x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Nicolae Ceauşescu, despre "criza poloneză"

0
Autor: dr. Petre Opriş 27 Aug 2009 - 00:00
Nicolae Ceauşescu, despre Eric Feferberg/AFP/Mediafax


În perioada 26-27 august 1989, Eduard Şevardnadze, mi­nistrul sovietic al Afacerilor Externe, s-a aflat la Bucureşti pentru a discuta cu omologul său român, Ioan Totu, despre modul cum se putea rezolva criza politică din Polonia.

Vizita a fost solicitată oficial chiar de către Nicolae Ceauşescu, la 19 august 1989. Liderul suprem al PCR a aflat în ziua respectivă despre faptul că generalul Wojciech Jaruzelski, preşedintele Poloniei, a acceptat să-i încredinţeze lui Tadeusz Mazowiecki mandatul de prim-ministru, deşi era unul dintre liderii sindicatului anticomunist "Solidaritatea".

Reacţia lui Nicolae Ceauşescu, după aflarea informaţiei respective, a fost rapidă. Potrivit propriei declaraţii, prezentată în şedinţa Comitetului Politic Executiv din 21 august 1989, "sâmbătă (19 august 1989 - n.r.) ne-am sfătuit cu câţiva tovarăşi care au putut fi găsiţi imediat şi am adresat un mesaj conducerii sovietice, apoi un mesaj tuturor ţărilor socialiste. (...)

În mod corespunzător, adresându-ne celorlalte state, în aceeaşi seară, până la ora 3:00 dimineaţa, au fost transmise mesaje şi ţărilor socialiste, prin ambasadori. Toţi au spus că vor transmite mesajul imediat. Unii au făcut şi comentarii proprii, dar toţi au spus că sunt îngrijoraţi".

După primirea unui răspuns oficial de la liderul sovietic Mihail Gorbaciov, Nicolae Ceauşescu a trimis la Moscova un nou mesaj, în ziua de 21 august 1989. Printre altele, secretarul general al PCR a solicitat ca Eduard Şevardnadze să efectueze de urgenţă o vizită la Bucureşti pentru a prezenta opinia sovieticilor în legătură cu "actul de trădare" de care se făcea vinovat generalul Jaruzelski în faţă "mişcării muncitoreşti şi socialiste din întreaga lume". În şedinţa din aceeaşi zi a Comitetului Politic Executiv, Nicolae Ceauşescu a declarat: "În orice caz, insistăm ca Şevardnadze să vină aici zilele acestea, independent de (sărbătorirea zilei naţionale de la - n.r.) 23 August. Poate să vină şi mâine, şi poimâine, pentru că aceasta poate va determina şi conducerea sovietică să mai reflecte puţin".

Ministrul sovietic al Afacerilor Externe a ajuns la Bucureşti pe data de 26 august 1989. Rezumatul discuţiilor sale cu Ioan Totu şi opinia lui Nicolae Ceauşescu faţă de poziţia adoptată de sovietici în criza politică din Polonia au fost dezvăluite chiar de preşedintele României, în şedinţa Comitetului Politic Executiv din 22 septembrie 1989.

Din conţinutul stenogramei reuniunii respective, pe care o edităm în continuare sub forma unui extras, rezultă în mod clar faptul că Nicolae Ceauşescu nu a solicitat, în mesajele sale din 19 şi 21 august 1989, intervenţia în Polonia a trupelor statelor membre ale Organizaţiei Tratatului de la Varşovia.

De asemenea, se poate deduce reacţia lide­rilor comunişti polonezi, maghiari şi iugoslavi. Aceştia i-au reamintit lui Nicolae Ceauşescu, direct sau voalat, că încălcase unul din principiile afirmate de el însuşi, în repetate rânduri, amestecându-se în "treburile interne ale altor state". La rândul său, Nicolae Ceauşescu a făcut tri­mitere la statele capi­taliste, la "planul şi programele acestora de amestec în treburile ţărilor socialiste, de destabilizare, de finanţare a politicii de renunţare la construirea socialismului".
Stenograma şedinţei Comitetului Politic Executiv al CC al PCR din ziua de 22 septembrie 1989
Tov. Nicolae Ceauşescu: Şi, în fine, unele probleme in­ter­na­ţionale.
După cum ştiţi, în legătură cu evenimentele care au avut loc în Polonia, noi ne-am adresat ţărilor socialiste, inclusiv polonezilor, cu o scrisoare, am trimis-o şi altor partide comuniste.
Am primit, practic, răspunsul din toate ţările socialiste, aproape. Din ţările din CAER am primit de la toate şi din Pactul de la Varşovia de la multe partide comuniste şi muncitoreşti.
Sovieticii au spus că împărtăşesc complet punctul nostru de vedere, dar consideră că trebuie să-i înţelegem pe tovarăşii polonezi că au probleme serioase, să vedem cum vor acţiona.
Şi asta, pentru că, de fapt, într-un anumit fel, ei au încurajat şi sunt de fapt principalii vinovaţi de organizarea aşa-zisei "mese rotunde", că fără ei nu avea loc "masa rotundă" şi nu se întâmpla ce se întâmplă în Polonia; de altfel, nici în Ungaria nu s-ar fi putut întâmpla. De fapt, ei au încurajat acest lucru şi, în ultimul timp, ei au o poziţie, nu mai sunt chiar aşa entuziasmaţi, pentru că văd unde duce acest lucru.
Polonezii ne-au spus că sunt complet de acord cu aprecierea noastră, dar consideră că nu este bine că le dăm o asemenea apreciere, dar că sigur, într-adevăr, că n-au altă ieşire.
Ungurii ne-au spus că ei nu împărtăşesc părerea noastră că, sigur, sunt probleme, dar e o pro­blemă a partidului polonez şi că, de fapt, noi încălcăm principiile pe care le-am spus şi ne amestecăm în treburile altora.
Iugoslavii împărtăşesc părerea, dar, sigur, sunt probleme care să le soluţioneze polonezii, aşa, nici o poziţie fermă, dar nici altfel.

