x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Nicolae Ceauşescu, "devotat, disciplinat, inteligenţă vie"

0
24 Iul 2009 - 00:00
Nicolae Ceauşescu, Arhivele Naţionale/


Între anii 1948-1949 Nicolae Ceau­şescu a trecut, ca toţi membrii PMR, prin verificările de partid. Documentele redactate atunci (chestionarul, autobiografia, caracte­ri­zările şi declaraţiile scrise de alţi "to­varăşi" despre viitorul lider român), au ajuns piese de bază la dosarul de cadre, păstrat la Cancela­ria CC al PCR.



Aflăm astfel date importante despre activitatea politică a lui Nicolae Ceauşescu până în 1946. În spirit "cri­tic şi autocritic", cum obiş­nuiau ade­vă­­raţii adepţi ai lui Lenin, fostul cismar a notat şi bunele şi relele. Din mărturiile sale reiese, de pildă, că în anii '30 se distinsese într-o organi­zaţie antifascistă, ce avusese în realitate o existenţă fictivă.

La dosar figurează şi câteva "păcate de tine­reţe", datorate "lipsei de vigi­lenţă". Ba unii tovarăşi de partid îi descoperiseră şi lacune pe linie organizatorică. "Am lichidat cu această problemă", va adnota, în timpul verificărilor, tânărul propulsat în structurile înalte ale partidului.

Vă prezentăm în continuare auto­bio­grafia scrisă de Nicolae Ceau­şescu şi câteva caracterizări ale unor "tovi". Menţionăm că documentele au fost transcrise cu ortografia ori­ginală.
Florin Mihai
AUTOBIOGRAFIE "CEAUŞESCU NICULAE
M-am născut în 1918 Ianuarie 26 în comuna Scorniceşti, Jud. Olt. Părinţii sunt agricultori şi se ocupă cu plugăria, au cam 10 hect. pământ pot fi socotiţi mijlocii.

Tata a fost liberal. La vârsta de 11 ani am venit la Bucureşti şi am intrat ucenic la cismărie. Ca ucenic am intrat în legătură cu tineretul sindical de pe lângă sindicatul Ciocanul.

În 1933 Noembrie am devenit membru al UTC. În 1934  am fost atras în Comitetul raional din Negru unde am lucrat până în august când am fost dat să muncesc în mişcarea antifascistă. Am făcut parte din Comitetul Na­ţional antifascist şi în Comitetul Central al tineretului antifascist. Am lucrat cu Matei Socor, Moisesc şi alţii.
Am fost arestat de mai multe ori în acest timp dar am fost imediat pus în libertate.

În 1935 ianuarie am luat parte la Conferinţa Comitetului Judeţean al UTC. După conferinţă am fost oprit de agentul Guşe la mine s-a găsit chitanţa de închiriere a casei unde s-a ţinut conferinţa şi un carnet cu unele notiţe pe care îl uitase acolo Ofelia Manole şi i-l luasem să i-l dau. Am reuşit pe drum să fug.

În fe­bruarie am fost trimis în Olteniţa ca instructor. Am lucrat acolo cu Estera Rodo­şoveţki, care era conducătorul Regiunei. După arestarea ei în Iulie 1935 am rămas eu cu conducerea regiunii până în decembrie 1935. În decembrie 1935 am fost trimis ca conducător al regionalei Prahova, în ianuarie 1936 am fost arestat, fiind dat de un provocator Olteanu. În proces am fost 19 inşi printre care Petre Jubu şi Tarnovschi Vladimir un polonez. N-am dat nici o declaraţie privitor la munca mea sau a altora. Procesul s-a judecat la Braşov şi am fost condamnat la 2 ani şi 6 luni.

Închisoarea am executat-o la Doftana. La Braşov în 1936 am fost încadrat în partid. La Doftana am fost încadrat în celula de partid şi am fost pus la diferite munci organizatorice. În 1938 august cu ocazia încercărilor provocatoare am fost sancţionat cu o observaţie pentru lipsă de vigilenţă. M-am eliberat în de­cembrie 1938. Am luat imediat le­gătura cu Popa Emil şi cu David Constantin. Am fost dat să lucrez la tineret în Comitetul Judeţean care se ocupa cu tineretul.

În prim ... am fost dat în Comisia Centrală a Tineretului unde am lucrat cu Taşcă. Am luat parte la conferinţa din Septembrie 1939 a tineretului unde am făcut raportul asupra problemelor tineretului şi am propus reorganizarea unei organizaţii revolu­ţio­nare a tineretului şi crearea unui front pa­triotic al tineretului. Prima propunere a fost însă atunci respinsă de Foriş reprezentantul CC al partidului.

