x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Poluarea României, în atenţia lui Ceauşescu

0
01 Aug 2009 - 00:00
În 1989, diferiţi români obişnuiau să spună: "Ceauşescu nu ştie ce se întâmplă! Dacă ar şti, pro­blemele noastre ar putea fi rezolvate cu uşurinţă!". Astfel, mitul conducătorului infailibil, atotputernic şi priceput la toate era prezent în mentalitatea şi obiceiurile cetăţenilor României.

Ceauşescu nu ştia ce se întâmplă în România? În opinia noastră, secretarul general al PCR era informat în permanenţă despre cele mai importante probleme cu care se confruntau cetăţenii. Din păcate, după 1948, secretomania a dominat (şi domină) sistemul politic românesc.

Unul dintre motivele acestei stări de fapt este complexul de inferioritate faţă de străini - în special faţă de cei din statele occidentale şi din URSS - al celor care au ajuns în funcţiile importante ale statului român. Prin aplicarea unui regim de clasificare extrem de restrictiv documentelor pe care le semnau, şefii români - de la toate nivelurile - puteau să-şi ascundă incompetenţa, lipsa lor de pregătire şi cultură generală.

De asemenea, prin aplicarea fără noimă a ştampilei "secret" pe diferite documente, cei care făceau parte din nivelurile de conducere ale instituţiilor politice şi administrative ale României - numiţi de obicei în funcţii pe criterii politice - blocau accesul cetăţeanului obişnuit la informaţii vitale pentru acesta. În schimb, preşedintele ţării îşi asuma (a câta oară?) rolul de "salvator al patriei", dictând aplicarea unor măsuri fără să-i in­formeze pe oamenii obişnuiţi despre pericolul la care au fost sau sunt expuşi.

Un exemplu în acest sens este documentul intitulat "Raport asupra calităţii mediului în RS România pentru luna iunie 1989 (sinteză)" din care edităm în continuare câteva extrase. Acesta a fost clasificat "secret de serviciu" la 5 iulie 1989 de Ion Badea, preşedintele Consiliului Naţional al Apelor, şi trimis lui Nicolae Ceauşescu. Li­derul suprem al PCR l-a citit şi a propus discutarea sa într-o şedinţă a Comitetului Politic Executiv al CC al PCR - fapt ce s-a întâmplat la 14 iulie 1989.

În cursul reuniunii respective, Nicolae Ceauşescu a atras atenţia celor care se ocupau de protejarea mediului în România. În timp ce Elena Ceauşescu amintea, în mod repetat, despre poluarea accidentală a apei de unităţile metalurgice şi chimice, soţul său considera că "este necesar să revedem toată activitatea din dome­niul acesta şi să trecem la întocmirea unui program mult mai serios şi la instituirea unui control, pentru că toţi trebuie să fie obligaţi să respecte tehnologiile".


Nicolae Ceauşescu dorea să se ac­ţioneze pentru reducerea poluării din marile zone industriale (Hunedoara, Baia Mare, Copşa Mică, Galaţi, Tulcea, Bucu­reşti, Suceava, Iaşi, Brazi, Valea Călu­gărească, Borzeşti, Victoria, Arad, Târgu-Mureş, Govora, Codlea, Făgăraş, Târnă­veni, Bacău) după ce a constatat că se cheltuia mult pentru protejarea mediului, "dar nu am aplicat cum trebuie măsurile pe care le avem".
Raport asupra calităţii mediului în RS România pentru luna iunie 1989 / sintezî

I. Cu privire la calitatea aerului
Pe ansamblul teritoriului ţării, ana­lizele calităţii aerului efectuate în luna iunie prin măsurători la staţiile de su­pra­veghere a poluării de fond indică o calitate corespunzătoare.

Deşi pe ansamblul ţării, calitatea aerului este corespunzătoare, totuşi, local şi punctiform, pe perioade scurte de timp, s-au înregistrat depăşiri ale valorilor li­mitelor admisibile la pulberi în suspensie în zonele platformelor industriale de la Hunedoara, Galaţi, Bucureşti şi Tulcea, la sulfură de carbon la Suceava, în zona platformei Combinatului de Fibre Sinte­tice şi la amoniac la Bucureşti şi Iaşi. În zona Baia Mare şi Copşa Mică se înre­gistrează frecvente depăşiri ale valorilor limitelor admisibile la dioxid de sulf şi pulberi în suspensie.

În vederea îmbunătăţirii calităţii aerului în zonele menţionate, s-au luat ur­mă­toarele măsuri:
- pe Platforma siderurgică Hunedoara continuă execuţia instalaţiilor de stingere uscată a cocsului;
- pe Platforma metalurgică Tulcea s-au adoptat tehnologii pentru reducerea temperaturii gazelor reziduale care trec pe fluxul de epurare în vederea experimentării îmbunătăţirii funcţionării sa­cilor filtranţi din producţia internă;
- la Întreprinderea metalurgică de me­tale neferoase Copşa Mică continuă lucrările de etanşare de la instalaţiile interioare, celelalte măsuri stabilite fiind în fază de promovare a investiţiilor de organele de sinteză.

