x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special 104 tabere de ţigani la Roma

104 tabere de ţigani la Roma

de Tiberiu Kiss    |    08 Noi 2007   •   00:00
104 tabere de ţigani la Roma

Corespondenţă din Italia
Italienii din Roma nici nu vor să mai audă de ţigani şi preferă să fie catalogaţi drept "fascişti", decăt să mai suporte cele 104 tabere pe care nomazii le-au ridicat in "cetatea eternă". Poliţia italiană spune că ocupaţiile de bază ale romilor sunt furturile, tălhăriile şi cerşetoria.
• Consulul Romăniei va avea o intrevedere cu Mailat •Cioroianu consolat: "Numai cine nu munceşte, nu greşeşte" - Costica Argint, urmărit interrnaţional • Urbi et... orbi cănd e vorba de prostituate


Desant disperat in cetatea eternă

Corespondenţă din Italia
La prima vedere, situaţia in Peninsulă este mai complicată decăt şi-o inchipuie autorităţile de la Bucureşti. Italienii nici nu mai vor să audă de ţigani, chiar dacă sunt conştienţi că incalcă legile liberei circulaţii a persoanelor, adoptănd expulzările in masă.


E clar ca lumina zilei că locuitorii Romei nu mai doresc să vadă hoţi, cerşetori, violatori şi tălhari care provin din Romănia, la fiecare colţ de stradă sau gură de metrou. Majoritatea italienilor preferă să fie catalogaţi drept fascişti, decăt să suporte invazia ţiganilor din Romănia, care nu le-a adus altceva decăt teamă, teroare şi alte nenorociri.


Conform primarului Romei, ex-comunistul Walter Veltroni, invazia "zingari"-lor a inceput imediat după 1990, cand Italia a acceptat să-i primească cu braţele deschise pe toţi locuitorii din fostul bloc comunist, "tocmai pentru a le arăta ce inseamnă libertatea". Situaţia s-a precipitat abia in 2002, cănd numărul ţiganilor care s-au stabilit in capitala Italiei a crescut intr-un mod absolut alarmant. "Nu vorbim aici despre o invazie din nordul Africii, ci de una din interiorul Europei. Nu am avut nici un fel de control asupra numărului lor. Nu am putut să-i trimitem de unde au venit, ci doar să-i mutăm periodic, dintr-un loc in altul, tocmai de teama unor sancţiuni internaţionale. Acum, cănd deja este vorba de liniştea şi ordinea publică, dar mai presus de orice, despre siguranţa naţională a Italiei, măsurile trebuie sa fie dintre cele mai clare şi tranşante. Suntem limitaţi de directivele europene dar, in acelaşi timp, trebuie să ne şi apărăm. Greşeala noastră a fost că, deşi ştiam, nu am denunţat din timp pericolul care ne păndea la colţ. După ultimele evenimente tragice, italienii sunt deja mult prea jigniţi, ofensaţi şi umiliţi ca să mai accepte aşa ceva in ţara lor", susţine primarul Romei, Walter Valtroni.


INVAZIA "LÃ...CUSTELOR". Chiar dacă pare incredibil, pe teritoriul Romei există nici mai mult nici mai puţin de 104 tabere populate cu romi proveniţi exclusiv din Romania. Cel puţin au existat, pănă mai zilele trecute, cănd, după decesul italiencei Giovanna Reggiani, poliţia a trecut la demolarea a şase astfel de campusuri provizorii, una situată chiar pe terenul Universităţii "Tor Vergata". Practic, abia după evenimentul tragic de săptămana trecută, autorităţile italiene au făcut un recensămant al "zingari"-lor, ajungănd la concluzia că, peste noapte, au apărut circa 1.500 de barăci din carton şi peste 15.000 de romi la nivelul Romei. In mare parte, aşezările romilor s-au desfăşurat şi s-au extins pe raza sau la marginea unor parcuri municipale. Poate că cea mai mare colonie de ţigani din capitala Italiei este cea de la "Caselino 900", situată in sudul Romei, unde trăiesc, in momentul de faţă, peste 2.000 de ţigani proveniţi din Romănia. Evident, ocupaţia de bază a romilor, conform poliţiei italiene, este cea cunoscută: furturi, tălharii şi cerşetorie. "Ţiganii nu se vor putea integra niciunde, intr-o comunitate. Nu au o cultură aparte. Au doar o limbă pe care o vorbesc şi poate puţină istorie. Noi, italienii, cănd am invadat America, ne-am adaptat. Ca atare, am dat nume importante in politica de peste ocean, cum e şi primarul New York-ului, Giulianni", este de părere un tănăr italian, care locuieşte in vecinătatea unui campus de ţigani, situat chiar in centrul Romei.


