Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
● Decoraţii: Ordinul Muncii, clasa a III-a şi a II-a; Ordinul Steaua RPR; Ordinul Tudor Vladimirescu.
● Construcţia dosarului: Dosarul de cadre, voluminos, este alcătuit în mare parte din documente din perioada de candidatură în PMR (1960-1962). Cele mai timpurii acte, reunite într-o evidenţă personală, datează din 1952-1953, iar cele mai târzii din 1962. Au dat cu subsemnatul despre calităţile Suzanei Gâdea rectorul Institutului de Mine, lectori ai Facultăţii de Metalurgie, colegi din Institutul Politehnic Bucureşti (IPB), membri ai organizaţiei de bază a Academiei RPR, foşti studenţi.
Reţinem, din noianul de hârtii, caracterizarea făcută de Paul Sfetcu, lucrător de partid în aparatul CC al PMR, secretar al lui Gheorghiu-Dej, ce-i fusese student la cursul de "Metalurgie fizică": "Am apreciat justeţea metodei sale de predare şi faptul că întotdeauna, din convingere, a popularizat ştiinţa noastră şi pe cea sovietică, precum şi realizările obţinute în dezvoltarea industriei socialiste de regimul nostru democrat popular".
S-au păstrat, de asemenea, două procese-verbale, de la admiterea candidaturii (1960) şi de la primirea în partid (1962), ambele votate cu unanimitate. I s-a reproşat mereu decizia târzie de a intra în rândurile PMR. Referatele despre soţ (inginerul Dumitru Gâdea), fraţi, surori şi cumnaţi întregesc consistentul dosar. Din biografia soţului a rămas "neelucidată" doar scurta perioadă de pe front.
● Date biografice: S-a născut la 29 septembrie 1919, la Buzău. Tatăl, Ştefan Stănescu, era fost funcţionar şi brigadier silvic. Mama, casnică. La 27 de ani s-a căsătorit cu Dumitru Gâdea, originar din Teleorman, inginer constructor, absolvent al Politehnicii Bucureşti. Soţii au devenit părinţi în 1948, când s-a născut Doina. Suzana Gâdea a avut un frate şi trei surori (un inginer, o educatoare, o funcţionară şi o casnică).
La dosar există informaţii şi despre cumnaţi - un inginer, un profesor şi un şef de gară, detaşat cu serviciul la sud de Dunăre, în vecina Bulgarie. Fratele cel mare, şi el inginer, în Cugir, a ajutat-o pe perioada studenţiei, când locuia în căminul Spiru Haret din Strada Dionisie Lupu.
●Studii: A urmat şcoala primară şi Liceul de fete din Buzău (1926-1938). A studiat apoi la Bucureşti, în cadrul Facultăţii de Chimie Industrială, specialitatea Metalurgie, a Şcolii Politehnice (1938-1943). A ţinut-o apoi din şcoală în şcoală, trecând pe diverse funcţii. A devenit asistentă în facultatea pe care a absolvit-o, ocupân du-se şi de "munca profesională cultural-sportivă şi socială" a studenţilor.
Urcă treptat în ierarhie: responsabil de an, prodecan, decan şi, începând cu 1955, prorector la IPB, specializat în probleme metodico-didactice. Prea solicitată şi de viaţa de familie (se născuse între timp Doina), a trebuit să renunţe la funcţia de şef de laborator, pe care o exercita în paralel.
A publicat, după propriile declaraţii, 65 de lucrări pentru laborator, detaliate în dosarul de cadre. Multe sub egida Academiei RPR. A amintit, nu întâmplător, în declaraţiile sale şi despre perioada petrecută "în rândul clasei muncitoare", ca şef de lucrări la Uzina Laminorul. Mai ştim că s-a specializat şi în străinătate, în Polonia (1953). Tot din dosarul de cadre reies informaţii despre salariile pe care le aducea acasă Suzana Gâdea. De pildă, în calitate de conferenţiar câştiga 1.600 de lei, iar ca prodecan era retribuită cu 800 de lei.
● Moment-cheie în ascensiunea politică: La numai trei ani de la accederea în partid, Suzana Gâdea devenea membru în Consiliul de Stat (1965). În acelaşi an, anul instalării lui Nicolae Ceauşescu în fruntea PCR, pătrundea şi în Comitetul Central, ca supleant. Prinsese Suzana Gâdea valul noilor activişti de partid, promovaţi de înlocuitorul lui Gheorghiu-Dej! A fost apoi membru plin în CC al PCR şi în CPEx (1979-1989).
