x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

10 Mai 1866 - 10 Mai 2009

0
Autor: Ilarion Tiu Florin Mihai 10 Mai 2009 - 00:00
10 Mai 1866 - 10 Mai 2009
Vezi galeria foto


La 10 Mai, românii aniversează în fiecare an instalarea monarhiei în Vechiul Regat. Casa Domnitoare de la Bucureşti - de origine germanică - a reprezentat întotdeauna interesele autohtone, respectându-şi angajamentele luate în 1866.



Despre veacul al XIX-lea s-a spus că a fost "secolul naţiunilor". Atunci s-au format majoritatea statelor naţionale din Europa, printre care şi România. Parcursul a fost anevoios, având în vedere interesele din zona sud-est europeană - Ţările Române erau parte a Imperiului Otoman, iar Austria şi Rusia aveau în componenţă teritorii româneşti şi nu vedeau cu ochi buni apariţia unui stat al "vlahilor". Printr-o serie de împrejurări fericite, în 1859, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor în Ţara Românească şi în Moldova, deschizând calea apariţiei unui stat unitar.

CAROL I. Domnia lui Cuza a fost de scurtă durată, atât din cauza neînţelegerilor interne, cât şi din cauza intrigilor externe.

Atunci, politicienii de la Bucureşti au decis că la cârma Principatelor Unite era nevoie de un domnitor străin, dintr-o dinastie europeană puternică. După mai multe negocieri, a fost ales principele Karl de Hohenzollern Sigmaringen, aparţinând după tată de Casa Regală a Prusiei.

Sosirea la Bucureşti a lui Carol s-a realizat cu peripeţii, având în vedere că trebuia să treacă prin Austria, ţară aflată în război cu Prusia. A călătorit cu paşaport fals, sub numele Karl Hettingen, cetăţean elveţian aflat în călătorie de afaceri spre Odesa.

La Baziaş s-a întâlnit cu Ion C. Brătianu, politician liberal care a mijlocit negocierile cu familia de Hohenzollern Sigmaringen.

Atunci, Baziaşul se afla în Austro-Ungaria, iar până la Turnu-Severin cei doi nu au schimbat nici o vorbă, pentru a nu fi descoperiţi în vaporul pe care se deplasau spre ţară. Ajuns pe pământ românesc (8 mai), principele Karl de Hohenzollern Sigmaringen a devenit domnitorul Carol I. A sosit la Bucureşti la 10 Mai, unde i s-a făcut o primire grandioasă. Populaţia l-a întâmpinat pe Podul Mogoşoaiei (Calea Victoriei de astăzi). Primarul oraşului, Dimitrie C. Brătianu, i-a înmânat cheile oraşului, după care cortegiul s-a deplasat spre Dealul Mitropoliei, unde a avut loc ceremonia de "ungere" ca domn.

Din acel moment, ziua de 10 Mai a fost sărbătorită fastuos, aniversându-se începutul monarhiei. În Bucureşti, an de an, festivităţile de 10 Mai se derulau după acelaşi program, având ca spaţiu de desfăşurare Podul Mogoşoaiei (devenit Calea Victoriei, după Războiul de Independenţă), Piaţa Palatului Regal (acum Piaţa Revoluţiei), Palatul Cotroceni şi Aleea Mitropoliei (ulterior, Patriarhiei). Pretutindeni în această zonă se arborau drapele tricolore, iar balcoanele se împodobeau cu ghirlande de stejar, covoare şi flori. În vitrinele prăvăliilor se aşezau portretele suveranilor şi tricolorul. Arterele principale erau inundate de oameni, de multe ori sosiţi din provincie pentru a-l vedea pe "Vodă". Membrii Casei Regale, însoţiţi de politicienii de rang înalt, traversau oraşul dinspre Palatul Regal spre Mitropolie în caleşti şi în automobile. Aici începeau propriu-zis festivităţile, prin oficierea unui "Te Deum". Serviciul religios era oficiat de un sobor de preoţi aleşi din clerul înalt. Slujbe aveau loc şi în catedralele catolice şi sinagogi. În Piaţa Victoriei se amenaja un pavilion regal şi tribune încăpătoare pentru oficialităţi şi public, zona fiind delimitată cu cordoane şi păzită de trupe de jandarmi. După-amiaza, la Teatrul Naţional se desfăşura un program artistic, unde performau actorii de seamă ai vremii. Seara, edilii iluminau instituţiile publice, iar "retragerea cu torţe" prelungea atmosfera sărbătorească până în miezul nopţii.

