x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

10 mai, sărbătoarea monarhiei la români

0
Autor: Florin Mihai 10 Mai 2008 - 00:00
10 mai, sărbătoarea monarhiei la români


Pînă în 1947, ziua na­ţională a României s-a serbat la data de 10 mai. Atunci, ca şi acum, conducătorii făceau “băi de mulţime”, pavoazau oraşele cu stindarde trico­lore, organizau defilări de trupe şi manifestări culturale. În Capitală, bucureştenii po­pulau arterele principale, în aşteptarea Regelui şi a suitei sale, care traversau oraşul dinspre Palatul Regal spre Patriarhie.

Pînă în 1947, ziua na­ţională a României s-a serbat la data de 10 mai. Atunci, ca şi acum, conducătorii făceau “băi de mulţime”, pavoazau oraşele cu stindarde trico­lore, organizau defilări de trupe şi manifestări culturale. În Capitală, bucureştenii po­pulau arterele principale, în aşteptarea Regelui şi a suitei sale, care traversau oraşul dinspre Palatul Regal spre Patriarhie.

După abdicarea domnului Unirii, Alexandru Ioan Cuza, elitele locale şi-au dorit ca ţara să fie condusă de un prinţ străin, iar vrerea le-a fost împlinită. După o călătorie plină de aventuri, în care a fost însoţit de Ion C. Brătianu, prinţul de origine germană Carol de Hohenzollern-Sigmaringen îşi făcea intrarea în Bucureşti la 10 mai 1866. În aceeaşi zi, la Mitropolie, a fost întronat principe al României.

Viitorul şef al statului român a intrat în ţară pe la Turnu Severin, ajungînd în Bucureşti în dimineaţa zilei de 10 mai. Era începutul monarhiei constituţionale la români. În ciuda începuturilor nesigure (Carol a fost la un pas de abdicare – n.n.), monarhia a reuşit să se im­pună în viaţa românilor şi să reziste opt decenii. 10 mai a devenit o dată-simbol, evenimente faste din istoria românilor, dar şi din cea a Casei Regale fiind automat asociate zilei de 10 mai. Sub lunga domnie a primului rege al românilor, Principatele s-au eliberat de vasalitatea formală prestată Imperiului Otoman. În mod simbolic, independenţa a fost proclamată la 10 mai 1877. Armata Română a defilat victorioasă pe Podul Mogoşoaiei (Calea Victoriei azi), locul în care, în urmă cu unsprezece ani, intrase în Bucureşti şi principele Carol. În 1881, la aceeaşi dată, statul român s-a proclamat regat, Carol I şi Elisabeta pri­mind din partea Parlamentului coroane din oţel şi respectiv aur.

 

CU GHIRLANDE ŞI TOR­ŢE. În Bucureşti, an de an, festi­vităţile de 10 mai se derulau după acelaşi program, avînd ca spaţiu de desfăşurare Podul Mogoşoaiei (devenit Calea Victoriei după Războiul de Independenţă), Piaţa Palatului Regal (acum Piaţa Re­vo­luţiei), Palatul Cotroceni şi Aleea Patriarhiei. Pretutindeni în această zonă, se arborau drapele tricolore, iar balcoanele se împodobeau cu ghirlande de stejar, covoare şi flori. În vitrinele prăvăliilor se aşezau portretele suveranilor şi tricolorul. Arterele principale erau inundate de oameni, de multe ori sosiţi din provincie pentru a-l vedea pe “vodă”. Membrii Casei Regale, însoţiţi de politicienii de rang înalt traversau oraşul dinspre Palatul Regal spre Patriarhia Română în caleşti şi automobile. Aici începeau propriu-zis festivităţile, prin oficierea unui Te Deum. În curtea Patriarhiei, invitaţii erau întîmpinaţi de o companie de onoare formată din Regimentul de vînători şi de fanfara militară. Din pridvorul bisericii, înaltele “feţe regeşti” erau preluate de membrii guvernului şi parlamentari. Servi­ciul religios era oficiat de un sobor de preoţi alcătuit din patriarh, mitropoliţi şi episcopi. Slujbe aveau loc şi în catedralele catolice şi sinagogi. În Piaţa Victoriei se amenaja un pavilion regal şi tribune încăpătoare pentru oficialităţi şi pu­blic, zona fiind delimitată cu cordoane şi păzită de trupe de jandarmi. După-amiaza, la Teatrul Naţional se desfăşura un program artistic, unde performau actorii de seamă ai vremii. Seara, edilii iluminau instituţiile publice, iar “retragerea cu torţe” prelungea atmosfera săr­bă­torească pînă în miezul nopţii.

