x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Sugestii, sesizări, reclamaţii: Mărfuri dosite, dezordine şi murdărie în Alimentare

0
16 Ian 2009 - 00:00

"În cadrul formelor instituţionalizate, care permit antrenarea tuturor categoriilor de oameni ai muncii la o mai bună gospodărire şi folosire a mijloacelor pe care le oferă societatea pentru îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de viaţă şi de muncă ale poporului, la înfăptuirea politicii partidului de ridicare a bunăstării celor care muncesc, un rol deosebit îl are exercitarea controlului oamenilor muncii în sectoare importante ale activităţii social-economice şi de servire a populaţiei."



Iată, înainte de a relata câteva aspecte dintr-o anchetă pornită pe urmele echipelor de control al oamenilor muncii, realizată împreună cu ofiţerii Constantin Dumitraşcu şi Anton Chiriţă, din cadrul Miliţiei Municipale Râmnicu-Vâlcea, am citat acest paragraf din Legea nr. 6/1972 privind organizarea şi funcţionarea controlului oamenilor muncii, pentru a sublinia de la început importanţa acestei activităţi în viaţa economico-socială de fiecare zi.

Pornind şi de la precedentul creat în zilele de la sfârşitul anului trecut la Alimentara nr. 4 Nord, unde au fost găsite în depozitul de mărfuri, fără a fi puse în vânzare: 27 cartoane cu ouă, şapte cartoane cu compot de ananas, nouă cutii de conserve din carne de porc, 215 bucăţi ciocolată (la care mai adăugăm dezordinea din evidenţa facturilor şi a altor documente), am trecut prin câteva unităţi si­milare în ziua de 6 ianuarie a.c., pentru a vedea cum sunt respectate şi îndeplinite normele comerţului socialist civilizat, ca şi solicitu­dinea faţă de cumpărători, sprijinul pe care echipele de control al oamenilor muncii îl acordă pentru desfăşurarea în bune condiţii a întregii activităţi.

Prima unitate vizitată din raidul nostru este cea cu nr. 18 din cartierul "Matei Basarab", unde şefa de unitate, Ioana Răsoi, "era puţin plecată" (n-a venit nici într-o oră, cât am zăbovit în incinta unităţii pe care cu onoare o gestionează). În schimb, s-a prezentat la redacţie în după-amiaza aceleiaşi zile, cu intervenţii şi justificări. În unitatea respectivă, unde tronau dezordinea şi murdăria, am găsit neexpuse la vânzare, bine ascunse în depozitul de mărfuri, o ladă cu pachete de cafea în amestec, 12 cutii de ness şi 12 compot de ananas, un carton cu pachete de unt, făină şi alte produse ce nu se aflau în rafturi sau pe tejghea, la dispoziţia cumpărătorilor. "Eu nu ştiu nimic, şefa vă poate spune...", se justifică muncitorul Eugen Catrinoiu, aşa cum se justificaseră de altfel şi vânzătoarele Eugenia Iordache şi Maria Dascălu. Dar ce ne spune registrul unic de control al oamenilor muncii? Trei verificări, datate 28 ianuarie, 16 iunie şi 27 noiembrie 1987, au acelaşi numitor comun în ceea ce priveşte concluziile: "Nu s-a constatat nimic deosebit". Facem următorul popas la unitatea nr. 8 din acelaşi cartier, unde este gestionar vânzător Petria Călinoiu. Un miros irespirabil te izbeşte chiar de la intrare. Şi aici, chiar mai abitir, tronează mizeria şi dezordinea. În congelator, produsele din carne de porc aveau un puternic miros de descompunere. Păcat că în cadrul repetatelor controale din partea Centrului Sanitar Antiepidemic s-a constatat doar că "nu sunt probleme, se respectă normele igienico-sanitare"... Oare cum se respectă aceste norme, tovarăşi controlori de igienă?

...La unitatea nr. 105 (şefă de schimb, Vasilica Truşcă), zarvă mare. Se spală pe jos, se face ordine în depozite, se afişează preţurile la toate mărfurile. Am aflat repede "misterul": în reţeaua comercială se auzise deja despre raidul nostru! Aici, registrul unic de control consemna ultima acţiune la data de 30 mai 1985 (!?!).

Am mai vizitat în aceeaşi zi şi alte unităţi alimentare, dar, cum spuneam şi mai înainte, după ce fusese tras deja "semnalul de alarmă" în reţeaua de profil. În Alimentara nr. 80 Traian, controalele au fost mai frecvente, nu însă lunar, cel puţin aşa cum există prevederea legală. Aici a fost găsită ordine, sub aspectul aranjamentului mărfurilor în depozit, al prezentării lor spre vânzare, al curăţeniei, al comportamentului şi ţinutei lucrătorilor. La unitatea nr. 17 din zona 1 Mai, ultima vizită a echipei de control al oamenilor muncii fusese făcută în ziua de 6 iulie 1987, cu care prilej s-a constatat doar faptul că "nu se urmăresc realizările la materialele refolosibile". Controlul precedent avusese loc în 26 ianuarie. Deci, un control la semestru! Atunci, echipa îndrituită să verifice unitatea avea să constate că "la controlul efectuat nu s-au constatat nereguli, totul fiind în regulă", deşi aici au mai fost şi mai sunt de rezolvat ceva probleme privind ordinea şi curăţenia (cu deo­se­bire în depozitul de mărfuri), igiena încăperilor etc.

Un control sistematic apare la unităţile Alimentara nr. 16 şi 118 din cartierul Ostroveni, în timp ce la unitatea nr. 124 n-a mai trecut controlul din data de 18 aprilie 1987, când echipa a consemnat în registru că "s-au găsit următoarele mărfuri dosite: piept pui – 15 kg; brânză – 16 kg; pui – 14 kg; arpacaş – 30 kg" şi, din moment ce de atunci n-a mai trecut nimeni pe aici, este de crezut că membrii respectivei echipe de control al oamenilor muncii au rămas ferm convinşi că, semnalând acele nereguli în urma cărora s-au luat, desigur, şi nişte măsuri, împricinaţii din această unitate s-au lecuit de păcate pentru toată viaţa. Frumos ar fi fost!

Am ţinut să mergem însă pe urmele echipelor de control al oamenilor muncii şi prin alte unităţi, din alte domenii decât cel alimentar. Numai că prin astfel de unităţi nu prea am găsit urme de control. Pe la Hotelul "Alutus", de exemplu, în unităţile poştei, în cele de prestări servicii pentru populaţie (la unităţile de reparat ceasuri, în atelierele de confecţii, de reparat încălţăminte), la magazinele cu mărfuri industriale etc., echipele de control repartizate au trecut de foarte puţine ori sau, după cum rezultă din registrele unice verificate, n-au trecut niciodată. De unde am tras concluzia că până în prezent activitatea de control al oamenilor muncii, în munici­piul nostru, nu s-a desfăşurat la nivelul exigenţelor vieţii, că nu toate echipele împuternicite pentru control, în temeiul Legii nr. 6/1972, s-au achitat de importanta misiune încredinţată. (...)
Silvia Mihalcea, Georghe Stancu
Ziarul judeţean Orizont,
jud. Vâlcea, nr. 2345/1989

Citeşte mai multe despre:   special,   control,   oamenilor,   marfuri

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de