină disputat în "Ştefan cel Mare" cu Dinamo, la data de
13 iunie 1987. Cum dinamoviştii nu mai aveau nici o şansă la titlu, au cedat previzibil şi penibil cu 2-3 în faţa celor din Moreni, care astfel continuau în Divizia A. Din acest moment, şefii surorii mari, Dinamo, au decis să trimită jucători la Moreni, cu precădere pe cei aflaţi spre finalul carierei sau tineri care nu aveau loc în lotul echipei mari.  

Astfel, la începutul anului 1989, la Flacăra se regăseau nu mai puţin de zece foşti dinamovişti! Este vorba despre Zlotea, Dohot, Dumitraşcu, George Radu, Văidean, Marcu, Movi­lă, Daniel Sava, Dragnea şi regreta­tul Nelu Stănescu. Plus antrenorul Ion Nunweiller.

Unul dintre jucătorii emblematici de la Flacăra, Marin Dragnea, recunoaşte că a fost un ordin pentru a ajunge la Moreni. "Deja Mircea Lucescu făcuse schimbul de generaţii la Dinamo, iar noi, cei vechi, eram îndrumaţi spre alte echipe. Eu şi alţi coechipieri de ­atunci am ajuns la Moreni, care abia promovase şi trecea prin momente grele, nu aveau decât nouă puncte. Nu trebuie să ne mai ascundem acum, a fost un ordin care trebuia executat, noi eram ofiţeri şi subofiţeri, subordonaţi Ministerului de Interne. Trebuia să salvăm Moreniul, lucru care s-a şi întâmplat în cele din urmă. În sezonul 1988-1989, pregătirea returului am făcut-o la Poiana Braşov. Era un lot bun, în afara celor de la Dinamo erau Butufei, Purdea, Beldie, fraţii Pană, care au ajuns şi ei la Dinamo", şi-a amintit fostul internaţional.

Cel poreclit "Meri" de suporterii di­namovişti a vorbit de influenţa şi de jocurile de culise existente la Moreni: "Repet, erau ordine venite de sus, însă vreau să precizez că ge­neralul Ghenoiu nu venea la echipă, el doar le transmitea prin intermediari. În mod normal, cel mai important lucru era să învingem Steaua, dar aici era şi ambiţia noastră, a celor care jucasem la Dinamo. Echipe aşa-zise «satelit» erau, în acele vremuri, atât pentru Dinamo, cât şi pentru Steaua, fiecare încerca prin mijloacele proprii să monopolizeze puterea. Clar, Victoria şi Moreniul erau echipele lui Dinamo, la meciurile directe totul se decidea în funcţie de interesele de moment, Dinamo având, evident, prioritate". Ultimul an din comunism a fost şi ultimul pe prima scenă a Moreniului. Flacăra a mai "ars" şi în pri­măvara anului 1990 şi, deşi nu a fost desfiinţată la fel ca suratele surogat FC Olt şi Victoria, a fost retrogradată după Revoluţie.

Universitatea Craiova a fost sacrificată la ordinul generalilor
Ambiţia generalului Ion Ghe­noiu, născut în Moreni, s-a desăvârşit la începutul verii anului 1989, când Flacăra a terminat pe locul 4 şi a ajuns în Cupa UEFA. Echipa sacrificată atunci la ordin a fost Universitatea Craiova, care a teminat campionatul cu un loc mai jos, în ajutorul prahovenilor sărind şi ministrul de Interne din acele vremuri, Tudor Postelnicu, originar dintr-o comună din apropierea Moreniului. "Nu ştiu dacă a fost sacrificată Universitatea Craiova, se pot interpreta multe. Eu pot spune doar că aveam o echipă bună şi ne-am meritat locul din Cupa UEFA", îşi mai aminteşte Marin Dragnea. În toamnă, la Moreni a ajuns FC Porto, câşti­gă­toare a Cupei Campionilor Europeni cu doi ani înainte. Partida s-a des­făşurat pe un stadion nou, renovat din temelii, portughezii, antrenaţi de Artur Jorje, câştigând cu 2-1. Returul a fost o formalitate, 2-0, la FC Porto evoluând atunci nume grele, precum Madjer, Joao Pinto, Secretario şi portarul Vitor Baia.

Linia de clasament de la începutul anului 1989
6. Flacăra Moreni 17 7 3 7 30-23 17
Puncte realizate pe teren propriu la finalul turului de campionat 1988-1989: 14 (a pierdut 2 p la Steaua); puncte obţinute în de­pla­sare: 3 (câte 1 p la Rapid, "U" Cluj-Na­poca şi FC Olt).
Golgeterii echipei: Lala – 9 goluri; Văidean – 8; Beldie, C. Pană III (1 din 11 metri) – câte 3; Movilă, Marcu, Dragnea (ambele din 11 m) – câte 2; N. Bucur (FCM Braşov) – un autogol.
Jucători folosiţi: 20 – Beldie, Marcu – câte 17 jocuri; Purdea, Bu­tufei, Dragnea, M. Pană, Văidean – 16; C. Pană III, Movilă – 15; Chiriţă – 13; Zlotea, Lala – 10; Dohot, D. Sava, Dumitraşcu, Stere – 8; N. Stănescu – 5; G. Radu – 4; Ciobănică, Nistor – 1.
Media notelor echipei: 6,48; media notelor jucătorilor (pe baza a minimum zece meciuri): 1. C. Pană III – 6,86, 2. Dragnea – 6,84, 3. Văi­dean – 6,76; Cele mai mari note: 8 (Văidean – et. 6, 8 şi 12), C. Pană III (et. 8 şi 12), Movilă (et. 8) şi Lala (et. 10).
Cartonaşe galbene: 13 (5 suspendări) – 6 jucători (cele mai multe Purdea şi Butufei – câte 3).
Cartonaşe roşii: nici unul.
A beneficiat de 6 lovituri de la 11 metri: 3 transformate (Dragnea 2, C. Pană III), 3 ratate (C. Pană III, Văidean, Dragnea); a fost sancţi­onată cu 4 penalty-uri, toate transformate.