x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Scînteia Special Reguli privind scrisul corect şi expresiv: Este uşor să scrii...

Reguli privind scrisul corect şi expresiv: Este uşor să scrii...

11 Iul 2009   •   00:00

Fragmentul este tradus din "Savoir improviser. La parole, l'Action, l'Ecrit" de Georges Grzybowski, Paris, Retz, p. 127-169 (an de apariţie al cărţii nemenţionat).



O relatare şi două stiluri
Stilul "proces verbal"
Şedinţa Comitetului...
Comitetul s-a reunit la... data de..., ora..., în sediul...

- Preşedintele deschide şedinţa mulţumind membrilor comitetului pentru participare. Urează bun venit lui X..., recent cooptat, şi îşi exprimă dorinţa ca şedinţa...
- Dă cuvântul secretarului pentru a citi darea de seamă asupra activităţii de la ultima adunare şi până acum şi propune trecerea la discutarea punctelor din ordinea de zi.
Punctul A: Problema în cauză face obiectul unui raport prezentat de Y. Apoi urmează discuţii. B vede problema aşa..., în timp ce C şi D aşa... În final se pun de acord în privinţa... cu rezerva...

Punctul B: Preşedintele dă citire unei scrisori din partea organizaţiei O şi propune ca... Comitetul aprobă în unanimitate şi secretarul este însărcinat cu...

Punctul C: Situaţia S face obiectul unei note trimise tuturor membrilor comitetului o dată cu convocatorul pentru şedinţa de astăzi. Preşedintele, cum reiese din notă, este de părere că comitetul ar putea... Cu excepţia lui Z, membrii comitetului sunt rezervaţi şi îşi exprimă opiniile următoare:

... În final, preşedintele insistă să fie luată o hotărâre imedită, pe care o consideră urgentă, şi hotărăşte să convoace o nouă şedinţă în mai puţin de opt zile. Ea va avea loc. Etc.

Punctele D, E, F: Probleme curente în stilul punctelor A, B. Nemaifiind altceva la ordinea de zi, şedinţa se încheie la ora...

Stilul "relatare"
Şedinţa comitetului....
La această şedinţă au apărut serioase divergenţe între membrii comitetului privind situaţia S, ceea ce înseamnă tendinţe opuse în politica acestui comitet. În afara unor decizii administrative curente, adoptate fără dificultate, mai ales asupra punctelor A, B, D, E, F, comitetul a avut păreri împărţite privind soluţiile la situaţia S. În urma unei discuţii la care au participat A, B, C, Z şi preşedintele, s-a hotărât amânarea luării unei decizii. O nouă şedinţă a comitetului fixată pentru data de... va examina problema din nou. Nu trebuie ascuns faptul că gravitatea diferendului astfel revelat va face improbabil un viitor acord asupra situaţiei S, riscând să fie afectată buna înţelegere dintre membrii comitetului. În acest caz se pune problema consecinţelor eventuale ale acestei stări de lucruri şi mai ales a menţinerii lui P ca pre­şe­din­te sau a lui A, B şi C în calitate de membri ai comitetului.

N.B.: Vom anexa rezumatul propunerilor lui S, Z, pe de o parte, şi ale lui A, B, C, pe de altă parte, indicând clar care este poziţia fiecăruia şi care sunt punctele de divergenţă.

Remarcă. Primul text, după cum se vede, este un proces-verbal clasic, fidel, cuvânt cu cuvânt, dar din acesta nu reiese esenţialul: şi anume gravitatea divergenţei de poziţie a membrilor. În al doilea text, dimpotrivă, se trece rapid la punctele din ordinea de zi şi se insistă aproape exclusiv asupra singurului lucru important, sugerând ce consecinţe ar putea avea acest fapt. Aceasta este poate relatarea improvizată chiar în timpul şedinţei de către un reprezentant al altui organism la această şedinţă. Această relatare este clară, scurtă şi, în cele din urmă, chiar mai fidelă.

Raportul amănunţit
Raportul priveşte o situaţie dată. În el se descrie o stare de lucruri din prezent, distingându-se de relatare, în care se narează faptele sau evenimentele din trecut. În fond, este mult mai uşor să improvizezi un raport decât să amâni scrierea lui sub pretext că o voi face mai bine. Deci, pentru a redacta cu uşurinţă un raport este suficient să se respecte regula unei logici elementare:

- să se analizeze elementele, componentele situaţiei şi problema ce se ridică din această situaţie;
- să se reţină esenţialul;
- să se sublinieze implicaţiile, evoluţia posibilă sau probabilă;
- să se tragă concluzia caracterizând printr-o formulă care este, fără îndoială, o sugestie de soluţie.
Dăm mai jos planul schematic al unui raport improvizat:
Planul schematic al unui raport improvizat
Situaţia ce comportă probleme de rezolvat

I. Introducerea
- Fără discursuri, direct la subiect.
Prezentare sumară:
1. Care este situaţia? Definirea acesteia. Ce se întâmplă?
2. Cum se prezintă aceasta? (enunţarea caracteristicilor).
3. Ce reiese de aici sau ce poate reieşi? Unde poate duce această situaţie? (consecinţele).
N.B. Să se dea, eventual, exemple.

