Pete ale neglijenţei şi dezordinii la Craiova

"În revista de la 16 iunie a fost pu­blicat un reportaj intitulat «Lecţia de frumuseţe», de la Piatra Neamţ, semnat de Dumitru Constantin. Adevărat că îţi încântă ochiul, cât şi sufletul, când priveşti în jur şi vezi numai frumuseţe - ne scrie din Craiova Aurelia Milotinescu (Piaţa Gării, bl, O-1, ap. 39). Veniţi, vă rog, şi la Craiova. Sunt foarte multe locuri şi lucruri frumoase, dar şi pete ale neglijenţei şi dezordinii. Făcând un reportaj, se va reuşi poate mai curând să se înlăture aspectele care nu fac cinste oraşului nostru." Dintre aceste aspecte, autoa­rea scrisorii menţionează străzi ce trebuie reparate, autobuze care întârzie, spaţii verzi neamenajate, constructorii care lasă, încă, borduri nefinisate şi altele de care trebuie să se ocupe, fireşte, edilii oraşului. Există, cum se ştie, şi "Tribuna democra­ţiei", în care cetăţenii pot ridica toate aceste pro­bleme, iar împreună să remedieze deficienţele. Cât despre cei care mă­nâncă se­minţe în faţa cinemato­grafelor, arun­că hârtii pe stradă, deteriorează scaunele din mijloacele de transport în comun etc. etc., ce să răspundem? Cel mai nimerit ar fi, ni se pare, un citat din chiar articolul care v-a plăcut atât de mult: "Lecţia de frumuseţe": "Ora­şul e frumos şi curat, pentru că oa­menii săi ţin pur şi simplu la asta. La Piatra Neamţ, spiritul gospodăresc, ordinea, curăţenia, frumuseţea chiar se învaţă".
Liana Molnar


Efectul scrisorii comentate "Pe lân­gă subiect", apărută în numărul de la 21 iulie a.c. al revistei, n-a întârziat să ajungă la noi, de astă dată, sub for­ma unui amplu şi competent răspuns al Direcţiei pentru probleme de mun­că şi ocrotiri sociale Iaşi, care clarifică
ast­fel drepturile Anicăi Burghelea din comuna Mogoşeşti-Siret, satul Mun­­ce­lu de Sus. Dar să punctăm temeiul le­gal al acestora. Petenta dorea să ştie dacă are dreptul la pensia de urmaş.
I s-a răspuns, dar cu totul altceva, că poa­te fi ajutată să muncească la CAP. Aşa­dar, conform prevederilor Legii nr. 4/1977, în sectorul agricol cooperatist nu se acordă pensie de urmaş soţului supravieţuitor, chiar dacă acesta ar fi pierdut integral capacitatea de mun­că. Totodată, i s-a explicat petiţionarei că, nefiind în activitate atunci când a survenit boala, cu nouă ani mai târ­ziu, nu i se acordă concediu medical plă­tit. Chiar dacă ar prezenta documentar de expertiză medicală, cu pro­pu­nerea de pensionare pentru pier­de­rea capa­ci­tăţii de muncă, nu este valabil, de­oarece a muncit în CAP doar pa­tru ani, şi nu zece, minimum cât sunt pre­vă­zuţi de lege. La cei 56 de ani nu a rea­lizat o vechime de cel pu­ţin zece ani ca să poată ieşi la pensie de limită de vârstă. De aceea, a fost în­drumată să lucreze la CAP pentru a to­taliza o vechime minimă, ca după îm­pli­nirea vârstei de 60 de ani să o so­licite. Toate aceste lămu­riri ar fi fost evitate dacă nu s-ar fi dat dovadă de formalism şi rutină în cercetarea efectuată. Motiv pentru care funcţionarul respectiv a fost aspru criticat, colectivul de conducere stabilind măsuri de preîntâm­pinare a unor astfel de ne­­ajunsuri.
Maria Radu - Flacăra, nr. 34/1989