Nicu Ceauşescu bea şi din două pahare o dată

Liliac Şerban este un experimentat şef de sală la Restaurantul Select din Iaşi. Decenii întregi a servit la restaurant. A făcut armata la Securitate şi a "lucrat" tot ca chelner, în civil, în timpul exercitării datoriei de militar.

De­servea o "celulă" de agenţi arabi instruiţi de români şi cazaţi la o vilă a Se­curităţii de lângă Grădina Zoolo­gică din Bucureşti şi de a cărei admi­nis­trare gastronomică, şi nu numai, răs­pun­dea el. Bine văzut şi din acest mo­tiv, la lăsarea la vatră era chemat perio­dic de prim-secretarul judeţean de partid atunci când venea Ceau­şescu şi parti­cipa la câte o masă închinată acestuia.

Cu îndemânarea şi profesionalismul pe care le-a căpătat de-a lungul anilor, era chemat la Iaşi să facă mesele şi să servească pe primul-secretar şi pe acoliţii săi. De multe ori venea şi fa­milia Ceauşescu. De regulă, serveau masa la Casa Tineretului. Nicolae bea mai rar. Nicu Ceauşescu, cum se ştie, consuma foarte des whisky. Se în­tâmpla să bea chiar şi din două pahare o dată. Unul sec, altul cu apă minerală. Venea mai întâi cineva care degusta şi din mâncare şi din băutura pe care urmau să le servească Ceauşescu şi invitaţii lui la masă.

"La Casa Tinere­tului din Iaşi se fă­ceau mese de protocol, veneau Ceau­şescu, Nicu, nora lor, eu eram omul care trebuia să servesc aco­lo, împreună cu un coleg, Costel Paz­nicu, un os­pătar foarte bun, care a murit de ci­roză, îi plăcea să bea numai vot­că, apă nu prea consuma. Masa de protocol era sub scenă la Casa Ti­ne­retului, ve­neau acolo şi Nagâţ, care era mai-marele partidului pe ju­deţ, so­seau şi alţi prim-secretari. Ve­nea şi Ceauşescu. Se pregăteau mai ales pla­tou­ri mari. Nagâţ venea de regulă când erau şedinţe de-ale lui, de la judeţeana de partid. Se mai făceau expoziţii foar­te mari, se nimerea să vină să vadă, când erau mese la nivel înalt, se lucrau câte două-trei nopţi.

Ceauşescu nici nu prea gusta, lua aşa, câte o tartinuţă, venea cineva care degusta, oameni de-ai lui, noi intram numai când serveam, cred că mie îmi ştiau toată familia. Ceauşescu a fost de câteva ori, Nicu de vreo trei ori, a venit şi cu soţia, era şefa pionierilor. Ei i-am servit bomboane făcute în laborator la noi, le-am dus în sala aia, era foarte încântată. Se aducea aco­o şi whisky, noi eram discreţi, eram instruiţi, toţi cârciumarii adu­ceau whisky, se servea şi vânat, totul era gătit, pe platouri. Ceauşescu a mâncat la o masă rotun­dă, mare, cu scaune. Veneam, puneam platourile, plecam, se ser­veau singuri, mai turnam apă. Nicolae nu bea şpriţ, ci separat

Nicu era un băiat de treabă, era foarte bun prieten cu Nagâţ. În '94 l-am întâlnit. Eram obişnuit să stau drepţi, aşa am făcut şi atunci, că aşa eram educaţi, dar Nicu a râs. Era foarte de gaşcă, vedeam cum vorbea cu ăştia. A venit o dată în pantaloni, pulover şi cămaşă, nu purta totdeauna cravată, a servit ce era pe masă, gustări. Mi-amin­tesc că o dată a cerut vărzări, văr­ză­rile erau cele mai bune, acum nu se mai fac."