La Platformele industriale din Baia Mare, Bucureşti-Dudeşti, Suceava, Galaţi şi Iaşi nu s-au început lucrările necesare pentru îmbunătăţirea calităţii aerului.


II. Cu privire la calitatea apelor
a) Calitatea apelor de suprafaţă

Analizele fizico-chimice şi bacteriolo­gice efectuate în luna iunie pe cursu­rile de apă pun în evidenţă în majoritatea cazurilor o calitate mai bună a apei decât în luna precedentă. Totuşi, pe unele sectoare mijlocii şi inferioare ale cursurilor de apă, în special în aval de marile centre urbane şi unităţi industriale sau agricole, s-a înregistrat o calitate necores­pun­zătoare a apei ca urmare a de­versărilor de ape uzate neepurate sau insuficient epurate, a deficienţelor în exploatarea sta­ţiilor de epurare şi a descărcărilor din batalurile de rezi­duuri sau operaţiilor de spălare a insta­laţiilor de producţie care vehiculează substanţe poluante.

Pe râul Prut, ca urmare a unei avarii produse la Întreprinderea de Reparaţii Maşini Agricole Lipcani de pe teritoriul URSS, a fost semnalată o poluare cu produse petroliere.

Pentru reducerea poluării cursurilor de apă Someş şi Olt se urmăreşte aplicarea măsurilor şi lucrărilor prevăzute în programele aprobate de Guvern.

De asemenea, s-a verificat stadiul de îndeplinire al măsurilor de depoluare pentru principalele unităţi aparţinând ramurilor metalurgice şi chimiei, re­zul­tând că din 47 de măsuri la unităţile Mi­nisterului Industriei Metalurgice s-au în­de­plinit integral până în prezent numai 6, iar la unităţile Ministerului Industriei Chimice şi Petrochimice, din 137 măsuri s-au realizat integral numai 58.

b) Calitatea apelor subterane

Se menţin în continuare poluate stratele acvifere din jurul Combinatelor Chimice şi Petrochimice de la Brazi, Valea Călugărească, Borzeşti, Târgu-Mureş, Victoria, Govora, Arad, Bacău, Codlea şi Făgăraş, ca urmare a pierderilor prin batalurile de depozitare a reziduurilor şi prin reţelele de canalizare.

Se continuă execuţia lucrărilor de remediere şi de înlocuire a tronsoanelor de canalizare deteriorate la Combinatele chimice şi petrochimice Brazi, Govora, Arad, Bacău, Codlea şi Făgăraş, cele de impermeabilizare a platformelor de depozitare a reziduurilor, iar în zona Brazi se execută lucrările de depoluare a pânzei freatice. Pentru depoluarea pânzei freatice din zona Arad a fost elaborată documentaţia tehnică, dar nu a început încă execuţia lucrărilor.

Nu s-a acţionat încă şi nu s-au luat mă­suri pentru depoluarea pânzei frea­tice din zona platformelor chimice de la Govora, Codlea, Făgăraş, Valea Că­lugărească, Bor­zeşti, Târgu-Mureş şi Victoria.

c) Calitatea apei potabile
Din cauza funcţionării necorespun­zătoare a unor staţii de tratare, indicatorii de calitate au prezentat valori peste li­mitele admise în localităţile Bacău, Galaţi şi Târnăveni la amoniac şi substanţe orga­nice. Pentru corectarea calităţii apei s-au mărit dozele de reactivi şi s-au spălat mai des filtrele.


III. Cu privire la calitatea preci­pita­ţiilor

Rezultatele analizelor efectuate prin reţeaua de control a calităţii precipi­taţiilor nu indică precipitaţii poluante. Izolat, în zona localităţilor Baia Mare, Oradea, Slatina, Slobozia, Focşani, Piteşti şi Cluj s-a semnalat o uşoară aciditate a precipitaţiilor ca urmare a emanaţiilor de gaze încărcate cu dioxid de sulf de la unităţile locale industriale şi a transportului poluanţilor prin atmosferă de la distanţă. La Biharia - jud. Bihor - s-au evidenţiat precipitaţii alcaline. S-a intensificat urmărirea activităţilor de producţie care pot provoca emanaţii de dioxid de sulf şi alţi poluanţi, în vederea identi­fi­cării surselor şi luarea măsurilor de evitare a poluării. (...)

Pentru depăşirea repetată a indicatorilor de calitate reglementaţi prin acordurile de protecţie a mediului privind cantităţile de poluanţi emişi în atmosferă, precum şi pentru depăşirea valorilor indicatorilor de calitate a apelor uzate evacuate s-au aplicat de Inspecţia de Stat a Apelor 382 de amenzi contravenţionale în valoare de 411.600 de lei şi s-au întocmit două dosare de urmărire penală.
Preşedinte (ss.) Ion Badea
Citeşte mai multe despre:   special,   poluare,   1989 - acum 20 de ani

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de