De numele lui Carol I se leagă începutul modernizării României, dar şi cucerirea independenţei. Principele s-a implicat în războiul ruso-turc din 1877-1878, obţinând desprinderea de Imperiul Otoman. Declaraţia a fost făcută la 9 mai de ministrul de Externe, Mihail Kogălniceanu, aflat în Camera Deputaţilor pentru o interpelare. A doua zi, Independenţa a fost proclamată şi în Senat, fiind ratificată de domnitor. Propaganda timpului a consemnat ziua de 10 Mai ca aniversare a Independenţei, pentru a se "mula" pe cealaltă sărbătoare, a urcării de Tron. Armatele care luptaseră la sud de Dunăre au defilat pe Podul Mogoşoaiei, denumit după eveniment Calea Victoriei.

Recunoaşterea Independeţei s-a făcut prin Tratatul de la Berlin din 1878, iar în 1881 Guvernul a proclamat "deplina suveranitate" a naţiunii, iar pe Carol I rege. Împreună cu soţia, Elisabeta, au fost încoronaţi pe Dealul Mitropoliei la 10 Mai 1881.

Cuplul regal nu a avut moştenitor, unica fiică murindu-le de mică. Succesor al Tronului a fost desemnat Ferdinand de Hohenzollern, nepot de frate al regelui. În decembrie 1892, acesta s-a căsătorit cu Maria de Edinburgh, nepoată a reginei Victoria a Marii Britanii.

FERDINAND I. Regele Carol I s-a stins din viaţă la 27 septembrie 1914, la Castelul Peleş. Avea 75 de ani. A lăsat urmaşilor o monarhie consolidată, respectată în Europa. Succesorul său, Ferdinad I, avea şansa să extindă teritoriul României, în contextul războiului mondial ce izbucnise în vară. Putea alege între alianţa condusă de Germania natală şi alianţa franco-ruso-engleză rivală. A decis raţional, nu cu inima, iar România a intrat în război în 1916, alături de Antantă. La sfârşitul conflagraţiei, Vechiul Regal şi-a alipit Transilvania, Bucovina şi Basarabia. Tocmai de aceea, Ferdinand a primit titlul "Întregitorul". Ferdinand a intrat în istorie ca fiind un rege slab, uşor de manipulat de Ionel Brătianu şi de soţie, Maria. Poate nu a dorit să strice atmosfera politică, destul de încărcată după război, în cazul în care s-ar fi implicat în disputele interne. A avut şase urmaşi: Carol, Elisabeta, Maria, Nicolae, Ileana şi Mircea (care a murit de copil).

CAROL AL II-LEA. Domnia lui Ferdinand a fost scurtă, regele fiind răpus de un cancer la intestine, în 1927. În urma sa a lăsat o problemă destul de complicată privind succesiunea - fiul cel mare, Carol, renunţase în decembrie 1925 la moştenirea Tronului, datorită unor repetate complicaţii sentimentale, care au ştirbit imaginea Coroanei. Rege a fost numit Mihai I, născut la 25 octombrie 1921, din mariajul principelui Carol cu principesa Elena a Greciei. Deoarece regele era minor, ţara a fost condusă de o Regenţă, lipsită de autoritate. Profitând de instabilitatea din ţară, Carol s-a întors în secret la Bucureşti, fiind încoronat pe 8 iunie 1930.

Treptat, Carol al II-lea se înconjoară de un grup de politicieni şi afacerişti interesaţi să preia controlul ţării - "camarila regală". Cu ajutorul acesteia va lichida instituţiile democratice, iar în februarie 1938 a instaurat un regim personal.

MIHAI I. Carol al II-lea a părăsit Tronul în septembrie 1940, după prăbuşirea graniţelor României Mari prin cedarea Basarabiei, Bucovinei de Nord, Cadrilaterului şi nord-vestului Transilvaniei. "Conducător al statului" a devenit generalul Ion Antonescu, care a păstrat formal monarhia, prin reîncoronarea lui Mihai I. După 23 august 1944, rolul lui Mihai în conducerea statului a rămas simbolic în continuare, decizia transferându-se din cercurile lui Ion Antonescu în cercurile Partidului Comunist. A abdicat la 30 decembrie 1947, după o înţelegere cu Guvernul Groza, în urma căreia a părăsit ţara fără şicane, lunâd în exil şi o serie de bunuri de valoare din dotarea Domeniilor Coroanei (ale statului, de fapt).

