x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Sesizările ajungeau la Ceauşescu

0
Autor: dr. Petre Opriş 20 Aug 2009 - 00:00
În presa centrală de sâmbătă, 19 august 1989, a fost publicat un comunicat al şedinţei Comitetului Politic Executiv al CC al PCR, des­făşurată în ziua precedentă.

Unul dintre subiectele menţionate a fost "Ra­portul privind activitatea des­făşurată în semestrul I 1989 pentru rezolvarea propunerilor, sesi­ză­ri­lor, reclama­ţiilor şi cererilor oamenilor muncii, adresate conducerii partidului".

Din păcate, comunicatul de presă nu oferea amănunte despre modul cum s-au desfăşurat discuţiile în cadrul reuniunii. De asemenea, nu a fost publicată nici o evaluare statistică a numărului de scrisori şi sesizări trimise lui Nicolae Ceauşescu de cetăţeni. Paragraful referitor la raportul menţionat era sec:

"Comitetul Politic Executiv a anali­zat apoi Raportul privind activitatea desfăşurată în semestrul I 1989 pentru rezolvarea propunerilor, sesi­ză­ri­lor, reclamaţiilor şi cererilor oameni­lor muncii, adresate conducerii parti­dului. Comitetul Politic Executiv a cerut să se acorde în continuare o mare importanţă rezolvării pro­blemelor ridicate de oamenii muncii prin scrisori, în audienţe şi cu alte prilejuri - expresie a profundului democratism ce caracterizează orân­duirea noastră socialistă, a încrederii largi a maselor populare în partid, în politica sa internă şi externă, ce corespunde pe deplin intereselor vitale ale întregii naţiuni."

Ce se ascundea în spatele acestei perdele de fum propagandistice? De ce secretomania bântuia pe culoarele Comitetului Central? Un răspuns la aceste întrebări îl putem afla chiar din raportul menţionat, din care pu­blicăm în continuare câteva extrase inedite. De menţionat că, în vara anului 1989, ziarul Scînteia publica permament anunţuri despre noi producţii agricole record. Bineînţeles, acestea erau minciuni: 8.510 kg de grâu la hectar - obţinute în judeţul Olt, 12.683 kg de grâu la hectar - la Cooperativa Agricolă de Producţie din Scorniceşti (judeţul Olt), 8.125 kg de grâu la hectar - la Întreprinderea Agricolă de Stat din Moţăţei (judeţul Dolj). Şi exemplele pot continua.
ASPECTE DIN AGRICULTURĂ
1. La IAS Mânăstirea, judeţul Că­lă­raşi, în anul 1988, ca urmare a slabei activităţi a conducerii unităţii, acti­vitatea economico-financiară s-a încheiat cu o pierdere de 23 de mi­lioane de lei faţă de un beneficiu planificat de 13 milioane de lei.
Producţia de grâu s-a realizat în proporţie de 70% faţă de plan, porumb 47%, soia 46%, lapte de vacă 63%, lână 54%, iar planul la exportul de legume în proporţie de 29%.
Secretariatul Comitetului judeţean de partid Călăraşi a stabilit măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii economice a unităţii. Totodată, directorul întreprinderii a fost eliberat din funcţie şi sancţionat cu "vot de blam cu avertisment" (de organizaţia de partid din care făcea parte - n.r.), iar directorul Trustului IAS Călăraşi şi contabilul-şef au fost atenţionaţi, fiind şi sancţionaţi cu diminuarea re­tribuţiei şi a indemnizaţiei de condu­cere cu 10% timp de o lună.


2. La Cooperativa Agricolă de Producţie Negomir, judeţul Gorj, în anul 1988, rezultatele economice au fost nesatisfăcătoare - numai 3.242 kg de porumb ştiuleţi la hectar, 310 kg/ha mazăre faţă de 2.860 kg/ha planificat, recolte slabe obţinându-se şi la alte culturi. Cooperativa deţine numai 1.660 de ovine, faţă de 2.500 prevăzute în plan etc.
Din cercetarea unor sesizări a rezultat că această situaţie se datorează nerespectării tehnologiilor pentru fiecare cultură, neexecutării la timp a lucrărilor de întreţinere şi recoltare, a activităţii necorespunzătoare a factorilor de conducere din comună.
Măsuri: primarul comunei a fost eliberat din funcţie, iar preşedintele CAP a fost sancţionat cu "vot de blam" (de organizaţia de partid din care făcea parte - n.r.). Au fost sancţionaţi, de asemenea, cu "vot de blam" inginerul-şef, şeful fermei vegetale, fiind totodată penalizaţi la retribuţie cu 10% pe trei luni, penalizare aplicată şi altor cadre. Totodată, s-au stabilit măsuri pentru mai buna organizare a activităţii agricole în acest an.


3. La Cooperativa Agricolă de Producţie Aleşd, judeţul Bihor, s-a manifestat lipsă de exigenţă în folosirea judicioasă a fondului funciar, neres­pectarea prevederilor statutare referi­toare la atribuirea loturilor în folo­sinţă, slaba preocupare pentru încasarea de la membrii cooperatori a debitelor datorate CAP.
Măsuri: preşedintele, inginerul-şef şi contabilul-şef ai unităţii au fost sancţionaţi de Plenara Comitetului orăşenesc de partid cu "vot de blam", fiind totodată adoptate măsuri pentru folosirea mai eficientă a terenului şi recuperarea debitelor restante.


4. La Institutul de biologie şi nutriţie animală Baloteşti, Sectorul Agricol Ilfov, din cauza unor divergenţe existente între cei trei directori ai unităţii, în institut nu se realiza o coordonare unitară a unităţii de cercetare şi producţie, ceea ce a favorizat apariţia unor aspecte de indisciplină şi a unei atmosfere de dezorientare în rândul oamenilor muncii.
În institut existau aparate de import şi indigene care nu func­ţio­nau; din biobaza institutului şi a sec­to­rului de cercetare au fost valorificate în afara fondului de stat, contrar pre­vederilor legale, însemnate canti­tăţi de nutreţuri combinate şi cereale.
Faţă de cele constatate, cei trei directori au fost sancţionaţi cu diminuarea retribuţiei şi puşi în discuţia comitetului de partid şi a consiliului ştiinţific al institutului, stabilindu-se măsuri pentru îmbunătăţirea climatului de lucru. De asemenea, s-a dispus ca aparatura nefolosită să fie pusă în stare de funcţionare şi redistribuită şi s-a acţionat pentru combaterea sustragerilor de cereale.
Citeşte mai multe despre:   special

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de