Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La începutul anului 1989, autorităţile sovietice au adus la cunoştinţa liderilor statelor membre ale Organizaţiei de la Varşovia faptul că mareşalul Viktor G. Kulikov urma să fie înlocuit din funcţia de comandant-şef al Forţelor Armate Unite ale alianţei. În locul său era propus generalul de armată Piotr Gheorghevici Luşev. Acesta deţinea deja funcţia de prim-adjunct al ministrului Apărării al URSS.
Schimbarea respectivă a fost acceptată de Nicolae Ceauşescu, mai ales că liderul român avusese la 28 mai 1987, la Berlin, o reacţie extrem de critică la adresa propunerilor făcute de mareşalul sovietic. Astfel, în cursul reuniunii Comitetului Politic Consultativ al Organizaţiei Tratatului de la Varşovia, Nicolae Ceauşescu s-a opus, în prima fază, reducerii concomitente, "până la un nivel suficient, raţional", a forţelor armate ale NATO şi ale ţărilor membre ale Organizaţiei Tratatului de la Varşovia. Principiul propus atunci de mareşalul Viktor G. Kulikov a fost în cele din urmă acceptat de liderul român la aceeaşi reuniune de la Berlin.
De asemenea, se cuvine să amintim faptul că Nicolae Ceauşescu a intenţionat încă din toamna anului 1973 să propună sovieticilor numirea unui general român în funcţia de comandant-şef al Forţelor Armate Unite. Această informaţie inedită provine din stenograma şedinţei Prezidiului Permanent al CC al PCR, desfăşurată la 15 octombrie 1973.
Cu acel prilej, a avut loc următorul dialog între Nicolae Ceauşescu, generalul de armată Ion Ioniţă (ministrul Apărării Naţionale) şi Gheorghe Rădulescu:
"● Tov. Ion Ioniţă: A doua problemă este că acest comandant (mareşalul sovietic Ivan Ignatievici - n.r.) Iakubovski a împlinit cei şase ani.
● Tov. Nicolae Ceauşescu: Păi, să facem prin rotaţie! Principiul acesta este hotărât.
● Tov. Gheorghe Rădulescu: Să nu ne pună un bulgar, că este mai rău.
● Tov. Nicolae Ceauşescu: Acum punem un român".
Dorinţa liderului PCR nu s-a îndeplinit, preşedintele sovietic Leonid Brejnev impunându-l în continuare în funcţia de comandant al Forţelor Armate Unite pe mareşalul Ivan I. Iakubovski. Acesta a decedat trei ani mai târziu, la 30 noiembrie 1976, în cursul exercitării celui de-al doilea mandat la conducerea militară a alianţei. Succesorul său, mareşalul Viktor G. Kulikov, a îndeplinit până la capăt cele două mandate de şase ani care i-au fost încredinţate (1977-1989). La expirarea termenului de exercitare a comenzii (ianuarie 1989), acesta a fost înlocuit în funcţie de generalul de armată Piotr G. Luşev, după ce sovieticii l-au înştiinţat şi pe Nicolae Ceauşescu despre schimbarea comandanului-şef al Forţelor Armate Unite. Informaţia respectivă rezultă din documentul pe care îl publicăm în continuare, originalul aflându-se la Arhivele Naţionale Istorice Centrale, fond CC al PCR - Cancelarie, dosar 1/1989.
NOTĂ
La 6 ianuarie a.c. (1989 - n.r.), tovarăşul Ion Stoian, membru supleant al Comitetului Politic Executiv, secretar al CC al PCR, a primit pe ambasadorul URSS la Bucureşti, E. M. Tiajelnikov, la cererea acestuia.
Ambasadorul a spus că a fost însărcinat să transmită pentru tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, din partea tovarăşului Mihail Gorbaciov, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al URSS, următoarea comunicare:
"La 5 ianuarie 1989 a expirat termenul pentru care tovarăşul Viktor Kulikov, mareşal al Uniunii Sovietice, a fost numit în funcţia de comandant-şef al Forţelor Armate Unite ale statelor participante la Tratatul de la Varşovia.
Partea sovietică propune să fie numit în această funcţie pentru perioada următoare pe general de armată Piotr Gh. Luşev, prim-adjunct al ministrului Apărării al URSS, erou al Uniunii Sovietice.
Piotr Luşev s-a născut în 1923. A absolvit Academia Militară pentru trupe blindate şi Academia Marelui Stat Major. A fost, succesiv, comandant de regiment, de divizie şi de armată. A fost comandantul districtelor militare de pe Volga, din Asia Centrală şi din Moscova, precum şi comandantul grupului de trupe sovietice din Germania.
Din 1986 este prim-adjunct al ministrului Apărării al URSS. Este membru al CC al PCUS şi deputat în Sovietul Suprem al URSS.
Tovarăşul Mihail Gorbaciov îşi exprimă speranţa că tovarăşul Nicolae Ceauşescu va fi de acord cu candidatura propusă pentru funcţia de comandant-şef al Forţelor Armate Unite ale statelor participante la Tratatul de la Varşovia. Ştirea de presă despre numirea noului comandant-şef al Forţelor Armate Unite ar putea fi publicată simultan în statele participante la Tratatul de la Varşovia, imediat după convenirea textului acesteia pe cale diplomatică".
Tovarăşul Ion Stoian a mulţumit ambasadorului sovietic pentru comunicare şi l-a asigurat că aceasta va fi prezentată tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România.
Totodată, a menţionat că această comunicare va fi examinată de conducerea partidului nostru, ţinându-se seama de propunerile tovarăşului Nicolae Ceauşescu, ale Partidului Comunist Român, cu privire la democratizarea şi perfecţionarea organizării şi funcţionării organelor Tratatului de la Varşovia, prezentată, după cum este cunoscut, în iulie anul trecut, la Consfătuirea de la Varşovia a Comitetului Politic Consultativ.
6 ianuarie 1989 ss. Ion Stoian
