x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Ultima călătorie la Praga

0
Autor: Florin Mihai 16 Mai 2009 - 00:00
Ultima călătorie la Praga /Agerpres


Abia revenit din teritoriu, dintr-o vizită de lucru în judeţul Mehedinţi, Nicolae Ceauşescu a luat calea aerului spre RSS Cehoslovacă, pentru în­tâlniri la nivel înalt cu mai-marii de la Praga. În prima delegaţie oficială în străinătate de la începutul anului, preşedintele a plecat neîn­soţit de soţie. Poate şi pentru că se preconiza o vizită-fulger.



Luna mai fusese de altfel bogată în evenimente culturale legate de "po­porul prieten" cehoslovac. A 44-a aniversare a eliberării acestei ţări de sub "robia fascismului" prilejuise la Bucureşti, Piatra Neamţ, Galaţi des­făşurarea "Zilelor filmului ce­hos­lovac" (4 mai), iar la Constanţa organizarea unei conferinţe pe temă, de consulul general Ka­rel Dostal.

Trei zile mai târziu, me­mo­ria soldaţilor români, căzuţi pe frontul de vest, a fost cinstită la cimiti­rul din Zvolen. La 8 mai, Jan Papp, am­basadorul ce­hoslovac la Bucu­reşti, a oferit o re­cepţie, cu ocazia Zilei Naţionale a ţării sale. Manifestări "cultural-ştiin­ţifice" s-au des­fă­şurat şi la Casa Culturii RS Ce­hos­lovace din Capitala României, unde dr Libusa Vajdova, de la Academia Slovacă de Ştiinţe din Bratislava, a sus­ţinut prelegerea "Re­cep­tarea ope­rei lui Mihai Eminescu în litera­tura cehă şi slovacă".

Întâlnirea la nivel înalt dintre cei doi preşedinţi părea să "încunu­ne­ze" luna prieteniei dintre cele două po­­poare. La 17 mai 1989, Nicolae Ceau­­şescu, însoţit de Ion Dincă, Constantin Oancea (adjunctul ministrului afacerilor externe) şi de George Homoştean (ambasadorul român la Praga), a fost primit de omologul său pe linie de partid, Milos Jakes, secretarul general al CC al Partidului Co­munist Cehoslovac (PCC).

La sfârşitul discuţiilor, Jakes a oferit oaspeţilor români un dejun oficial, deschis de toasturi în cinstea "prieteniei celor două popoare". Primul a "urat" Nicolae Ceauşescu: "Vizita pe care o facem în Cehoslovacia, deşi foarte scurtă, constituie o expresie a cursului ascendent pe care îl înregistrează raporturile de prietenie şi colaborare dintre partidele, ţările şi popoarele noastre, o nouă contribuţie la dezvoltarea lor în continuare".

Câteva declaraţii ale gazdei, binevoitoare la adresa regi­mului din URSS şi a prefacerilor de sistem iniţiate de Mihail Gorbaciov, trebuie să îl fi deranjat pe Nicolae Ceauşescu.
Iată ce a răspuns, prin­tre altele, Milos Jakes: "În Cehoslovacia, ţinând seama de nevoile noastre, am pornit, din iniţiativa PCC, pe ca­lea restructurării economice şi so­ciale, în interesul accelerării dezvoltării social-economice a socie­tă­ţii, ridicării ei pe o treaptă calitativ superioară. Pentru acestea sunt ne­cesare adâncirea democraţiei socia­liste, extinderea participării popo­ru­lui la conducerea tuturor domeniilor vieţii societăţii, perfecţionarea mun­cii de partid. Cursul de restructurare revoluţionară a societăţii so­vietice adoptat de Partidul Comunist al Uniunii Sovietice este pentru noi o sursă de experienţă şi inspi­ra­ţie. Urmărim, de asemenea, cu aten­ţie şi folosim experienţe şi abordări din alte ţări socialiste frăţeşti."

După dejunul oficial oferit de Jakes, Nicolae Ceauşescu s-a întâlnit şi cu Gustav Husak, preşedintele ce­hos­lovac, la castelul Hrad. Secretarul ge­neral al PCR a trecut în revistă gar­da de onoare, apoi a convorbit cu Hu­sak despre rolul Comi­siei mixte guvernamentale din cele două ţări. Pentru "dezvoltarea rela­ţiilor de pri­e­tenie şi colaborare ro­mâno-cehos­lo­vace", Nicolae Ceau­şes­cu a acordat omologului său Or­di­nul "Victoria Socialismului".

În paralel, Ion Dincă a avut în­tâl­niri oficiale cu Karel Julis (vice­pre­şedintele Guvernului federal al RS Cehoslovacia), cei doi semnând în final Programul pentru adâncirea cooperării şi specializării în producţie. Oficialul român efectuase o vi­zită şi la începutul lunii mai, când se întâlnise cu Ladislav Adamec (pre­­şedintele guvernului Cehoslovaciei). Şi Ion Stoian (membru su­ple­ant al CPEx şi secretar al CC) a dez­bătut cu Jozef Lenart (membru al Pre­zidiului, secretar al CC al PCC) co­laborarea dintre cele două partide "frăţeşti".

La sfârşitul vizitei preşedintelui român, s-a adoptat, conform uzan­ţelor, şi un comunicat comun, din care reieşea că între Bucureşti şi Praga toate erau "bune şi frumoase". Ceea ce, în limbaj diplomatic, se traducea astfel: "Tovarăşul Nicolae Ceau­­şescu şi tovarăşul Milos Jakes au efectuat un schimb de păreri cu privire la unele probleme actuale ale situaţiei internaţionale. Au fost de acord că problema fundamentală a zilelor noastre o constituie men­ţinerea păcii şi a securităţii în lume, oprirea cursei înarmărilor, şi în primul rând a celor nucleare, adop­tarea de noi măsuri de dezarmare, înlăturarea pericolului unei catas­trofe nucleare. (...) Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă cordială, tovărăşească şi au avut un pronunţat caracter de lucru".
Citeşte mai multe despre:   special

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de