x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Paul Niculescu-Mizil, despre "metamorfoza" lui 23 August

0
Autor: Lavinia Betea 24 Aug 2009 - 00:00
 Paul  Niculescu-Mizil, despre /Agerpres


Profesorul Paul Niculescu-Mizil (1923-2008) a fost membru al CC al PCR (1955-1989). A făcut parte din "garda" lui Ceauşescu în primii ani de putere ai acestuia, fiind secretar al CC al PCR (1965-1972). A deţinut funcţii însemnate de resortul propagandei (rector la "Ştefan Ghe­orghiu", director adjunct al Institutului de Istorie al PMR, şef al secţiei de propagandă etc). În interviul ce mi l-a acordat în 2006 pentru Jurnalul Naţional a făcut interesante relatări şi consi­deraţii despre sărbătoarea de 23 August.
Reproducem în cele ce urmează câteva dintre acestea
AUGUST 1944
"În august 1944 eram elev în Şcoala Militară de Ofiţeri de rezervă, nr. 1, Ploieşti, mutată, din cauza războiului, la Slănic. Aveam 21 de ani. În seara zilei de 23 august am fost sculaţi din somn şi chemaţi la adunare. Căpitanul Epure, comandatul companiei, ne-a citit Proclamaţia Regelui Mihai. Ne-am bucurat că se face pace. Ni s-a spus că s-a terminat războiul. Dar după aceea a urmat ordinul: să se distribuie armament de luptă. Ce fel de pace e când se distribuie armament? - am început noi să ne întrebăm.

Am luat poziţie de apărare pe drumurile între Ploieşti şi Transilvania, prin Slănic, pentru a nu permite nemţilor să treacă. Au fost lupte sângeroase în care am trăit câteva momente excepţionale. Eram transmi­sionist, desemnat să particip la comandamentul luptelor alături de colonelul Constantinescu. La un moment dat s-a apropiat de comandament o motocicletă cu ataş. Cu steagul alb, un colonel şi un subofiţer german veniseră să se predea. În realitate voiau să vadă care-i situaţia acolo. Atunci l-am auzit pe colonelul Constantinescu spunând: «Acest colonel care a venit cu stea­gul alb este dezertor, nu sol». Respectivul colonel fusese consilierul german al comandantului român. În seara zilei de 23 august, după ce s-a produs ruptura, fugise la ai săi. A fost arestat de colonelul Constantinescu. Un alt moment pe care-l reţin a fost acela când un ofiţer a venit la comandantul meu şi i-a spus: «Domnule colonel, să le dăm drumul nemţilor să treacă.

Sunt mulţi, sunt mii şi mii, noi suntem o mână de oameni, nu o să putem sta pe această poziţie.» «Ascultă, măi, eu sunt ostaş! - s-a supărat colonelul. Nu fac politică. Am primit ordin să apăr această poziţie. Iar nemţii vor trece numai peste cadavrul meu!» Este o lecţie execepţională despre ce înseamnă patria sau moartea. (...) Am partici­pat la lupte până în Transilvania".
Întâiul august sărbătorit

"Nu ştiu dacă am fost sau nu am fost la prima demonstraţie, cea din 1945, nu îmi amintesc. Eu nu dau aşa mare importanţă. Prima oară când am participat la o demonstraţie, eram student, lucram şi la o revistă, Tinereţea se numea, a tineretului progresist. Am fost undeva în jurul Arcului de Triumf, când armata a trecut pe sub Arcul de Triumf. Eu nu pot să spun că atunci făceam judecăţi politice pentru că participam la această demonstraţie. La care se afla şi Regele, parti­cipau ţărăniştii, participau liberalii, participau comuniştii. În ceea ce mă priveşte sunt adeptul punctului de vedere că 23 August a fost un act care s-a bucurat de un larg consens naţional. Tendinţa de acum de a arunca pe umerii lui 23 August un caracter de acţiune nefastă pentru ţara românească trebuie respinsă. Nu corespunde adevărului şi intereselor naţionale."
"ELIBERATORII" SOVIETICI
"Eu nu neg contribuţia adusă de americani, de englezi ş.a.m.d. Uniunea Sovietică a dat însă 20 de milioane de morţi în acest război. Rolul Armatei Sovietice în războiul împotriva Germaniei fasciste este un rol pe care faptele îl susţin.  (...) Armatele sovietice au intrat în Bucureşti în formaţie de marş, nu de luptă. (Primiţi, n.n.) nu numai cu ovaţiile populaţiei. În câteva puncte din capitală s-au organizat mitinguri sărbătoreşti. În care au vorbit oameni şi din partea comunităţilor religioase şi etnice, şi a social-democraţilor, şi a ţărăniştilor şi a liberalilor.  Există fotografii ale acestor mitinguri.

Ideea eliberării Bucureştiului de armata sovietică a fost însă o idee care a avut o lungă istorie la Moscova. Mi se pare că la 10 ani de la eli­berarea Bucureştiului, a venit în Bucureşti o delegaţie sovietică, condusă de mareşalul Konev care a vrut să ofere steagul unităţii care a eliberat Bucureştiul. Noi am organizat un studiu şi o expunere, hai să spun aşa, propragandistic - agitatorică a modului în care s-a înfăptuit 23 August. Am făcut o expoziţie la Muzeul de Istorie Naţională care prezenta evenimentele din România, nu numai pe zile, ci şi pe ore. (Cu, n.n.) absolut toată lumea. (...) Expoziţia a fost făcută cu - să-i spun aşa - asistenţa tehnică ca specialist a lui Bodnăraş.