În iunie - iulie am fost o lună la o şcoală de cadre împreună cu încă cinci tovi, problema principală care a fost prelucrată a fost Istoria Partidului Bolşevic.

În Noembrie 1939 s-a organizat UTC. Am fost pus în Comitetul Central al UTC împreună cu Taşcă şi Miron şi mai târziu cu alţii.

Am muncit aici până în iulie 1940 când am fost arestat. Arestarea se datoreşte lipsei de vigilenţă şi de conspiraţie din partea mea. Eu eram condamnat 3 ani în lipsă şi cu toate acestea umblam ziua pe stradă şi chiar în diferite care (case, n.r.) compromise.

La prefectură n-am dat nici o declaraţie, după câteva zile am fost trimis la Consiliu de războiu şi de acolo la Închisoarea Jilava unde am stat până în februarie 1942. În timpul şederii la Jilava obţinând posibilitatea să merg la Spitalul Militar pentru repararea danturii am făcut o mare greşeală mergând împreună cu o tovă la o casă tehnică care erau neşte cunoscuţi de ai noştri.

În 1942 februarie am fost trimis la închisoarea Caransebeş. Aici am fost sancţionat cu un vot de blam pentru greşeala menţionată mai sus.

În august 1943 m-am eliberat şi am fost trimis în lagăr unde am stat până în august 1944. M-am eliberat pe la 5 august cu ocazia unei Comisii de eliberare. Am fost eliberat în urma sforţărilor depuse pentru ca să ne eliberăm câţi mai mulţi.

Am ieşit împreună cu Popa şi Preoteasa Grigore. Am găsit după câteva zile legătura cu mişcarea prin Pătraşcu, dar n-am fost puşi încă niciunul la muncă până la 23 august. După 23 august am fost dat să muncesc la tineret."
CARACTERIZĂRI
Pt. Tov. Tina Ceauşescu
Cismar, 28 ani, în UTC din 1934, devotat, disciplinat, inteligenţă vie, nu are o atitudine tovărăşească, este ironic, încrezut, dorinţa de a se evidenţia, ridicat politiceşte. Cu metoda de comandă a mai lichidat, independent în muncă şi se poate orienta singur, spirit organizatoric nu suficient de dezvoltat, dar face mari progrese, a ridicat mult munca în Sectorul Galben, este puţin personal, ajută la creşterea oamenilor, este energic, metoda în muncă încă slabă, spirit critic şi autocritic în dezvoltare. Curajos, vigilenţă slabă, spi­rit de iniţiativă, spirit colectiv în creştere, morală sănătoasă, element cu mare perspectivă.
Bucureşti, 20 dec. 1945.
Semnătură indescifrabilă
+ am lichidat mult cu această slăbiciune. (intervenţie în text aparţinând lui Nicolae Ceauşescu, - n.r.)
(ss) Ganea


Declaraţie
"Subsemnatele: Eufrosina Iordache, fosta secretară a tov. Câmpeanu secretarul Regionalei Dunărea de Jos şi responsabilă cu munca tehnică la secţia organizatorică a regionalei timp de un an şi subsemnata Florea Alexandrina fostă la Regionala Dunărea de Jos cu munca la eliberarea carnetelor de membru, am fost chemate la CC secţia organizatorică la data de 1 iulie 1946.

Ţinând seamă de faptul că suntem membre de partid şi trebuie să dăm dovadă de disciplină, am venit fără a obiecta ceva în sensul că am avea familie acolo şi că aici ne-ar veni greu singure.

Am început munca la secţia organizatorică (secretariatul tov. Miron) şi am fost trimise de secţia respectivă să locuim la tov. Ceauşescu Neculai membru în CC, până când ni se va găsi casă de către secţia administrativă respectiv tov. Pantiuşa.

Tov. Ceauşescu are 3 camere de locuit, afară de bucătărie, bae şi un hol mic, aşa încât cred că era posibil să stăm şi noi într-o cameră (cea mai mică), până când vom avea casă, mai cu seamă că tovul Ceauşescu nu locuieşte acasă, el venind la Bucureşti periodic pentru timp de două-trei zile.

