x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Prelucrarea informaţiilor pentru mesajele cu structură complexă

0
18 Iul 2009 - 00:00



Scrierea ştirilor: informaţia nu este suficientă

Scrierea este arta gândirii ulterioare. Ceea ce răsare în minte este arareori suficient de bun, talentul nu constă într-o revărsare grăbită de cuvinte, ci în selectarea lor. Uneori, acest proces este rapid, alteori durează mai mult, dar gândirea ulterioară trebuie să existe chiar şi - sau mai ales - în condiţiile de presiune de timp din ziaristica zilnică.

Prin destul de bun înţeleg un text clar, precis, succint şi expresiv. Să oferi informaţii nu este suficient; informaţia trebuie prezentată la subiect, cu impact direct asupra cititorului.
Claritatea, precizia şi restul sunt calităţi înnăscute ale stilului limpede. Ele se întrepătrund şi se susţin reciproc, dar rareori ne vin în ajutor nechemate. Ele trebuie convinse prin "mângâieri" şi trebuie cultivate.

Ziariştii trebuie să-şi pună cel puţin trei întrebări înainte de a da drumul unui articol:
1. Am spus ceea ce am avut intenţia să spun? Cel pe care-l cităm aici a crezut, greşit, că da:
"Bethlehem, Pa (prescurtarea pentru Pennsylvania - stat în SUA)  - Perspectivele de lo­curi de muncă pentru unii absolvenţi de fa­cultate - mai ales cei cu diplome tehnice şi femei - s-au îmbunătăţit în al doilea an consecutiv, declară Centrul Universitar de Pla­sare".

2. M-am exprimat cât se poate de concis? Autorul următoarei propoziţii dintr-un articol despre un incendiu de pădure în California, o fi crezut că da:
"Douăsprezece ambulanţe de salvare s-au aflat în apropiere ca să-i ducă în goană pe cei răniţi la spitalele apropiate".
Dacă te gândeşti mai bine, devine clar că opt din cele nouăsprezece cuvinte sunt ca nişte bondari care zumzăie. Ambulanţele sunt vehicule de salvare; ele nu merg ca melcul, totdeauna îi duc pe răniţi, nu pe cei zdra­veni şi sănătoşi şi rareori caută spitalele în­depărtate. Şase cuvinte ar fi fost pe deplin suficiente:
Douăsprezece ambulanţe se aflau în apropiere.

3. M-am exprimat cât se poate de simplu?
"Relaţia dintre Congres şi birocraţi este una de simbioză".
Acum bineînţeles că ştiţi ce înseamnă simbioză. Termenul provenit din biologie se potriveşte ca sens, dar folosirea lui aici este, totuşi, discutabilă. Este acest cuvânt, opac pentru mulţi cititori, realmente necesar?" "Congresul şi birocraţii trăiesc unii pe seama celorlalţi" exprimă aceeaşi idee, într-o limbă pe care oricine o poate înţelege.
Amănunte, aţi putea spune. Dar atenţia la amănunte se află chiar în inima scrisului bun. Aşa cum ar spune un comentator sportiv, este un joc de milimetri. Fiţi neglijenţi cu pro­poziţiile şi fraza devine o gaură neagră din care nu scapă nici un pic de lumină.

Plasaţi greşit un determinant şi un pasaj serios devine o formă care te face să zâmbeşti. Lăsaţi un pronume indefinit să plutească liber de la locul său de ancorare şi veţi crea un mister despre cine face, ce, cui?
Nu este o uşurare gândul că mulţi cititori vor fi în stare să se dumirească citind o frază încâlcită. Nu trebuie să le cerem aşa ceva. Nu trebuie să li se ceară să ghicească, să privească înapoi sau să înainteze cu greu printr-o mlaştină de cuvinte superflue.

Nicăieri nu este mai convingător exprimată nevoia economiei în cuvinte ca în "Elementele stilului" de W. Strunk şi E.B. Abite;
"Scrisul viguros e concis. O propoziţie nu trebuie să cuprindă cuvinte inutile; un paragraf nu trebuie să aibă propoziţii inutile, din acelaşi motiv pentru care un desen nu trebuie să conţină părţi inutile. Aceasta nu înseamnă că un scriitor trebuie să-şi facă toate pro­poziţiile scurte sau că el trebuie să evite orice detaliu şi să-şi trateze subiectul doar în general, ci că fiecare caz trebuie să fie expresiv".
CUVINTE INUTILE; SPAŢIU RISIPIT
Nu există ziarist, practicant onorabil al meseriei sale în zilele noastre, care să nu-şi dea seama, teoretic, de nevoia de a economisi timpul cititorului şi spaţiul ziarelor şi, totuşi, când un principiu nu este atât de ignorat, practic, ca acesta.