10 Mai 1939 - ziua prosternării poporului către Carol al II-lea


Propagandiştii regelui Carol al II-lea i-au pregătit suveranului o mare manifestaţie în 1939, la un an după instaurarea regimului personal. Celebrarea evenimentului a început cu două zile mai devreme. Regele şi fiul său, Marele Voievod Mihai, s-au deplasat la Turnu-Severin, unde au dezvelit lespedea comemorativă pe locul unde Carol I a pus piciorul pentru prima dată pe pământ românesc. În seara aceleiaşi zile, la Bucureşti, în sala Tronului de la Palatul Regal, s-au sfinţit noile drapele ale unităţilor militare. La 10 Mai, în zorii zilei, 21 de lovituri de tun au trezit populaţia Bucureştiului. Începând cu ora opt, în faţa Palatului Cotroceni, oamenii şi-au ocupat locurile din tribună, aşteptând sosirea Suveranului. La ora zece, în sunet de fanfară, a apărut şi Regele. După raportul generalului Argeşeanu, comandantul Corpului II de Armată, a urmat serviciul divin, apoi decorarea soldaţilor cu medalia comemorativă "Regele Carol I". Pe trei şiruri au defilat cavalerii ordinului Mihai Viteazul, asociaţiile de veterani, premilitarii, ofiţerii Şcolii Superioare de Război, Garda Palatului, brigăzile de grăniceri, unităţile de artilerişti, pompierii. În final, membrii Casei Regale au plecat spre Palat, unde i-au avut invitaţi pe membrii Guvernului şi pe comandanţii de mari unităţi din garnizoana Bucureşti. În Piaţa Palatului Regal, cu acea ocazie, s-a inaugurat statuia ecvestră a "Regelui Întemeietor", creaţie a sculptorului croat Ivan Mestrovici, prin faţa căreia au defilat membrii FRN, îmbrăcaţi în uniforme albastre de partid. În timpul regimului comunist (1948) a fost dată jos de pe soclu şi topită.

Familia regală, din exil, în topul averilor din România

După abdicarea lui Mihai I, Casa Regală şi-a mutat activitatea în exil. În primii ani de "pribegie", Mihai nu prea s-a făcut remarcat, dedicându-şi activitatea familiei (are cinci fete). Abia la sfârşitul anilor '80, când prăbuşirea comunismului era iminentă, Mihai I şi-a intensificat activitatea politică din exil. După 1990 s-a reîntors în ţară, cu destule peripeţii cauzate de refuzul autorităţilor de a-i acorda drept de şedere. A recuperat o bună parte din bunurile Domeniilor Coroanei, familia sa situându-se în topul averilor din România. Ginerele Radu Duda (căsătorit cu prima fiică, Margareta) şi-a anunţat candidatura la prezidenţialele din 2009. Mihai şi-a manifestat susţinerea deplină pentru principele republican.

Citeşte mai multe despre:   special,   mihai,   bucuresti,   carol,   regal

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Înalta Curte refuză să spună unei instanțe cum și dacă să anuleze interceptări ilegale efectuate de SRI

Înalta Curte refuză să spună unei instanțe cum și dacă să anuleze interceptări ilegale efectuate de SRI
Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Completul privind Dezlegarea unor Chestiuni de Drept, refuză să stabilească modul și momentul la care, într-un proces penal, se poate pronunța asuptra nulității...

Cum să devii „liderul haitei”

Cum să devii „liderul haitei”
Tudor Tim Ionescu – coach, speaker și consultant – ne propune ceva inedit pentru a avea succes în afaceri, dar şi în viaţa de zi cu zi. A extras şapte strategii învăţate din dresaj şi le-a sintetizat...

Fracturile sunt mai grave când osul se rupe în apropierea articulaţiilor

Fracturile sunt mai grave când osul se rupe în apropierea articulaţiilor
Apariţia endoscopiei în articulaţii, acea artroscopie, a salvat meniscul agresat din genunchi, nu se mai scoate tot meniscul, se poate repara, se coase şi continuă să-şi îndeplinească misiunea de amortizor....

“Clasatoarea-șefă” a lui Dan Barna de la DNA Alba, scoasă la pensie de Klaus Iohannis

“Clasatoarea-șefă” a lui Dan Barna de la DNA Alba, scoasă la pensie de Klaus Iohannis
Galerie Foto La nici două săptămâni de la consumarea alegerilor prezidențiale, președintele reales al României, Klaus Iohannis, a scos-o la pensie pe procuroarea care a închis, cu clasare, dosarul în care este implicat lider...

