25 Mai 1990: Radiojurnalul Zilei

Ştirile zilei de 25 mai au fost dominate de rezultatele primelor alegeri libere. Centralizările finale au permis şi anunţarea mandatelor deţinute de fiecare partid în Camera Deputaţilor şi în Senat. Dintre declaraţiile postelectorale, au reţinut atenţia cele ale Frontului Salvării Naţionale şi ale Partidului Liberal.

Patru dintre membrii CPEx urmau să îşi petreacă restul vieţii în închisoare, pentru "coautorat la genocid". Circulau zvonuri despre un miting "anticomunist" la sediul TVR. Deputatul britanic David Howell aprecia corectitudinea alegerilor. La Moscova începeau convorbirile franco-sovietice la nivel înalt, între Mihail Gorbaciov şi Fran∏ois Mitterrand. Polonezii se pregăteau de alegeri locale. (Andrei Stoicu)

Rezultatele finale ale alegerilor
Reluăm acum datele finale ale scrutinului de la 20 mai, date furnizate de Biroul Central.
Din totalul celor 17.200.722 de alegători înscrişi pe liste, s-au prezentat la urne 14.826.616, adică 86,20% din electorat.
Numărul total al voturilor valabil exprimate este de 14.378.693; 447.923 adică - 3,02% - fiind declarate nule.
Pentru funcţia de preşedinte al României, domnul Ion Iliescu, din partea Frontului Salvării Naţionale, a întrunit 12.232.498 de voturi, ceea ce reprezintă 85,07%.

Pentru domnul Radu Câmpeanu, candidat din partea Partidului Naţional Liberal, au votat 1.529.188 de alegători (10,64%), iar pentru domnul Ion Raţiu, candidatul Partidului Naţional Ţărănesc Creştin şi Democrat, au votat 617.007 alegători, ceea ce reprezintă 4,29% din electorat.

Situaţia voturilor obţinute de partidele şi formaţiunile politice participante la alegerile de la 20 mai pentru Adunarea Deputaţilor se prezintă astfel:
- Frontul Salvării Naţionale - 66,31%;
- Uniunea Democratică Maghiară din România - 7,23%;
- Partidul Naţional Liberal - 6,41%;
- Mişcarea Ecologistă din România - 2,62%;
- Partidul Naţional Ţărănesc Creştin şi Democrat - 2,56%;
- Alianţa pentru Unitatea Românilor - 2,12%;
- Partidul Democrat Agrar din România - 1,83%;
- Partidul Ecologist Român - 1,69%;
- Partidul Socialist Democratic Român - 1,06%.
Celelalte partide şi formaţiuni politice au obţinut sub 1%.

Pentru Senat, situaţia voturilor obţinute de partidele şi formaţiunile politice participante la scrutin arată în felul următor:
- Frontul Salvării Naţionale din România - 7,20%;
- Partidul Naţional Liberal - 7,06%;
- Partidul Naţional Ţărănesc Creştin şi Democrat - 2,50%;
- Mişcarea Ecologistă din România - 2,45%;
- Alianţa pentru Unitatea Românilor - 2,15%;
- Partidul Democrat Agrar din România - 1,59%;
- Partidul Ecologist Român - 1,38%;
- Partidul Socialist Democratic Român - 1,10%.
Celelalte partide şi formaţiuni politice au obţinut sub 1%.

UDMR, al doilea partid în Parlament
Reprezentarea mandatelor în cele două Camere ale Parlamentului este următoarea:
- Frontul Salvării Naţionale - 325 de locuri, din care 92 pentru Senat;
- Uniunea Democratică Maghiară din România - 41 de locuri, din care 12 pentru Senat;
- Partidul Naţional Liberal - 38 de locuri, din care 9 pentru Senat;
- Mişcarea Ecologistă din România - 13 locuri, din care unul pentru Senat;
- Partidul Naţional Ţărănesc Creştin şi Democrat - 13 locuri şi tot unul pentru Senat;
- Alianţa pentru Unitatea Românilor - 11 locuri, din care două pentru Senat;
- Partidul Democrat Agrar din România - 9 locuri;
- Partidul Ecologist Român - 9 locuri, din care unul în Senat;
- Partidul Socialist Democrat - 2 locuri.

În Parlament vor fi reprezentate 12 minorităţi din ţară. Trei dintre acestea au câştigat de drept, prin vot, locul în Parlament, iar celorlalte nouă li se acordă câte un loc în Camera Deputaţilor, conform prevederilor legii electorale.
Alte 28 de locuri sunt repartizate unor partide şi formaţiuni politice, precum şi unor candidaţi independenţi.