E o chestiune de obişnuinţă, începând cu sintagmele sau propoziţiile mici, inofensive: În eventualitatea că, în loc de "dacă"; "înciuda faptului că", în loc de "împotriva"; "condiţii meteorologice neprielnice", în loc de "vreme rea"; "a avea un impact negativ asupra", în loc de "a dăuna".

Multe propoziţii pot fi îmbunătăţite prin­tr-o ajustare la suprafaţă. În exemplul ur­mător, eliminaţi cuvintele subliniate:
"Washington - Administraţia Reagan elaborează noi reglementări menite (ca) să eli­mi­ne mulţi ani de birocraţie acumulaţi şi să lase guvernele locale să hotărască ele însele cum să  foloseacă fondurile majore de ajutor urban".

Adesea o uşoară modificare produce rezultate dramatice. Comparaţi propoziţia inţială cu forma ei revizuită:
1) Este neobişnuit, în legislatură, să existe un comitet al conferinţei alcătuit din mai mult de patru membri.
Un comitet al conferinţei cu mai mult de patru membri este neobişnuit.
2) IRS a spus că un număr de plângeri din Oregon au fost primite până vineri. Anchetatorii sunt în procesul verificării posibilelor violări ale legilor.
IRS a spus că un număr de plângeri din Oregon au fost primite până vineri. Anchetatorii le verifică.
Se economisesc mai multe cuvinte de fiecare dată. Scopul nu este doar de a eco­nomisi cuvinte, ci de a îmbunătăţi scrisul. Ver­siunile mici, scurte sunt invariabil mai vioaie. Iată cum eliminarea monotoniei şi econo­misirea de cuvinte merg mână în mână în aceste exemple:
Beijingul nu este în favoarea vânzărilor de arme către Taiwan. (... se opune...)
Comitetul Etic al Senatului poate vota pentru expulzarea lui... (... exclude... )
Iranienii speră în reechiparea forţelor lor armate. (... să-şi reechipeze...)

Repetiţia, cea mai grosolană formă a verbalismului, apare dintr-o proastă organizare. Pericolul este mai mare la folosirea citatelor:
"Miami - Confruntate cu o depresiune a călătoriilor de vară, Castern Airlines a pornit un război al preţurilor când a reintrodus bonurile de reducere, scăzând preţul unei călătorii de la New York până în California la 134 de dolari.
Două dintre concurentele principale ale companiei Castern, American Airlines şi Pan American World Airways, au anunţat ime­diat că se vor adapta noilor preţuri.
Am fost şi vom rămâne competitivi a de­clarat purtătorul de cuvânt al companiei Pan An Harvey Berman la New York. Vom face tot ce putem pentru a rămâne competitivi.
Purtătorul de cuvânt al companiei Ame­rican Airlines, Becker, a adăugat: "E corect să spunem că vom reveni cu propriul nostru program. Pur şi simplu trebuie să fim competitivi şi o vom face".

Fiecărui purtător de cuvânt i se permite să spună de multe ori ceea ce este deja exprimat în paragraful precedent. Exemplarul zilnic al oricărui ziar varsă o mulţime de scurte care, dacă te gândeşti mai bine, se dovedesc a fi grosolan umflate. Iată exemple tipice - ceea ce ziariştii au spus şi în context, au intenţionat să spună:
- "au anunţat numele proprietăţilor imobiliare şi rezidenţiale din zona Detroitului" adică  "au identificat casele din zona Detroitului".
- "răspunde în mod specific incidentelor" adică "răspunde incidentelor".
- "pentru întreaga distanţă a zborului" adică "pentru zbor"
- "îşi foloseşte forţa de persuasiune în favoarea", adică "sprijină"
- "încă neştiut, poate produce degenerarea ficatului", adică "necunoscut, poate dăuna ficatului"
- "ca să-şi poată permite să-şi re-echipeze flotila cu avioane noi, eficiente", adică "ca să poată cumpăra avioane eficiente"
- "cere acum relaxarea", adică "vrea să relaxeze"
Fragment din "Tehnica scrisului", Caiet Documentar editat de Catedra de teoria pi practica presei a Academiei de Studii Social-Politice, p. 78-82
Citeşte mai multe despre:   special,   cuvinte

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de