RAID INOPINAT. Reporterii Jurnalului Naţional au făcut un tur la "Caselino 900", alături de o brigadă a poliţiei criminale din Roma. Chiar dacă autoturismul cu care ne-am deplasat nu a fost inscripţionat cu insemnele ministerului de interne italian, ţiganii au sesizat "intruşii" şi au devenit violenţi, expunăndu-şi copiii in prima linie. "Pot să vă spun cu certitudine că ţiganii romăni sunt cei mai periculoşi. Cu ce fură in Italia, işi fac case in Romănia sau cumpără maşini de lux. Am stabilit de asemenea că banii, care provin din activităţile stradale, sunt daţi, chiar şi pe teritoriul Italiei, cu camătă. Am avut mari probleme cu ţiganii, intrucăt fură tot ce le cade in mănă. Scuterele sunt la mare căutare şi, nu in ultimul rănd, cablurile electrice, aluminiul sau cuprul, care provin de la căile ferate italiene. Pănă şi şefului nostru, intr-o razie, i-au furat portofelul, i-au clonat cardul bancar şi s-a trezit că banii i-au fost extraşi din cont de la o bancă din Craiova. Ţiganii romăni sunt cărăuşi de droguri şi fac trafic de persoane. Partea interesantă e că, deşi aduc prostituate in Italia, peştii acestor fete sunt exclusiv cetăţeni albanezi. Ca atare, intre cele două tabere există o colaborare strănsă in plan infracţional", afirmă unul dintre poliţiştii italieni, care a insoţit echipa Jurnalului Naţional.


METODE DE LUCRU. Reprezentanţii poliţiei criminale sunt de părere că ţiganii din Romănia au intrecut orice limită a bunului simţ, iar la capitolul inventivitate stau cel mai bine dintre toţi refugiaţii din Italia. Iată căteva exemple elocvente: "Acum nu mai fură din magazine personal, ca să se expună. Noaptea, cu ajutorul unui capac de canal, pe care-l aruncă in vitrina magazinului, intră şi iau tot ce le cade la mănă. De exemplu, acum o săptămănă au intrat, in această manieră, intr-o tutungerie, de unde au furat ţigări de 50.000 euro. Au mai intrat şi cu maşini furate, direct in vitrinele magazinelor, procedănd la fel. Oricum, ultima ingeniozitate ţigănească constă intr-o metodă mai mult decăt simplă. Cu ajutorul unei butelii şi al unui furtun, eliberează gaz in bancomatele de bani, după care aruncă flacăra la gura aparatului. Maşina explodează din interior, uşa se deschide, iau cutiile cu banii şi pleacă", povesteşte un ofiţer superior din cadrul poliţiei criminale din Roma.


REACŢII ADVERSE. In momentul de faţă, tensiunile dintre italieni şi emigranţii romăni au escaladat şi au atins cote alarmante, dar şi periculoase. De exemplu, marţi seara, doi tineri marocani, unul de 14 ani iar celalalt de 16 ani, au ajuns la terapie intensivă, intr-un spital din Roma, după ce au fost molestaţi de căţiva tineri italieni, care i-au confundat cu ţigani romăni. Din păcate, această tensiune s-a extins şi asupra unor copii romăni, care frecventeză o şcoală primară din Roma, "Maria Coscia". Conducerea unităţii de invăţămănt a decis să scoată din meniul micuţilor sarmalele, piureul, crenvuştii şi tortul de ciocolată. De menţionat că şcoala face parte din proiectul "Saperi e Sapori", prin care, in cadrul unei şcoli multiculturale, copii primesc meniuri tradiţionale. "Luna aceasta, am decis să scoatem meniul romănesc, tocmai din cauza problemelor care există intre Romănia si Italia. Am fost rugaţi să facem acest lucru, de alţi părinţi infuriaţi de ceea ce se intămplă in peninsulă", a declarat Fabio Sabbatini Schiuma, purtatorul de cuvănt al unităţii de invăţămănt.


Tăriceanu şi Prodi cer ajutor pentru "zingari"

Premierul Tăriceanu, aflat la Roma, şi omologul său italian, Romano Prodi, au transmis ieri preşedintelui Uniunii Europene o scrisoare comună, in care solicită sprijin, inclusiv financiar, pentru integrarea socială a cetăţenilor romăni din Italia, potrivit Mediafax.

Romano Prodi a asigurat ieri că guvernul italian va respecta securitatea cetăţenilor romăni şi va garanta dreptul la libera circulaţie a acestora. "Nu vom alunga in masă pe nimeni. Ca lideri politici, trebuie să evităm prejudecăţile, asumăndu-ne insă şi realitatea", a spus Prodi.