Ion Iliescu, despre avantaje şi dezavantaje postelectorale
La Palatul Victoria s-a desfăşurat după-amiază o conferinţă de presă la care au participat domnul Ion Iliescu, candidaţi aleşi pentru Senat şi Adunarea Deputaţilor de partea Frontului Salvării Naţionale, precum şi personalităţi independente care au fost înscrise pe listele electorale ale Frontului.
Înregistrarea acestei conferinţe de presă a fost difuzată integral pe postul nostru de radio în radiojurnal de la ora 20:00.

Răspunzând întrebărilor ziariştilor români şi străini încă de la început, domnul Ion Iliescu a precizat că victoria Frontului Salvării Naţionale în alegerile de la 20 mai are avantaje şi dezavantaje. Frontul va trebui să-şi aleagă un nou preşedinte, să rămână deschis colaborării cât mai largi. În ceea ce priveşte activitatea viitoare a organelor legislative şi executive, este necesar ca în perioada imediat viitoare să se elaboreze Constituţia ţării.

PNL: "Campanie electorală sub teroare"
Într-o declaraţie transmisă agenţiei Rompres spre difuzare, Partidul Naţional Liberal consideră necesar ca în spiritul politicii de reconciliere să facă publică poziţia sa faţă de alegerile de la 20 mai care au constituit încă un pas pe drumul început de Revoluţia din Decembrie 1989.

În continuare în declaraţie se spune că, aşa cum faptele au dovedit-o până acum, inerţia sistemelor de putere totalitare a mentalităţilor formate în cei 45 de ani de dictaturi este foarte mare. Ele nu au putut fi distruse dintr-o dată. Procesul de regenerare al societăţii româneşti este în curs. Victoria libertăţii în România depinde numai de capacitatea noastră, a tuturor, de a ne opune tendinţelor de menţinere, din interese personale sau de grup, a structurilor de putere, ierarhiilor birocratice şi formelor economice învechite şi neeficiente.

Această rezistenţă împotriva democratizării ţării s-a făcut simţită şi în pregătirea şi desfăşurarea alegerilor. Conform aprecierilor din declaraţia Partidului Naţional Liberal, campania electorală s-a desfăşurat sub semnul terorii, agresiunii, violenţei, calomniilor şi intimidării. Despre aceste fapte, presa democratică a relatat la timpul respectiv, dar, din păcate, se arată în comunicat că aceste publicaţii au fost împiedicate să ajungă în foarte multe locuri din ţară.

Radioul şi mai ales televiziunea nu au contribuit suficient la informarea imparţială şi la exprimarea liberă a opţiunilor politice diferite. De asemenea, în pregătirea şi desfăşurarea alegerilor au intervenit ilegalităţi şi abuzuri, care au deformat rezultatul acestora.
După ce trece în revistă o serie de iregularităţi, declaraţia Partidului Naţional Liberal precizează că toate aceste fapte, precum şi documentele doveditoare sunt cuprinse în contestaţia înaintată Biroului Electoral Central de Partidul Naţional Liberal.

Ţinem să precizăm, se arată în declaraţie, că oricare este rezultatul alegerilor, Partidul Naţional Liberal înţelege să îl accepte şi să participe la lucrările Parlamentului pentru a putea exprima părerea unei largi părţi şi a opiniei publice. Aceasta este o condiţie esenţială a democraţiei. Aceasta nu înseamnă că putem trece însă cu vederea faptele care au dus la o falsă reprezentare a opţiunilor corpului electoral român.

Poziţia noastră rămâne în continuare aceeaşi. Vom contribui cu hotărâre la instaurarea unei adevărate democraţii în România, vom colabora cu toate forţele care se alătură luptei împotriva structurilor totalitare.
Considerăm că trebuie formată o poziţie parlamentară realistă.
În contradicţie cu interesele poporului român se află numai aceia care încearcă să păstreze vechile structuri. Revoluţia română a avut un caracter anticomunist şi ceea ce trebuie să continue paşnic, dar ferm pe drumul început , se spune, de asemenea, în declaraţia Partidului Naţional Liberal, semnată de preşedintele acestuia, domnul Radu Câmpeanu.

