x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Tancurile româneşti au fost testate în Maroc

0
Autor: dr. Petre Opriş 04 Iun 2009 - 00:00
Tancurile româneşti au fost testate în Maroc Arhivele Naţionale/


În ultima zi a lunii mai 1989, membrii Consiliului Apărării a Republicii Socialiste România au discutat într-o şedinţă despre fiabilitatea redusă a componentelor electronice fabricate în România pentru tehnica de luptă modernă. Cu acel prilej, Nicolae Ceauşescu i-a criticat pe miniştrii care se ocupau nemijlocit de producţia militară realizată în uzinele speciale din ţară.



La reuniunea respectivă, Radu Ion, viceprim-ministru al Guvernului şi preşedinte al Consiliului de condu­cere a activităţii din ramurile construcţii de maşini şi metalurgie, şi generalul Vasile Milea, ministrul Apărării Naţionale, au confirmat faptul că în Maroc au fost testate, în prima parte a anului 1989, două tancuri româneşti (probabil din seria zero a produsului P-125 - o versiune românească a tancului sovietic T-72).

Rezultatele obţinute de echipa de specialişti români care s-au deplasat în nordul Africii au fost nesatisfăcătoare din cauza garniturilor de cauciuc de la cutia de transmisie şi de la motor. Calitatea precară a acestora i-a determinat pe cei care răspundeau de teste să înlocuiască garniturile realizate la Braşov cu unele din import.

În anul 1989, cooperarea României cu Regatul Maroc în domeniul militar nu era o noutate. De exemplu, secretarul general al Apărării Naţionale a Marocului şi directorul de cabinet al ministrului marocan al Apărării Naţionale l-au vizitat în luna ianuarie 1972 pe colonelul Mihail Dranga. Acesta era ataşat militar al României în Franţa şi în Maroc. Cu acel prilej, cei doi înalţi reprezentanţi marocani s-au interesat de posibilităţile de cumpărare din Româ­nia de armament şi tehnică militară.

La 14 aprilie 1972, generalul Ion Ioniţă, ministrul Forţelor Armate, i-a propus lui Nicolae Ceauşescu să se răspundă favorabil la solicitarea venită din Maroc. În acest sens, colonelul Mihail Dranga a fost desemnat să prezinte oferta românească.

Printre produsele propuse autorităţilor de la Rabat se aflau puşti ca­libru 5,6 mm, aruncătoare cu reacţie calibru 122 mm (montate pe şasiuri de camion SR-114), aparate pentru reglarea şi observarea tragerilor artileriei teres­tre (AROTAT), aparate de conducere a focului artileriei (ACFA), bombe de iluminare pentru aruncă­toarele calibru 82 şi 120 mm, bombe de aviaţie, bi-nocluri, busole, poligoane de trageri automatizate, centrale telefonice de diferite tipuri, telefoane de campanie, cablu telefonic, mine şi detectoare de mine, tancuri-dragoare de mine, complete de mascare, bărci pneumatice, parcul de pod pe pontoane PR-60 şi şalupe de tracţiune pentru parcul de pod, staţii electrice, echipament pentru protecţia chi­mică şi de radiaţii, instalaţii pentru degazare şi dezinfectare, autoturisme de teren ARO-240 şi M-461, autocamionete şi autosanitare TV-51, autocamioane SR-132, SR-114 şi ROMAN, tractoare U-650 şi S-1300, bucătării de campanie şi instalaţii de alarmare a personalului militar.

În şedinţa Prezidiului Permanent al CC al PCR de la 25 aprilie 1972 au fost aprobate "propunerile Mi­nisterului Forţelor Armate privind prezentarea unor oferte de armament şi tehnică militară pentru export în Maroc, cu indicaţia de a se discuta şi condiţiile de plată, precizându-se că produsele respective nu vor putea fi livrate pe bază de credit".

Practic, pe lista prezentată de colonelul Mihail Dranga la Rabat (în luna mai 1972) nu au fost incluse echipamente militare sofisticate. Acest lucru se explică prin faptul că, în primul rând, autorităţile de la Bucureşti nu doreau să furnizeze unui stat capitalist informaţii despre posibilităţile reale ale industriei româneşti de apărare. Mai mult decât atât, acestea ar fi putut ajunge la cartierul general al NATO, inamicul numărul 1 al Organizaţiei Tratatului de la Varşovia, din care România făcea parte.

În al doilea rând, se poate afirma că industria românească nu avea în perioada respectivă capacitatea de a produce tehnică şi echipamente militare care să trezească un interes deosebit din partea li­derilor militari din NATO. Această concluzie rezultă din compararea listei de produse militare româneşti care puteau fi livrate Marocului cu nomenclatorul tipurilor de armament şi tehnică militară care se produceau în România.
SECRET
Nomenclator cu tipurile de armament şi tehnică militară care se produc în RS România după concepţie proprie şi după licenţă (acordată în exclusivitate), care se propun a fi folosite în înzestrarea armatelor statelor participante la Tratatul de la Varşovia în perioada 1976-1980.