 

ÎN PRAGUL RĂZBOIULUI. În 1939, oficialităţile au serbat în aceeaşi zi centenarul naşterii Regelui Carol I, ziua Regalităţii şi a Independenţei. Ce prilej minunat pentru Carol al II-lea, în aceeaşi măsură voievodul culturii, dar şi al uniformelor înzorzonate şi paradelor militare zgomotoase! Celebrarea evenimentului a început cu două zile mai devreme. Regele Carol al II-lea şi fiul său Marele Voievod Mihai s-au deplasat la Turnu-Severin, unde au dezvelit lespedea comemorativă pe locul unde Carol I a pus piciorul, pentru prima dată, pe pămînt românesc. În seara aceleiaşi zile, la Bucureşti, în sala tronului de la Palatul Regal, s-au sfinţit noile drapele ale unităţilor militare.

La 10 mai, într-o Europă pe picior de război, autorităţile au hotărît organizarea unei parade militare – demonstraţie de forţă a Armatei Române. În zorii zilei, 21 de lovituri de tun au trezit populaţia Bucu­reştiului. Începînd cu ora opt, în faţa Palatului Cotroceni, oamenii şi-au ocupat locurile din tribună, aşteptînd sosirea Suveranului. La ora zece, în sunet de fanfară a apărut şi Regele. După raportul generalului Arge­şeanu, comandantul Corpului II de Armată, a urmat serviciul divin, apoi decorarea soldaţilor cu medalia comemorativă “Regele Carol I”. Cores­pondentul oficiosului Frontului Renaşterii Naţionale (partidul unic înfiinţat de Carol al II-lea), “România”, relata astfel de la faţa lo­cului: “O dată cu intonarea Imnului Regal, uralele voiniceşti salută pe Supremul Comandant şi această încîntătoare muzică de glasuri şi alămuri trec în cadenţă perfect sincronizată, de la unitate la unitate, cu cîteva clipe înainte de a primi pe Vodă şi suita”. Pe trei şiruri au defilat cavalerii ordinului Mihai Viteazu, asociaţiile de veterani, premilitarii, ofiţerii şcolii Superioare de Război, Garda Palatului, brigăzile de grăniceri, unităţile de artilerişti, pompierii. Bună să defileze la festi­vi­tăţi, aceeaşi armată română avea să se retragă din Basarabia peste nici un an, fără să tragă un foc. În fi­nal, membrii Casei Regale au plecat spre Palat, unde au avut invitaţi pe primul-ministru, miniştrii Apărării Naţionale, Înzestrării Armatei, al Aerului şi Marinei, subsecretarul de stat al Apărării Naţionale şi comandanţii de mari unităţi din garnizoana Bucureşti. În Piaţa Palatului Regal, cu acea ocazie, s-a inaugurat statuia ecvestră a “Regelui Întemeie­tor”, creaţie a sculptorului croat Ivan Mestrovici, prin faţa căreia au defilat membrii FRN, îmbrăcaţi în uniforme albastre de partid. În timpul regimului comunist (1948) a fost dată jos de pe soclu şi topită.

În zilele noastre edificiul îşi trăieşte însă a doua existenţă, devenind totodată motiv de sfadă între Primărie şi Ministerul Culturii. Cele două instituţii nu s-au pus de acord în privinţa locului de amplasare a statuii, oscilînd între Piaţa Victoriei şi Piaţa Revoluţiei. Pînă una-alta s-a ales ultima variantă. Sculptorul Florin Codre a înălţat o machetă din ipsos între Muzeul Naţional de Artă al României şi Biblioteca Universitară, aşteptînd verdictul autorităţilor şi al cetăţenilor, invitaţi să-şi exprime pe internet părerile despre amplasamentul statuii. Mai nou, scandalul s-a extins, urmaşii artistului croat acuzându-l pe Codre de plagiat.