II. Probleme ce se ridică din această situaţie
Redactorul trebuie să facă în aşa fel încât să uşureze înţelegerea situaţiei; deci, trebuie să fie evocator, să ilustreze prin imagini, scheme, exemple sau comparaţii:
- persoanele,
- lucrurile,
- mecanismele (sau "statutul", drepturile, contractele, reglementările etc.).
- probleme ivite,
- cauzele problemei,
- urmările posibile: materiale, tehnice, umane, juri­dice, financiare.

III. Soluţiile posibile
Redactorul trebuie să faciliteze critica. Pentru fiecare soluţie trebuie avute în vedere:
- efectele pe care le poate avea,
- mijloacele de transpunere în practică (materiale, umane, financiare...),
- timpul disponibil şi durata realizării efective,
- fiabilitatea (eficienţă, siguranţă),
- restricţii

IV. Concluzia şi soluţia cea mai bună
Redactorul trebuie să ajute la luarea deciziei. Compararea avantajelor şi inconvenientelor punctelor a), b), c).

Criterii de selecţie:
A alege înseamnă a elimina, a ierarhiza. Principiile directoare: de exemplu, interesul serviciului..., interesul întreprinderii..., interesul clientului, beneficiarului. Concluzia...

Compoziţia şi constrângerile ei
Prototipul compoziţiei improvizate este răspunsul pentru examen. Compoziţia improvizată se poate face însă şi în cazul unui memoriu, al unui articol, al unei note "tehnice dintr-o întreprindere".

Mulţi oameni se grăbesc să pună mâna pe stilou "înflăcăraţi" şi improvizează în grabă.

Acest defect se întâlneşte mai frecvent la persoanele care au uşurinţa de a scrie şi, profitând de acest lucru, uită esenţialul: să aibă o privire de ansamblu şi să mediteze în prealabil la axa compoziţiei şi la stilul pe care să-l adopte. Desigur, improvizaţia scrisă răspunde în general unei cerinţe urgente. Dar şi în acest caz, ca în multe situaţii critice, trebuie să aşteptăm, să ne păstrăm sângele rece şi să nu confundăm graba cu precipitarea. Vom recomanda, aşadar, în primul rând o profundă analiză a subiectului, apoi pregătirea minuţioasă a "materiei". Astfel, fiind stins esenţialul, vom putea trece la o realizare cu atât mai rapidă cu cât drumul a fost ales, pregătit şi jalont: aceasta va fi redactarea propriu-zisă.

Atenţie la contrasensuri!

Pare evident ca înainte de a aborda în scris un subiect trebuie să-l înţelegem bine, să-i înţelegem importanţa şi limitele sale. Printr-o anecdotă vom ilustra riscul de a greşi când nu suntem atenţi la sens, amintind că, mai mult decât în oral - unde poţi devia şi reveni la subiect - contrasensul scris rămâne scris.

Acum câţiva ani, cei o mie de candidaţi înscrişi la concursul de admitere într-o şcoală de comerţ au avut de tratat subiectul următor: "Comparaţi dezvoltarea economică a Germaniei (RFG) şi Angliei după cel de-al doilea război mondial". Majoritatea candidaţilor s-au grăbit să povestească tot ce ştiu despre redresarea economică a Germaniei, apoi a Angliei de după 1945, mulţumindu-se, în concluzie, să compare cele două situaţii în câteva cuvinte. Toţi se aşteptau la note bune, dar nu a fost aşa. Aceasta pentru că ei ar fi trebuit să analizeze caracteristicile specifice redresării celor două economii, să caracterizeze cei doi termeni ai comparaţiei şi să facă din această comparaţie subiectul unei disertaţii inteligente. În primul caz era suficient să ai cunoştinţe, care se dobândesc printr-o muncă asiduă; în al doilea caz de judecată, ceea ce permite o mai bună clasare a valorii candidaţilor. (...)

Fragment din "Tehnica scrisului", Caiet Documentar editat de Catedra de teoria şi practica presei a Academiei de Studii Social-Politice, p. 9 - 12

×
Subiecte în articol: special