I. Tehnica de aviaţie
1. Avion de şcoală-antrenament IAR-823
2. Paraşută de siguranţă pentru desant, tip BG-3
3. Paraşută pentru desant, tip BG-7
4. Autoproiector pentru aterizare, pe autoşasiu SR-114
5. Puncte de comandă mobile pentru unităţi de apărare a teritoriului
6. Autostaţie meteorologică, pe autoşasiu SR-114
7. Instalaţie de balizaj, pe autoşasiu SR-114
8. Autostart pentru conducerea zborului (PCZ), pe autoşasiu SR-114
9. Autoalimentatoare de 4.000 de litri, pe autoşasiu SR-114
10. Autoalimentatoare de 10.000 de litri, pe autoşasiu ROMAN
11. Autostaţii pentru transvazat oxigen, pe autoşasiu SR-113
12. Autostaţie pentru transvazat carburanţi, pe autoşasiu SR-114
13. Autostropitoare combinată, pe autoşasiu SR-113
14. Autoatelier pentru verificat aparatura de bord avion (AVABA), pe autoşasiu SR-114
15. Autoatelier pentru verificat şi reparat staţie de radio de bord avion, pe două autoşasiuri SR-114
16. Autoatelier pentru verificat şi reparat staţii de radiolocaţie de bord avion, pe două autoşasiuri SR-114
17. Autoatelier pentru control şi probe la staţiile de radiolocaţie, pe autoutilitare TV-51 S
18. Autoatelier pentru control şi reparat staţii de ra­diolocaţie terestre, pe trei autoşasiuri SR-114

II. Tehnica blindatelor
1. Transportor amfibiu blindat pe roţi, TAB-72, cu diferite destinaţii
2. Autoatelier pentru executarea lucrărilor de montare-demontare şi sudură la maşinile de luptă (AMDS), pe autoşasiul SR-114
3. Autoatelier pentru executarea lucrărilor mecanice (AM-1), pe autoşasiu SR-114
4. Autoatelier pentru prelucrări mecanice speciale (APM), pe autoşasiu SR-114
5. Autoatelier pentru reparat şi încărcat baterii de acumulatoare (ARIA), pe autoşasiu SR-114
6. Autoatelier pentru reparat echipament electric şi radio la maşinile de luptă (ARER), pe autoşasiu SR-114
7. Autoatelier pentru întreţinerea tehnicii de tancuri (AITT), pe autoşasiu SR-114

III. Armament de infanterie şi artilerie
1. Puşcă semiautomată cu lunetă cal.    7,62 mm
2. Puşti cu calibru redus 5,6 mm
3. Lansator pentru cartuşe de semnalizare cu bătaie mică
4. Tun antitanc cal. 100 mm, tractat
5. Aruncător cu reacţie cal. 122 mm, cu 21 de ţevi, pe autoşasiu SR-114
6. Maşină pentru transportat muniţie la aruncătorul cu reacţie cal. 122 mm, pe autocamion SR-114
7. Tun antiaerian cal. 30 mm
8. Binoclu 7x40 tip "Întreprinderea Optică Română"
9. Busole de mână BI-69
10. Aparat pentru reglarea şi observarea tragerilor artileriei terestre AROTAT
11. Goniometru-busolă tip "Întreprinderea Optică Română"
12. Punct de comandă pentru artileria AA, pe un autoşasiu SR-114
13. Punct de comandă pentru artileria AA, pe două autoşasiuri SR-114
14. Autoatelier de reparat armament de infanterie (ARMA-1), pe un autoşasiu SR-114
15. Autoatelier de reparat armament de artilerie (ARMA-3), pe trei autoşasiuri SR-114
16. Autoatelier de reparat armament tip armată (ARMA-8)

IV. Tehnica specifică marinei militare
1. Vedete fluviale blindate
2. Vedete dragoare fluviale
3. Vedete fluviale de pază şi însoţire
4. Şalupe fluviale de pază şi însoţire
5. Şalupă maritimă de remorcaj, salvare-scafandri
6. Nave maritime de demagnetizare, autopropulsate
7. Cazarmă plutitoare
8. Tanc maritim autopropulsat de 500 tdw
9. Ponton de acostare de 34 de tone cu flotoare cilindrice
10. Ponton de acostare de 56 de tone cu flotoare cilindrice
11. Geamanduri radiohidroacustice, ancorate şi derivante
12. Grenade antisubmarine, clasice şi reactive
13. Grenade antisubmarine pentru distrugerea barajelor la fluviu
14. Mine marine mecanice de contact ancorate, cu antene
15. Mine de fluviu
16. Mine pentru protecţia barajelor
17. Autoradiofar pe autoşasiu SR-114
18. Far mobil pe autoşasiu SR-114
Arhivele Naţionale, Fond CC al PCR - Cancelarie, dos. nr. 53/1972
Citeşte mai multe despre:   special,   armament,   autoşasiu,   autoatelier,   reparat,   maroc

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de