Toate celelalte partide sunt complet de acord. Au subliniat şi mai mult că - germanii, cehoslovacii, foarte mult cubanezii, vietnamezii - de altfel am trimis la tovarăşi să vadă o hotărâre a tovarăşilor vietnamezi, cum privesc ei problemele privind evitarea la ei - mongolii, bulgarii. Adică, în general, unii au subliniat şi mai mult şi au spus că într-adevăr sunt foarte mult îngrijoraţi şi trebuie să vedem.

Dintre partidele comuniste, în afară de ita­lieni, care au spus tot cam aşa, că trebuie să vedem perspectivele, şi ceva francezii, dar totuşi ei sunt preocupaţi, dar restul, toate partidele, unii chiar au spus că consi­deră că trebuie neapărat să se acţioneze într-un fel sau altul, adică, în general, au împărtăşit pre­o­cu­pă­rile şi poziţia noastră, ceea ce înseamnă că noi am procedat just şi că aceasta corespunde intereselor ţărilor socialiste, a socialismului, a mişcării comuniste şi muncitoreşti în ge­neral.

Bazat, sigur, ceea ce se poate spune acuma, este că va trebui să ne gândim cum va trebui să acţionăm în viitor pentru a determina o poziţie mai fermă faţă de ma­ni­festările ţărilor imperialiste, pe pla­nul şi programele acestora de amestec în treburile ţărilor socia­liste, de destabilizare, de finanţare a politicii de renunţare la construirea socialismului.

Este adevărat că, concret până acu­ma, n-au dat decât promisiuni şi pro­babil că au plătit pe cei care sunt în slujba lor, asta fără nici o îndoială, că pe gratis nimeni nu lucrează, dar a ajuta ţările respective pentru a de­pă­şi situaţia economică (dificilă - n.r.)
n-au făcut-o.

De altfel, cu o sută de milioane (de dolari, oferiţi - n.r.) în trei ani în Polonia şi cu 25 de mi­lioane (de dolari - n.r.) în Ungaria nu se reface economia şi se ridică nivelul de trai al popoarelor din ţările respective. Dimpotrivă, îi împinge şi mai rău spre regres şi de altfel, după datele publicate recent în Ungaria, pe 8 luni producţia a scăzut cu câteva procente, venitul naţional a scăzut, inflaţia a crescut mult. În Polonia este aceeaşi situaţie şi nici nu se poate, mergând pe această cale, să se refacă economia.

Sigur, poziţia noastră este de a acţiona pentru a dezvolta relaţiile şi cu Polonia, şi cu Ungaria. Dorim să realizăm o asemenea zisă colaborare cât mai largă, însă, desigur, nu pentru dezvoltarea sectorului capitalist, cum a spus (preşedintele american George - n.r.) Bush, ci pentru în­tă­ri­rea sectorului socialist şi suntem gata să conlucrăm foarte larg cu ei, inclusiv în cooperarea în pro­duc­ţie, în realizarea diferitelor acţiuni care să ajute realmente la depăşirea situaţiei din Polonia.
În acest spirit, aş propune Comitetului Politic să fie de acord cu aceasta, să apreciem că am procedat just şi să continuăm în acest spirit, să acţionăm în toate direcţiile.
În celelalte probleme inter­na­ţi­o­na­le sunt cunoscute, poziţia noastră este cunoscută şi nu vreau să mă refer la ele.
Sunteţi de acord?
 - Toţi tovarăşii sunt de acord.
Citeşte mai multe despre:   special

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de