Trupele sovietice au participat la aplicaţia "Balkan-89" din Bulgaria

În conformitate cu planul pregătirii de luptă elaborat de Comandamentul Forţelor Armate Unite pentru anul 1989, trei grupe operative sovietice (una de armată şi două de divizie) au luat parte la manevrele militare co­mune "BALKAN-89", desfăşurate pe te­ritoriul Bulgariei în perioada 4-9 iunie 1989.

Pentru ca grupele respective să ajungă în zona aplicaţiei, Marele Stat Major al Forţelor Armate ale URSS a trimis din timp la Bucureşti un do­cu­ment prin care s-a solicitat să se aprobe tranzitarea teritoriului Româ­niei de către militarii sovietici care ur­mau să participe la manevrele din Bulgaria. Aceştia au fost grupaţi într-o singură coloană - alcătuită din 83 de autovehicule şi 240 de persoane - şi au traversat partea de sud-est a României în nopţile de 2 spre 3 iunie (la ducere), respectiv 10 spre 11 iunie 1989 (la întoarcere), pe itinerarul Reni - Galaţi - Brăila - Ţăndărei - Hârşova - Medgidia - Negru Vodă (şi retur).

La 23 mai 1989, generalul-colonel Vasile Milea l-a informat pe Nicolae Ceauşescu despre solicitarea Marelui Stat Major al Forţelor Armate ale URSS. Preşedintele României a ana­lizat situaţia şi a aprobat tranzitarea ţării de trupele sovietice parti­cipante la aplicaţia militară comună a Organizaţiei Tratatului de la Varşovia.
În raportul trimis lui Nicolae Ceau­şes­cu la 23 mai 1989, ministrul Apă­ră­rii Naţionale a mai precizat: "Vă ra­­portăm că, potrivit aprobării Dum­nea­voastră, astfel de tranzitări ale te­ritoriului ţării noastre au avut loc şi în anii anteriori".

Această frază contrazice mărturia din anul 1999 a generalului Constantin Olteanu, care a afirmat: "Începând tot din anul 1968, România nu a mai permis nici tranzitarea teritoriului său de trupe aparţinând altor state, având sau nu armament asupra lor, ori survolarea teritoriului său de aeronave militare străine. Evident, această poziţie a fost criticată şi s-a insistat să revenim asupra ei".

Opinia fostului ministru al Apărării Naţionale - la mijlocul anilor '70, adjunct al şefului Secţiei pentru Pro­blemele Militare şi Justiţie a CC al PCR - este în contradicţie şi cu alte informaţii provenite din fosta arhivă a
CC al PCR. De exemplu, la 12 februa­rie 1977, de la Cancelaria CC al PCR s-a comunicat în scris miniştrilor Ion Co­man şi Ion Stănescu faptul că "a fost aprobată propunerea Ministerului Apă­­rării Naţionale, cuprinsă în Nota nr. M. 0790 din 10 februarie a.c. pri­vind tranzitarea şi asigurarea de­pla­să­rii prin R.S. România a unei coloane militare sovietice, care participă la o aplicaţie de comandament şi stat major pe teritoriul R.P. Bulgaria".

Permisul de tranzitare a României de comandamentul unei divizii sovie­tice, cu mijloace de transmisiuni, din cadrul Regiunii Militare Odesa, a fost valabil pentru perioada 26 februarie 1977 (orele 16:00-17:00) - 5 martie 1977 (orele 18:00-19:00), iar aplicaţia din Bulgaria s-a desfăşurat "în cadrul planului de activităţi comune ale Forţelor Armate Unite, cu participarea comandamentului unei divizii sovietice, compus din 160-174 de persoane şi 50-60 de autovehicule".

Coloana sovietică a avut la dis­po­zi­ţie 11-12 ore pentru a se deplasa de la Re­ni la Negru Vodă, pe itinerarul: Reni - Galaţi - Brăila - Bărăganul - Ţăn­dă­rei - Hârşova - Constanţa - Ne­gru Vodă. La întoarcere, sovieticii au intrat pe la Negru Vodă (5 martie 1977, ora 06:00-07:00) şi au folosit acelaşi iti­nerar pentru a ajunge la Reni.
În Nota nr. M. 0790 din 10 februa­rie 1977, trimisă lui Nicolae Ceauşescu de generalul-colonel Ion Coman, exis­tă o informaţie şi despre o altă apli­caţie a OTV, care a avut loc în Bulga­ria: "Raportez că în anul 1974, pe baza aprobării Biroului Permanent al Co­mi­tetului Politic Executiv al CC al PCR, transmisă de Cancelaria CC al PCR cu nr. 2480/02414 din 10.06.1974, în acelaşi scop a tranzitat teritoriul R.S. Ro­­mânia o coloană de 70 autovehicule cu 240 de militari sovietici".

În opinia noastră, autorităţile ro­mâ­ne au încercat să supraliciteze în mod propagandistic opoziţia lor în cadrul Organizaţiei Tratatului de la Var­şovia, cu scopul de a obţine mai uşor credite şi tehnologie industrială de vârf din Occident. Documentele ine­dite la care ne-am referit confirmă fap­tul că autorităţile de la Bucureşti au permis unităţilor militare sovie­ti­ce să tranziteze România după eve­ni­mentele dramatice din Cehoslovacia (20-21 august 1968), în scopul parti­ci­pării acestora la anumite aplicaţii mi­li­t­are desfăşurate pe teritoriul Bulga­riei.