Când a venit mareşalul Konev am participat în cabinetul lui Gheorghiu-Dej la o discuţie. «Ce facem?» pentru că noi nu am acceptat niciodată teza cu privire la elibe­rarea României exclusiv de armata sovietică. S-a hotărât să nu acceptăm acest termen şi să discutăm cu Konev această problemă. Am fost martor la Muzeul de Istorie când a venit în vizită delegaţia sovietică să vadă expoziţia. I s-a explicat lui Konev pe momente şi ore modul cum s-a desfăşurat 23 August în Bucureşti. Spre surprinderea noastră, Konev a refuzat să mai dea acel drapel. În particular, i-a înjurat pe cei care l-au indus în eroare. Noi am ştiut asta pentru că acolo unde stătea Konev se şi înregistrau. Şi a renunţat."
SĂRBĂTORIREA "CONDUCĂTORILOR IUBIŢI"
"După părerea mea, supraaprecierea a fost când a fost decretată zi naţională a României. Mult mai normal şi mai apropiat de realităţi, de necesităţile naţionale este să se considere 1 Decembrie zi naţională. A doua problemă este că 23 August a primit, de-a lungul vremurilor, dese schimbări de calificare. La început era «actul de la 23 August», după aceea a fost "insurecţie armată»... Apoi, culmea, a fost considerată «ziua victoriei re­voluţiei antiimperialiste şi antifasciste».

(...) Există un moment foarte important, o dezbatere care s-a făcut în 1974 când s-a propus un proiect al programului partidului comunist de desăvârşire a construcţiei socialiste, nu mai ţin minte, societate multilateral dezvoltată şi trecere spre comunism. Atunci a fost convocată la Neptun o dezbatere la care au participat conducerea superioară de partid, respectiv Ceauşescu şi alţi membri ai CC, dar şi oameni din domeniul ideologiei şi propagandei. Şi s-a supus unei discuţii publice acest proiect de program. (...)

După câteva luni a fost congresul care a aprobat acest program în urma dezbaterilor publice. Una dintre probleme a fost caracterizarea zilei de 23 August. Am fost acela care a sus­ţinut că modificarea foarte deasă a cali­fi­cării pe care o dăm noi lui 23 August face ca această caracterizare să fie incredibilă pentru populaţie. Am mai susţinut că nu înţeleg cum a putut să fie 23 August o revoluţie anti­im­perialistă, când alături de noi, în 23 August, au fost SUA, Marea Britanie, Franţa. Coaliţia în care noi am intrat, nu era o colaţie anti­imperialistă, ci o coaliţie în care erau şi im­perialişti. (...) A fost o dezbatere şi la această dezbaterea au fost păreri diferite. Au câş­tigat cei care au avut majoritatea. Eu, în 1974, am făcut parte din minoritate. (...) Rolul ho­­tărâtor în schimbarea formulării cu «re­vo­luţia anti­i­mperialistă, antifascistă, naţio­na­lă» l-a avut Ceauşescu. Nu ştiu însă dacă el a for­mulat aceasta... (...) S-a inspirat din faptul că el dorea să arate că noi românii am fost «cei mai» întotdeauna, că am făcut şi am dres..."
DE LA CAROL AL II-LEA LA CEAUŞESCU
"Acum nu se înţeleg anumite lucruri. Se crede că 23 August era ceva forţat ş.a.m.d. Eu spun invers. 23 August şi participarea oamenilor la aceste manifestări era, de multe ori, peste aşteptările organizatorilor. Eram uimit că la demonstraţii oamenii veneau cu copiii. Demonstrau aici în piaţă şi pe urmă îşi făceau un fel de 1 Mai la verdeaţă. Era veselie, nu circ. Mergeau, în urma lor, cu puşca în spate? Ii împingea cineva? Ii băga în puşcărie că n-au participat la de­monstraţie? Asta este o absurditate. (...) Mani­festările în care copiii mergeau să facă exerciţii de nu ştiu câte ori, nu le-a inventat Ceauşescu. Eu am fost străjer, am participat la demonstraţii care se organizau pe timpul lui Carol. (...) Mă scoteau de la şcoală. Şi tot cu trupuri se scria. Înainte de 1944, în timpul lui Carol, s-a prăbuşit o aripă a tribunei de la ANEF. Şi au fost morţi, în timpul unei ma­nifestaţii de glorificare a regelui Carol."
În concluzie...

"Dacă nu se întâmpla 23 August atunci această ţară ar fi fost, în primul rând, tăvălugită de sovietici de la un capăt la altul, cu toate ororile şi distrugerile pe care le face un război. În al doilea rând, dacă nu se întâmpla 23 August, rămâneam şi fără Transilvania. Într-al treilea rând, am fi ajuns gubernie sovietică. Pe plan internaţional, dacă nu era 23 August, jertfele de vieţi omeneşti pe care le-au dat URSS, America, Franţa, Anglia ar fi fost mult mai mari. Pentru că 23 August, nu după aprecierile lui Ceauşescu, ci după aprecierile altor comandanţi şi strategi din acea vreme, a scurtat războiul cu şase luni."
Citeşte mai multe despre:   special,   23 august

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de