x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Ostaşii de la hotare, la datorie sub drapel

0
Autor: Florin Mihai 25 Iun 2009 - 00:00

În plină campanie agricolă, prin­tre date statistice referitoare la recolta de grâu şi orz şi la întrecerile socialiste "febrile" între GAC-urile şi GAS-urile pa­triei, ziua grănicerilor români a trecut aproape neobservată în presa vremii. Cu ocazia evenimentului, oficiosul PCR, Scînteia, a publicat un singur material, ce-i drept "bine simţit", despre "datoria permanentă" a os­ta­şi­lor de la graniţele ţării.



În realitate, la 25 iunie în fiecare uni­tate şi subunitate de grăniceri s-au desfăşurat "activităţi politico-educative şi cultural-artistice". Cea mai am­plă, desigur, la Casa Centrală a Ar­ma­tei, unde au fost invitaţi, pe lângă ofiţeri activi şi bătrânii "armei", UTC-işti, pionieri, membri ai gărzilor pa­tri­otice. Ca de obicei, în asemenea situa­ţii s-a organizat o adunare festi­vă. La sfârşit, participanţii i-au trimis Comandantului Suprem Nicolae Cea­u­şescu o telegramă.

După potopul de epitete adresate "celui mai iubit fiu al poporului", grănicerii s-au angajat la "realizarea unei noi calităţi, superi­oa­re, în procesul instructiv-educativ, în­tă­rirea ordinii şi disciplinei, res­pec­ta­rea strictă a hotărârilor de partid, a re­gi­mului juridic de frontieră, a legilor ţării şi a regulamentelor noastre. Ofiţerii, maiştrii mi­li­tari, subofiţerii şi militarii în termen gră­niceri, îşi vor con­sacra toate eforturile pentru înde­pli­nirea cu înaltă răspundere patrioti­că şi vigilenţă revolu­ţi­o­na­ră a misiunii de bază în­cre­din­ţate de partid şi popor - paza şi apă­rarea fronti­e­rei de stat, întâm­pi­nând cu re­zul­tate foarte bune, în toate do­me­ni­i­le de ac­ti­vitate, cea de-a 45-a aniversare a victoriei re­voluţiei de eliberare socială şi naţi­o­na­lă, antifascistă şi antiimperialistă".

Tot de aproape jumătate de secol se schimbase şi structura comandamentului de grăniceri. După "marele răz­boi", soldaţii care păzeau frontierele au făcut de multe ori stânga-mprejur între comandamentele Miliţiei şi Armatei. Din 1947, ostaşii fruntariilor treceau în subordinea Ministerului Afacerilor Interne prin Decretele nr. 208 şi 1259, publicate în Monitorul Oficial la 25 iunie. Între 1959 şi 1983, paza frontierelor a trecut în atribuţiile Ministerului Apărării Naţionale.   

La comandă s-au aflat, printre alţii, generali precum Mihail Boico (agent so­vietic), Florian Dănălache, Ioan Şerb, Vasile Petruţ. De-a lungul istoriei postbelice, grănicerii s-au aflat şi în si­tua­ţie de alertă maximă. Bunăoară, momente fierbinţi la graniţele Ro­mâ­niei s-au petrecut în 1950-1951 (conflictul diplomatic sovieto-iugoslav) şi în 1968 (refuzul României de a invada Cehoslovacia).   
Citeşte mai multe despre:   special

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de