 

ULTIMUL 10 MAI. “10 mai va fi sărbătorit într-un cadru sobru”, anunţa prin comunicat, cu trei zile înaintea evenimentului, mareşala­tul Curţii Regale în 1947. Printre motivele oficiale, Casa Regală invoca lipsurile mari cu care se confrunta populaţia ţării, chinuită de secetă şi de urmările războiului. În capitala ţării festivitatea a durat o oră, con­stînd din oficierea unui Te Deum la Patriarhie şi defilarea unui es­cadron din regimentul de gardă. La festivităţi au participat membrii Casei Regale, ai guvernului român, ai Comisiei Aliate de Control, diplomaţi străini şi ataşaţi militari. Re­­gele Mihai I a marcat totuşi evenimentul, înmînînd ordinul “Coroana României” unor membri ai guvernului. Au fost decoraţi, printre alţii, profesorul Traian Săvulescu, ge­neralul Lascăr, istoricul Constantin Daicoviciu şi... Chivu Stoica, la acea dată, director general al CFR. La rîndul său, Harry Truman, preşedintele american, l-a decorat pe suve­ran cu ordinul “Legiunea de Merit” pentru “îndeplinirea de servicii excepţionale cauzei Naţiunilor Unite în lupta lor împotriva Germaniei hitleriste”. În schimb, cu o zi în urmă, autorităţile sărbătoriseră cu fast “Ziua Victoriei”, în cinstea forţelor ce elibera­seră ţara “de sub jugul fascist”. Ce­re­moniile au avut loc la Mo­nu­mentul Eroului Sovietic, la monu­men­tul Eroului Necunoscut, la Ateneu. La final, în sala de marmu­ră a Cercului Militar Naţional, Re­ge­le Mihai I i-a decorat pe ma­reşalul Tolbuhin, generalii Susaikov şi Timofeev. Diferenţa dintre celebrarea, mai modestă, a zilei monarhiei şi cea a Victoriei reflecta o realitate: monarhia română intrase într-un con de umbră.

 

Semnificaţie

“10 Mai e o zi mare, o zi care tot mai mare se va vedea cu cît cunoaşterea trecutului nostru va fi mai generală şi mai serioasă. Am avut la 10 Mai 1866 statornicia pe tron: am închis uşa în nas interesului familiar şi personal în paguba intereselor naţiunii; am avut la 10 Mai 1877 o ţară care era numai a noastră (...); iar la 10 Mai 1881 o coroană regală s-a coborît pe fruntea principelui Carol.”
Nicolae Iorga, 1898

Coroana Mariei, la Suceava

Începînd de azi, timp de zece zile locuitorii oraşului Suceava vor avea ocazia să vadă coroana Reginei Maria (foto) la sediul muzeului de istorie din localitate. Piesa va fi expusă în cadrul ex­poziţiei “Co­roana Reginei Maria – Un simbol al României Reîntregite”, alături de articole din presa vremii şi fotografii ale Reginei pur­tînd coroana şi ale membrilor Casei Regale în vizită în Buco­vina. Realizată din aur ma­siv, cu monturi de smaralde, turcoaze, opale şi rubine, lucrată în stil bizantin, piesa este parte a tezaurului românesc, aflat la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti.

florin.mihai@jurnalul.ro

Citeşte mai multe despre:   special,   bucuresti,   carol,   regal,   casei regale

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Suspecta Kovesi, la un pas de suspendarea din magistratură

Suspecta Kovesi, la un pas de suspendarea din magistratură
Laura Codruța Kovesi, urmărită penal de Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție pentru fapte deosebit de grave, legate de modul în care a fost finanțată aducerea în  țară, în anul 2011,...

Darius, micul filantrop care i-a cântat lui Dalai Lama

Darius, micul filantrop care i-a cântat lui Dalai Lama
Galerie Foto Darius Condurache (11 ani) este un tânăr saxofonist şi pianist român care cântă la diverse evenimente organizate pe teritoriul Marii Britanii, în general cu scop caritabil, debutul în cariera sa făcându-l în...

Scamatorie marca Mircea Băsescu: Din datornic la stat, să transformi statul dator la tine

Scamatorie marca Mircea Băsescu: Din datornic la stat, să transformi statul dator la tine
Mircea Băsescu, fratele fostului președinte Traian Băsescu, încearcă să pună mâna pe 1,1 milioane de lei de la stat, printr-o compensare a unei restituiri de TVA neefectuate de Direcția Finanțelor Publice cu...

Dan Voiculescu: Globalizarea forțată anulează personalitatea și creativitatea individului

Dan Voiculescu: Globalizarea forțată anulează personalitatea și creativitatea individului
Profesorul Dan Voiculescu vorbește, în cadrul unui interviu acordat jurnalistului Ion Cristoiu, despre presiunea globalizării forțate, ca efect al postcapitalismului. Dialogul, pornit de la lucrarea “Doctrina...