Legislativul este vinovat pentru audierile-maraton din dosarele penale

Legislativul este vinovat pentru audierile-maraton din dosarele penale
Galerie Foto Moartea fulgerătoare a cunoscutului avocat Ernest Andrei Moldoveanu a îndurerat întreaga breaslă juridică și nu numai, după ce o carieră de 47 de ani în instanțele de judecată a fost spulberată într-o fracț...

Dr. Denisa Zaharia: „Anomaliile dentare pot fi tratate la orice vârstă”

Dr. Denisa Zaharia: „Anomaliile dentare pot fi tratate la orice vârstă”
Dinţii strâmbi, înghesuiţi sau, dimpotrivă, foarte distanţaţi se numără printre problemele stomatologice cel mai frecvent întâlnite nu doar în rândul copiilor, ci şi în cel al adulţilor. Jena de a purta...

SIIJ, decapitată oficial. Adina Florea renunță la funcția pe care a câștigat-o prin concurs

SIIJ, decapitată oficial. Adina Florea renunță la funcția pe care a câștigat-o prin concurs
Galerie Foto Adina Florea, procurorul care a fost blocat de Klaus Iohannis să acceadă la conducerea Direcției Naționale Anticorupție și a cărei numire în funcția de procuror-șef al Secției pentru Investigarea...

Orban și soția n-au mâncat, n-au băut și au mai pus bani ca să-și achite datoriile

Orban și soția n-au mâncat, n-au băut și au mai pus bani ca să-și achite datoriile
Galerie Foto În fix a treizecea zi prevăzută de lege, prim-ministrul Ludovic Orban și-a publicat declarația de avere și declarația de interese pe site-ul Guvernului României. Din primul document rezultă că în ultimul an...

Drepturile omului, folosite politic și electoral. “Alba-neagra” cu recursul compensatoriu

Drepturile omului, folosite politic și electoral. “Alba-neagra” cu recursul compensatoriu
Galerie Foto Dacă în 2017 PNL și USR îmbrățișau cu toată convingerea proiectul de lege cu privire la instituirea recursului compensatoriu, astăzi Guvernul Orban era cât pe ce să-și asume răspunderea pentru abrogarea...

După Kovesi, și Liviu Dragnea primește termen la ÎCCJ pentru sfârșitul anului 2021

După Kovesi, și Liviu Dragnea primește termen la ÎCCJ pentru sfârșitul anului 2021
Înalta Curte de Casație și Justiție lovește din nou. Recursul instanței supreme împotriva unei hotărâri de anul trecut, emisă de Curtea de Apel București, într-un dosar plecat de la o sesizare a fostului...

Pastrama, murăturile şi afumăturile favorizează gastritele

Pastrama, murăturile şi afumăturile favorizează gastritele
A fost o vreme în care s-a făcut un exces de diagnostice în suferinţele digestive, lumea vorbea des de dischinezie biliară, de colite, de gastrite. Apariţia examenului endoscopic a adus lumină în acest capitol. P...

Revoluția judecătorilor. Magistrații se opun reinstaurării abuzurilor în justiție

Revoluția judecătorilor. Magistrații se opun reinstaurării abuzurilor în justiție
Galerie Foto Cele mai importante instanţe din România au răspuns inițiativei ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, la întrebarea acestuia dacă Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție ar trebui să fie...

Elena Udrea, război în „paradisul termal”

Elena Udrea, război în „paradisul termal”
Galerie Foto Înaintea turului al doilea al alegerilor prezidențiale, Elena Udrea a notificat administratorul judiciar al stațiunii termale Băi Boghiș, aflată în insolvență, să o radieze din tabelul creditorilor pe...

ÎCCJ a menținut închisoarea de 4 ani aplicată Alinei Bica de un complet de 3 nelegal constituit

ÎCCJ a menținut închisoarea de 4 ani aplicată Alinei Bica de un complet de 3 nelegal constituit
Completul de 5 judecători de la ÎCCJ nou învestit, după ce Curtea Constituțională a decis că precedentul complet care a condamnat-o la 4 ani de închisoare cu executare a fost constituit ilegal, a menținut,...

Manipulările care au condus la rezutatul alegerilor din 24 noiembrie și planul lui Iohannis pentru a-și păstra avantajul

Manipulările care au condus la rezutatul alegerilor din 24 noiembrie și planul lui Iohannis pentru a-și păstra avantajul
Galerie Foto Scorul uriaș cu care Klaus Iohannis a câștigat, duminică, al doilea mandat de președinte al României este rezultatul unei campanii agresive îndreptate împotriva PSD, încă din 2015, când a preluat, pentru...
Serviciul de email marketing furnizat de