● Carieră politică: Deşi s-a ferit mult timp să intre în rândurile partidului, Suzana Gâdea a activat în mai toate "comiţiile şi comitetele" girate de comunişti. Timp de un an a urmat cursuri de cadre sindicale (1945-1946). A fost membru al Comitetului de Luptă pentru Pace, la "modă" la sfârşitul celui de-al doilea război mondial. Ca voluntară pe "munci de linie obştească" a lucrat la Uniunea Femeilor Antifasciste din România (UFAR), Uniunea Femeilor Democrate din România (UFDR), ARLUS, Comisia Naţională a UNESCO. Pentru intrarea în PMR a candidat abia în 1960, fiind admisă după doi ani. La 22 iunie 1962 s-a eliberat pe numele ei carnetul de membru de partid (model 1953) cu 0989173, la organizaţia de bază IPB. A devenit apoi preşedinta Consiliului Naţional al Femeilor, din 1963. Pentru trei ani a condus Ministerul Educaţiei şi Învăţământului (1976-1979).
● Critica şi autocritica: "Ca fapt negativ, pot menţiona că tovarăşa este cam pripită, chiar puţin cam repezită, în unele probleme, luând hotărâri cam pripite." (Florea Oprea, lector la Facultatea de Metalurgie, 1955).
"Trebuie să arăt că, în perioada cât a fost rector profesorul Negrescu, au fost momente când tov. Gâdea nu a luat atitudine mai hotărâtă împotriva unor măsuri luate de prof. Negrescu, măsuri care nu erau pe linia partidului nostru în ceea ce priveşte compoziţia stud. şi a cadrelor didactice." (Gheorghe Paizis, recomandare pentru primirea în partid a Suzanei Gâdea, 1959).
"Consider că tov. Gâdea în ultima perioadă a făcut progrese mari în a fi mai puţin impulsivă, totuşi este necesar ca întotdeauna să fie calmă şi să nu ia hotărâri pripite." (Simion Florea, recomandare pentru primirea în partid a Suzanei Gâdea, 1961).
"A lichidat în parte cu lipsurile arătate la primirea sa în rândurile candidaţilor de partid, ca impulsivitate şi emotivitate." (Referat al Organizaţiei de bază PMR Metalurgie, 1962).
● Pete la dosar: În 1958, Departamentul Învăţământului Superior a notificat Institutul Politehnic Bucureşti, cu titlu de confidenţialitate, despre "discriminarea" aplicată studentului Nicolae Cârjoescu, de la Facultatea de Electroenergetică. Tânărul fusese obligat la plata retroactivă a bursei primite de la stat, pentru că îşi ascunsese "originea nesănătoasă". În dosar era menţionat şi prorectorul Suzana Gâdea, acuzată de cel nedreptăţit că se dezinteresase de caz. În document, pasajul referitor la Suzana Gâdea este subliniat cu roşu: "Dânsa (S. Gâdea, n.r.) mi-a spus că hotărârea vine de la Cadre, iar Cadrele că n-au nici un amestec în această situaţie, hotărârea fiind luată la secretariatul respectiv. În acest fel, eram trimis dintr-un loc în altul fără a şti cui să mă adresez. Când mama mea a fost din nou la tov. prorector, dânsa mi-a spus că, nefiind membră de partid, îi este frică să ia vreo hotărâre, însă nu va afişa nimic din situaţia mea, iar noi să mergem mai departe, pentru a căpăta dreptate la minister, unde sigur că ni se va da. Am fost la tov. director general Bujor". Memoriul de câteva pagini era adnotat cu textul "se va trimite în original la tov. Silaghi".
● Probleme personale: Nu există vreo menţiune în acest sens în dosarul de cadre al Suzanei Gâdea. Nu s-a păstrat nici obişnuitul buletin medical întocmit membrilor CPEx de Ministerul Sănătăţii.
● Amintiri şi memorii: Despre Suzana Gâdea şi-a amintit Eugen Adrian Cristea, şeful Direcţiei a V-a din cadrul Securităţii: "O femeie calculată în tot ceea ce făcea. O interesa situaţia ei familială. Nu accepta tot ce se întâmpla în jurul ei. Nu era tipul de activistă care să aprobe orice. Avea maniere deosebite. Era tot timpul coafată, îngrijită. Era tipul intelectualului. Relaţia ei cu Elena Ceauşescu era în funcţie de serviciu. Nu a avut relaţii în particular cu Tovarăşa. Era tipul de politician mare în funcţie, care nu se mai sesiza la activităţile mărunte. Era concentrată pe problemele mari".
