Neglijenţa – principala "maladie" în sectorul zootehnic

Într-o serie de unităţi agricole din judeţul nostru, rezultatele din sectorul zootehnic continuă să fie necorespunzătoare. Aspectele în­tâl­nite cu prilejul unui raid efectuat zilele trecute atestă o conda­m­nabilă superficialitate în mun­că, lipsă de răspundere în organiza­rea şi desfăşurarea procesului de îngrijire şi hrănire a animalelor.

La CAP Plopu, starea de în­tre­ţinere a animalelor este foarte slabă, îngrijirea corporală este o noţiune uitată. Nu se respectă programul de grajd. Hrănirea animalelor se face la întâmplare, necontrolat. Pado­curile sunt neîntreţinute şi pline de noroaie, iar activitatea sanitar-veterinară este ca şi inexistentă. Aceste grave deficienţe s-au soldat cu rezultate total necorespunzătoare. Anul trecut, efectivele planificate nu s-au realizat cu 446 de capete, iar producţia totală de lapte prevăzută s-a realizat numai în proporţie de 30%, unitatea rămânând datoare la stat cu 12.145 de hectolitri lapte. În perioada ce s-a scurs din acest an, aici producţia zilnică este de numai 1-1,2 litri lapte pe vacă furajată. Factorii de răspundere din această unitate nu îşi fac datoria, nu acţionează cu răspundere pentru redresarea situaţiei.

Iresponsabilitatea s-a cuibărit, de asemenea, la CAP Ulmu, unde totala lipsă de preocupare pentru producerea, gospodărirea şi folo­si­rea raţională a furajelor a determinat administrarea de raţii insu­fi­ciente, neechilibrate în elemente nutritive, cu consecinţe gra­ve pentru producţie şi reproducţie. Şi aici starea de întreţinere a animalelor este precară, con­di­ţiile de zoo­igie­nă sunt necores­pun­zătoa­re, favo­-r­i­zând apariţia şi evoluţia păgu­bitoare a unor boli. În această unitate se încalcă cu totul nepermis regulile de creş­tere a viţeilor, a viţelelor de reproducţie şi nu se asigură animale din prăsilă proprie pentru în­lo­cui­rea vacilor îmbătrânite şi slab productive. Nu este deci de mirare de ce la CAP Ulmu se realizează doar 0,4 litri lapte marfă de la o vacă.

În acelaşi perimetru al neglijenţei se înscrie CAP Jugureanu. De ani în şir, aici persistă o crasă neglijenţă în privinţa creşterii animalelor. Deficienţele s-au accentuat în mod îngrijorător. Consecinţa: producţia medie zilnică însă continuă să fie sub un litru de lapte pe fiecare vacă furajată. Animalele sunt slabe, neîngrijite, hrănite total necorespunzător, raţiile furajere administrate fiind la limita necesarului pentru întreţinerea funcţiilor vitale. Nu se urmăresc animalele bolnave şi nu se tratează diversele afecţiuni. Padocurile sunt pline cu noroi şi băltoace.

Neglijenţele grave există şi la CAP Zăvoaia. Aici pot fi întâlnite animale slabe, neţesălate, ne­hră­nite corespunzător, neadăpate la timp. Nu se execută controlul sa­nit­ar-veterinar al efectivelor, nu se izolează la timp animalele bol­na­ve, iar tratamentele sunt aplicate cu întârziere, fără eficienţă. Şi, în timp ce factorii de conducere din această unitate au atitudine pa­sivă, nivelul producţiei de lapte continuă să fie sub orice critică: doar 0,8 litri pe vacă furajată. Cau­za principală este lipsa de preocupare pentru producerea şi folo­sirea eficientă a furajelor pentru des­făşurarea unei activităţi normale în sectorul zootehnic. Multe vaci continuă să fie infecunde, ac­tivitatea de reproducţie fiind de­fi­citară. Ca urmare, anul trecut in­di­cele de natalitate a fost de numai 48%.

Iată o serie de neajunsuri de neadmis, care trebuie grabnic şi în totalitate lichidate. Îmbunătăţirea radicală a întregii activităţi din cadrul sectorului zootehnic trebuie să constituie principala sar­cină pentru conducerile de ferme şi unităţi, pentru toţi lucrătorii zootehnişti. Cei ce sunt antrenaţi în procesul de producţie din zootehnie trebuie să fie animaţi de un nou spirit de muncă, să dovedească atitudine hotărâtă faţă de lipsuri, să manifeste o permanentă preocupare pentru în­tărirea ordinii şi disciplinei. Cel mai bun mijloc de a înţelege necesitatea redresării zootehniei este de a face treabă.
Înainte (jud. Brăila), nr. 9.910/1989