x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

România - Organ al Alianţei naţionale "R" pentru restructurare, reconstrucţie, redeşteptare

0
Autor: Cristina Diac 24 Ian 2009 - 00:00

Anul I, nr. 1, Ianuarie 1989



În primele zile ale primului an de libertate, Petre Mihai Băcanu a pri­mit la redacţie vizita generalului Mihai Chi­ţac. "Începusem să scriem despre el, ne-a explicat domnia sa cum a in­trat, după Revoluţie, în po­sesia ma­tri­ţei folosite la realizarea samizdatului,  mi-a dat telefon că vrea să avem o disc­uţie. Nu aveam timp, l-am pri­mit pe la 12 noaptea. Cât eram cu el a venit un ofiţer de la Cercetări Penale care avea în grijă obiecte, nu înscri­suri, şi mi-a adus matriţa. El mi-a spus că şi maşina mea de scris e tot acolo. Atunci Chiţac i-a spus să-mi aducă înapoi şi maşina. Încerca să ne intre în graţii. Practic, Chiţac a restituit matriţa. Am ţinut-o în redacţie." Acum, ti­parniţa improvizată de Petre Mihai Băcanu este expusă în Mu­zeul Presei de la Washington.

Redăm în continuare conţinutul pri­mei pagini din ziarul clandestin Ro­mânia. După cum a povestit şi Petre Mi­hai Băcanu, textele conţineau însă greşeli, ce n-au mai apucat să fie corectate. În varianta din 1989, toate artico­lele apar semnate "R". Autorii fiecărui material au fost devoalaţi în primele zile după Revoluţie. Astfel, "Am ales Ro­mânia" fusese scris de Mihai Crean­gă,  "Am crezut" de Anton Uncu iar "Ce vrem noi" de Petre Mihai Băcanu. Ală­turi de acestea, ziariştii au mai ales un citat din Mihai Eminescu despre tira­nie şi demagogie şi un altul, aparţinân­du-i lui Panait Istrati.

Am ales "România"
pentru că numele sfânt al ţării şi viitorul ei sunt mai presus de orice.
pentru că, înjosită şi sărăcită în această epocă cacofonică, ţara poate şi trebuie să-şi revină din letargie, regăsindu-şi demnitatea şi prospe­ritatea pe care le merită.
pentru că doar numele ţării şi nu al unui partid, necum al unei persoane, ar uni iar toate energiile, ideile şi spe­ranţele noastre.

Am ales ianuarie
pentru ca noul an să ne unească împotriva acestor marionete politice, cărora poporul le-a dăruit totul, în schimb un sac de vorbe goale, umi­linţe şi necazuri primind.

Uniţi-vă, români!
pentru ca toate sărbătorile să fie ale noastre şi nu o tămâiere ridicolă a unui ins ridicol.
în toată presa noastră de azi nu mai răzbate nici măcar umbra unei opinii care să reflecte tristele realităţi ale ţării – am ales această cale spre adevăr.
citiţi şi răspândiţi "ROMÂNIA"

Am crezut...
Ne vorbea despre democraţie, despre independenţă şi bunăstare... Şi am crezut. Siluia în chip dureros lim­ba română, dar lua atitudine împo­triva hegemonismului sovietic, condamna greşelile şi abuzurile predecesorului, deplângea mincinos starea de înapoiere a României, reabili­ta persoane şi epoci, scotea de sub inter­dicţie "Deşteaptă-te, româ­ne!"

...Şi am crezut. Cum am fi putut să nu credem... Când tancurile căl­ă­reau sub şenile Primăvara de la Pra­ga el s-a opus iar noi i-am stat ală­turi. Atunci l-am aplaudat, într-ade­văr. Am crezut că el este omul acela curajos, democrat, cinstit, conducă­torul pe care îl merita acest popor năpăstuit de istorie.