Premierul romăn s-a intălnit ieri şi cu Papa Benedict al XVI-lea. Suveranul pontif a subliniat că fapta comisă de un cetăţean nu poate fi generalizată. "Un intreg popor nu poate fi etichetat după fapta unui individ", i-a spus suveranul pontif premierului Tăriceanu.

STOP PERSECUŢIILOR! Preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), René van der Linden, a cerut ieri Guvernului italian să acţioneze intr-o manieră calmă şi echilibrată, in contextul "măsurilor de represiune" decise impotriva imigranţilor romăni din Italia.

"Furia Guvernului şi a populaţiei italiene este legitimă după moartea odioasă a unei italience", a declarat René van der Linden, care a atras atenţia că "arestarea unui romăn acuzat că ar fi comis această faptă nu trebuia să declanşeze persecuţii impotriva conaţionalilor săi".

NECONSTITUŢIONALE. In decretul-lege referitor la expulzări sunt patru puncte neconstituţionale, susţine Uniunea Avocaţilor Penali din Italia, citată de ANSA. In primul rănd intră in contradicţie cu articolul 13 al Constituţiei italiene, care legitimează adoptarea de către autorităţi a unor măsuri care limitează libertatea persoanelor doar "in cazuri excepţionale de necesitate şi urgenţă, prevăzute de lege". Neconstituţională este considerată şi "relevanţa comportamentului persoanei vizate de decret", pentru că libertatea personală "nu poate fi limitată de comportamentul unor alte persoane, diferită de cea vizată de ordinul de expulzare". Al treilea aspect neconstituţional vizat de avocaţii italieni este "lipsa asistenţei juridice in cazul unei expulzări imediate". Un al patrulea aspect se referă la "atribuirea nejustificată de competenţe penale unui judecător de pace".


Decretul furiei

Prefecţii italienii au semnat ieri decrete de expulzare pentru 34 de persoane cu cetăţenie romănă din Verona şi pentru alte două din Padova. Adunate, deciziile de repatriere a unor romăni, semnate in ultimele zile, ajung la ordinul sutelor.

Unul dintre cei aleşi pe bandă rulantă pentru repatriere este un romăn care locuieşte la Bologna. Vă prezentăm mai jos un extras din decizia de repatriere, protejăndu-i numele:


Propunerea de indepărtare de pe teritoriul naţional (art. 20, alineatul 7 bis, perioada de legislaţie 30/07) propusă de Chestorul din Bologna la data de 05/10/2007 a cetăţeanului XX, născut in Romănia la 07.10.1988, cetăţean al Romăniei, Statmembru al Comunităţii Europene, identificat prin Paşaport nr. 07696837, eliberat de autorităţile romăne la 25.09.2003

Că dl XX a declarat că a intrat in Italia la data de 2004.

Că cetăţeanul romăn mai sus menţionat a fost găsit pe teritoriul provinciei, unde se afla in condiţiile de a nu avea un domiciliu, deşi el a fost denunţat pentru invadarea terenurilor şi edificiilor publice şi a reieşit că ar fi avut antecedente la poliţie.

Că dat fiind faptul că există motivele de publică siguranţă, menţionate in art. 20, alineatul 7 bis, perioada pentru indepărtarea celui mai sus menţionat de pe teritoriul naţional,

In plus, faptul că cel mai sus menţionat nu reieşea că ar fi fost in posesia documentelor menţionate de care aceeaşi lege privind locuirea pe teritoriul naţional pentru perioade superioare a trei luni, deoarece nu rezultă că desfăşoară o activitate lucrativă, nu rezultă, inscris la nici un curs de studiu, nu rezultă in posesia unor resurse economice suficiente pentru a deveni o persoană care să aibă nevoie de asigurare socială din partea statului, nu rezultă titularul nici unei asigurări de sănătate sau a unei alte asigurări valide care să il asigure impotriva tuturor riscurilor pe teritoriul naţional. (...)

Cu interzicerea de reintrare pe teritoriul naţional pe o durată de trei ani de la data prezentei notificări, menţionănd faptul că termenul de a părăsi teritoriul naţional este de treizeci şi unu (31) de zile de la data aceleiaşi notificări.

Se anunţă in plus că, in cazul reintoarcerii pe teritoriul naţional inainte de data fixată, va fi pedepsit cu inchisoare pănă la trei ani şi inclusiv in anul in care a fost oprit pe teritoriul statului depăşind cele 31 de zile de la primirea notificării va putea dispune executarea imediată a acestuia cu indepărtarea sa de pe teritoriul naţional.

La această măsură este admis un recurs timp de 20 de zile de la notificare la Tribunalul din Bologna, chiar şi prin intermediul reprezentanţei Diplomatice sau Consulare italiene in ţara de origine.

Romania - Itala: Amicii per sempre!



Imagini preluate de pe adrian.filozofie.ro


























×