Respingerea cărnii şi a pâinii, semne în cancerul de pancreas

Respingerea cărnii şi a pâinii, semne în cancerul de pancreas
Cancerul de pancreas este o boală parşivă fiindcă durerile nu apar decât târziu, dar alte simptome anunţă totuşi instalarea acestei maladii maligne. Despre aceste semne explică profesor doctor Mircea Beuran, de...

Profesorul Dan Voiculescu: Trăim un moment de recalibrare politică și socială

Profesorul Dan Voiculescu: Trăim un moment de recalibrare politică și socială
Interviu eveniment acordat de profesorul Dan Voiculescu renumitului jurnalist Ion Cristoiu. Profesorul Voiculescu trage un semnal de alarmă: capitalismul devine din ce în ce mai puțin sustenabil, iar planurile pentru...

Sechestrul penal pe moșia lui Băsescu, menținut de instanță. Afacerile omului din spatele fraudei cu terenuri prosperă

Sechestrul penal pe moșia lui Băsescu, menținut de instanță. Afacerile omului din spatele fraudei cu terenuri prosperă
Galerie Foto Ioana Băsescu, fiica cea mare a fostului președinte, Traian Băsescu, încearcă, fără succes, să radieze din cărțile funciare ale terenurilor agricole achiziționate în 2013, la Nana, a sechestrelor penale...

Hoda Barakat: Fac experimente pe personajele mele ca un om de ştiinţă nebun

Hoda Barakat: Fac experimente pe personajele mele ca un om de ştiinţă nebun
Hoda Barakat este o scriitoare libaneză de succes în întreaga lume. Locuieşte în Paris de mulţi ani însă scrie doar în arabă, limba de care s-a reîndrăgostit. Autoarea a fost recent în România să-şi...

Audit pentru angajați, de la distanță

Audit pentru angajați, de la distanță
Dezvoltarea tehnologiei a dus într-o nouă eră și domeniul HR, care beneficiază astăzi de foarte multe produse mult mai ieftine și mai rapide decât în trecut. Simpla abonare la un site în spatele căruia se...

Romgaz vrea să meargă în Azerbaidjan după gaze

Romgaz vrea să meargă în Azerbaidjan după gaze
Galerie Foto Extinderea pe pieţele externe, creşterea producţiei şi mărirea portofoliului sunt câteva din variantele luate în calcul de conducerea Romgaz pentru creşterea companiei. Adrian Volintiru, director general Romgaz,...

Adio solniţă! Laptele, legumele, fructele conţin sare

Adio solniţă! Laptele, legumele, fructele conţin sare
Galerie Foto Cele mai frecvente cauze de deces sunt accidentele vascular cerebrale, cauzate de hipertensiunea arterială. Umblă multe legende despre hipertensiune, încercăm lămurirea lor. Interviu cu profesor doctor Daniela...

ANAF cere curator fiscal pentru administrarea averii Elenei Udrea

ANAF cere curator fiscal pentru administrarea averii Elenei Udrea
Galerie Foto Teoretic, până la soluţionarea definitivă a contestaţiei în anulare pe care Elena Udrea a formulat-o împotriva sentinţei Completului de 5 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituit...

De la asigurări, la bijuterii cu emoţii

De la asigurări, la bijuterii cu emoţii
Galerie Foto De cele mai multe ori antreprenorii români sunt nevoiţi să se reinventeze pentru a putea supravieţui mediului concurenţial sau pentru a-şi găsi adevărata cale în afaceri. Alte ori însă, o puternică dorinţă...

Lux marca Iohannis. 70.000 €, cheltuiți pe mese și scaune

Lux marca Iohannis. 70.000 €, cheltuiți pe mese și scaune
Galerie Foto Două mese pentru convorbiri, patru măsuţe de protocol, opt scaune şi patru fotolii. Acestea au fost obiectivele prioritare ale Administraţiei Prezidenţiale, la sfârşitul anului trecut, în perioada în care preş...

VIP-urile anticorupţiei lui Kovesi, date afară în şuturi din DNA

VIP-urile anticorupţiei lui Kovesi, date afară în şuturi din DNA
Galerie Foto Chiar dacă, oficial, pe numele lui Ciprian Man şi Cristian Ardelean, procurorii de la DNA Oradea care discutau cum să le fabrice judecătorilor neobedienţi dosare penale, nu a fost încă începută urmărirea...
Serviciul de email marketing furnizat de