Priviţi-l acum! Tiran, obtuz, conservator, a făcut din minciună politică de stat şi din cultul personalităţii religie. Partidul e el, statul tot el, armata – el. Nu are miniştri – sau e ca şi cum nu i-ar avea – dar are o familie nume­roasă. Sindicatul a devenit o instituţie aser­vită, FDUS maimuţăreşte în chip penibil formele democraţiei plura­liste, economia se prăbuşeşte la indicaţiile şi recomandările lui. Drepturile cetăţeneşti nu mai există. În plina foamete şi mizerie prin care trece ţara "comunistul de omenie" continuă să bălmăjească cu cinismul dintotdeauna aceleaşi vorbe goale despre bună­stare, democraţie, libertate, trimite trupe să reprime mişcarea braşovenilor, dă interviuri mincinoase şi ne obligă la complicitate, veghind cu slugi şi câini de pază tăcerea şi răb­darea noastră; demolează biserici şi monumente istorice şi pro­iectează cel mai odios atentat la valorile morale şi culturale ale poporului român. Din chipul conducătorului visat a rămas o tristă caricatură.

Ce vrem noi
"Alianţa «R» şi ziarul său se vor un suflu înnoitor, o revoluţie în conşti­inţă, o lecţie de adevăr, fiind conşti­enţi de responsabilitatea morală şi socială pe care ne-am asumat-o pri­vind descătuşarea societăţii, fără a ne depărta de valorile cucerite de socie­tatea noastră, dar dorind o nouă faţă a ei, un profil conform năzuinţelor noastre.

Vom încerca, cu modestele noastre mijloace, să suplinim ceea ce ar trebui să facă presa noastră: discuţii sincere, fiecare să poată spune sincer ce doreşte şi gândeşte. Este nevoie de o confruntare de opinii, de libertate la discuţii, pluralism autentic de idei, dialog constructiv. «R» – o tribună a ideilor oamenilor acestei ţări, care-şi doresc o viaţă demnă, într-o ţară care ar fi în stare să le-o asigure, dacă ar fi gospodărită cum trebuie, dacă toate aceste probleme ar fi discutate în mod public, fără valul minciunii şi secretului impus de tot ceea ce nu convine actualei conduceri ruptă de realităţile vieţii, de interesele oamenilor şi departe de a da semne că doreşte să poarte un dialog cinstit cu masele, pentru ca acestea să hotărască ce este bine şi ce nu.

Ne adresăm deopotrivă tuturor claselor: muncitorimii, cunoscută pentru înalta sa conştiinţă, cu aplecarea sa spre prefacerile sociale; in­telectualităţii, pentru pronunţatul său spirit de organizare, ţărănimii, caracterizată prin energia sa, acelor oa­meni care ştiu bine când să iasă la arat fără să fie împinşi de la spate de cel ce s-a proclamat Erou al noii re­voluţii agrare.

Suntem convinşi că prin restructurare lucrurile se vor îndrepta vi­zibil, dacă fiecare va încerca să gân­dească şi să lupte pentru interesul general, în aşa fel încât perioada care vine s-o putem depăşi fără greutăţi prea mari; dorim ca apele mici ale ini­ţiativelor şi ideilor noi să se strân­gă într-un fluviu.

«România» va promova informa­rea larg deschisă, cinstită, chiar po­lemică, fără a pretinde că deţine mo­nopolul adevărului, dar vom încerca să-l cău­tăm, fără să se mai teamă cineva de caracterul neobiş­nuit al păre­rilor; dorim o cotitură în viaţa noastră, o în­viorare a ei, anularea tuturor îngră­di­rilor privind activitatea individului şi care-i lezează demnitatea, dorim re­forme în locul administraţiei birocra­tice şi cinice.

Vrem să luptăm cu dogmatismul, să-i scoatem pe oameni din starea de apatie şi indiferenţă, să abolim înstră­i­narea poporului de activitatea so­cială, în aşa fel încât să se afirme dorinţa de bine a fiecărui om care este astăzi un executant orb, fără nici o posibilitate de afirmare civică.

«R» doreşte să amorseze în conşti­inţa românilor avantajele înnoirilor, să îmbrăţişeze căile sugerate de viaţă, să găsească forme de stimulare a muncii, pentru că trebuie să ne pre­gătim să muncim într-un mod nou, ca să scoatem economia din impas, pentru dezvoltarea sănătoasă a societăţii. Prin «R» vrem să afle şi cei care nu ştiu sau se fac că nu ştiu, realităţile ţării, să trezim conşti­in­ţele, să găsim drumul ascuns până acum în spatele uşilor închise, prin restructurare profundă, apărarea demnităţii umane. Să ne punem în­trebări, să venim cu idei, căutări care să ducă la asanarea şi umani­zarea vieţii economico-so­ciale."

Prima pagină a ziarului clandestin "România"
Click pentru a mari imaginea
Citeşte mai multe despre:   special

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de