Tovul Ceauşescu venind într-un timp de la Constanţa pentru 3 zile, a găsit la mine (Eufrosina Iordache) 2 delegaţii ale tov. Barcari T. membru în Comitetul Regional şi Vasiliu M. membru în comitetul judeţean Covurlui, cari fuseseră la Bucureşti în interes de muncă acum două luni şi a căror delegaţii se găseau la mine, pentru că eu le strângeam la regională şi, cu plecarea mea la Bucureşti, am neglijat să le mai pun la dosarul respectiv, ele rămânând la mine până în ziua de azi. Tov. N. Ceauşescu ne-a chemat seara la el în sufragerie şi a început să ne pună diverse întrebări, pentru a ne determina să spunem că a fost cineva la noi, în timpul cât el a lipsit împreună cu soţia sa de data aceasta! Noi neştiind nimic despre aceasta, na­tural că am negat de la început. El însă ţinând seamă de delegaţiile acelea, ne-a spus că portarul l-a informat că la noi au fost doi oameni cu care noi am fi dormit în patul lui şi că dovadă are şi delegaţiile lor! Cu toate protestele noastre, el a rămas cu impresia, că într-ade­văr aceştia au fost la noi în timpul cât ei n-au fost acasă, fără ca să cerceteze mai bine delegaţiile şi să se uite cel puţin la data când erau eliberate şi expirate chiar aceste delegaţii!

Reese deci, că tov. Ceauşescu ne-a acuzat de fapte imorale, atât pe noi, cât şi pe membrul comitetului regional tov. Barcari şi membrul comitetului judeţean tov. Vasiliu, fapt care se poate cerceta oricând că nu este adevărat!

În această direcţie, cerem a se da referinţe de la regionala Dunărea de Jos unde suntem foarte bine cunoscute de mai bine de un an, pentru a se vedea că nici nu poate fi vorba de nişte imorale, aşa cum a remarcat tov. Ceauşescu!

După toată această discuţie, ne-a pus în vedere să ne mutăm, ca şi cum aceasta depindea de noi şi nu de CC care nu ne putea găsi casă imediat.

Tov. Ceauşescu plecând la muncă la Craiova, a rămas soţia sa tov. Lenuţa Petrescu de la Judeţeana Ilfov, care avea două chei la uşă şi cu toate acestea nu ne dădea nici una, crezând că noi nu ştim că ea mai are o cheie. Am aşteptat patru seri la rând până la 11, 10 seara ca ea să vină. Stăteam pe scări şi lumea se lega de noi. Dacă veneam sus în hol, vecinii ne invitau înăuntru, foarte miraţi văzând că stăm ore întregi pentru a o aştepta pe Lenuţa şi în acelaşi timp făcându-şi diferite păreri despre felul cum se tratează comuniştii între ei. Toate aceste scene care ni se făceau, luau caracterul unei pro­prietărese care face mizerie chiriaşelor, pentru a-i lăsa casa liberă. Într-un timp, tov. Ceauşescu a venit de la Constanţa, nu a găsit pe nimeni acasă, a intrat înăuntru (el având altă cheie) şi a încuiat camera care dădea în bae. Asta era într-o vineri ziua şi ei au venit împreună acasă apoi tocmai luni, deci după 3 zile, în care timp noi nu ne-am putut folosi de bae şi nici măcar de closet, fiind la et. 6 şi nevând posibilitatea de a merge în altă parte.

Duminică seara de obicei nu se dă mâncare la cantină şi noi ne găteam câte ceva acasă. Tov. Lenuţa a plecat de acasă, n-a venit deloc decât a doua zi şi pentru a nu-i consuma aragazul probabil, a încuiat bucătăria şi n-am avut unde găti absolut nimic, aşa că n-am avut ce mânca.

Ieri 1 iulie tov. Lenuţa a venit la noi şi ne-a spus că ea, a doua zi, face curăţenie în toată casa şi că noi trebuie să ne mutăm ime­diat, că doar casa ei nu e grajd şi că nu mai poate primi pe nimeni în casă. Deşi am căutat să-i explicăm cum stă situaţia, ea a spus: că nu o interesează, cine ne-a adus aici, n-are decât să aibă grijă, fără a ne ţine însă la ea în casă.

I-am arătat că nu aveam posibilitatea să ne mutăm imediat, dar ea a venit astăzi dimineaţă pe la ora 4:00 şi ceva şi ne-a spus să ne sculăm să ne strângem toate lucrurile, că ea începe curăţenia şi le dă afară. Am strâns totul, am plecat la muncă la CC iar ei i-am spus că dacă telefonează cineva la ea la judeţeană şi întreabă de noi, să-i spună că noi am plecat la Galaţi.

Am crezut că se va sesiza de aceasta şi ne va întreba că de ce plecăm fără a anunţa CC dar ea nici nu s-a gândit la asta şi a spus că dacă va fi întrebată, va spune că am plecat la Galaţi.
Noi am mers mai târziu, am luat lucrurile şi le-am dus în altă parte.
Eufrosina Iordache
Florea Alexandrina
2 iulie 1946"
Citeşte mai multe despre:   special,   pană,   ne-a,   venit,   ceausescu,   august,   comitetul

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de