Un deputat britanic aprecia corectitudinea alegerilor
Într-o declaraţie făcută de un consilier al Ambasadei române de la Londra, deputatul conservator David Howell, s-a apreciat că, după informaţiile de care dispune Comitetul pentru problemele externe a cărui preşedinte este, alegerile din România s-au desfăşurat corect şi liber, iar rezultatele reflectă fidel opţiunile populaţiei. El a afirmat că guvernele occidentale, comunitatea internaţională în ansamblul ei vor trebui să recunoască alegerea făcută de poporul român, să dezvolte relaţii normale cu noul guvern, cu autorităţile române, la toate nivelurile.

TVR, sub asediu
De la Agenţia Rompres am primit informaţia că circa 2.000 de demonstranţi, reprezentanţi ai asociaţiilor prezente în Piaţa Universităţii s-au îndreptat astă-seară spre sediul Televiziunii Române, scandând lozinci anticomuniste şi cerând demiterea tuturor comuniştilor de putere. În timpul difuzării radio-programului "24 de ore" am primit de la Asociaţia "21 decembrie" din Bucureşti un comunicat în care se relevă că asociaţia nu este implicată în manifestaţia de la Televiziune. Prezenţa firmei sale acolo se datorează faptului că a fost pur şi simplu luată din Piaţa Universităţii. În numele Biroului coordonator semnează: preşedintele Alexandru Nancu, vicepreşedinte Dan Petre, Mihai Lucian, Ionel Oprea, secretar general Tania Siperco.

"Bandei celor patru" i s-a respins recursul
Au fost respinse recursurile declarate de inculpaţii Postelnicu Tudor, Bobu Emil, Dincă Ion şi Mănescu Manea, prin decizia nr. 14 de astăzi, 25 mai 1990, a Curţii Supreme de Justiţie - Secţia militară. Hotărârea pronunţată de instanţa de fond - Tribunalul militar teritorial Bucureşti - la data de 2 februarie 1990 a rămas definitivă, cei patru inculpaţi fiind condamnaţi la detenţie pe viaţă pentu coautorat la genocid.

Bucureşti-Chicago, la înălţime
Compania Tarom informează că la 1 iunie 1990 va avea loc zborul inaugural al acestei companii pe ruta Bucureşti-Chicago-Bucureşti. Cursa va opera săptămânal, vinerea, cu plecare din Bucureşti şi escală la Viena.

"România salută Europa"
Manifestările desfăşurate sub genericul "România salută Europa" continuă în Belgia.
Primăria din oraşul Anderlecht a organizat primirea, în cadrul unei festivităţi, a tinerilor membri ai Asociaţiei "România salută Europa". Au participat membrii Consiliului Municipal, însărcinat cu afaceri ad intern al României în Belgia, şi membri ai Ambasadei.
Primarul adjunct al oraşului, responsabil cu problemele cooperării culturale, s-a referit în termeni călduroşi la această acţiune, menită să contribuie la dezvoltarea relaţiilor culturale dintre tinerii din cele două ţări.
Municipalităţii din Anderlecht i-au fost oferite obiecte de artă şi suveniruri cu însemne ale Revoluţiei române.

Convorbiri franco-sovietice
La Moscova au început convorbirile dintre preşedintele Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, şi preşedintele Republicii Franceze, Fran∏ois Mitterrand, sosit azi într-o vizită în capitala sovietică. În paralel au loc convorbiri între miniştrii de Externe ai celor două ţări - Eduard Şevardnadze şi‚ respectiv, Roland Dumas.
Pe agenda dialogului la nivel înalt sovieto-american se află o gamă largă de probleme, între care cele ale edificării unei noi Europe, în urma transformărilor radicale survenite în Europa de Est, controlul armatelor şi dezarmarea, echilibrul militar strategic în lume.

URSS, spre economia de piaţă
Programul guvernamental de trecere la o economie de piaţă controlată în Uniunea Sovietică, dezbătut zilele trecute de Consiliul Prezidenţial şi de Consiliul Federaţiei, reprezintă "o schimbare importantă, egală cu cea a Revoluţiei din octombrie", a declarat preşedintele Mihail Gorbaciov. El a subliniat că "acest lucru este necesar, însă trebuie luate toate măsurile pentru a asigura garanţii sociale"‚ precizând că în cadrul reformei nu se preconizează privatizarea întreprinderilor.

Alegeri locale în Polonia
În Polonia se fac ultimele pregătiri în vederea alegerilor locale ce vor avea loc duminică şi care sunt considerate drept un veritabil test atât pentru Guvern, cât şi pentru principalele forţe politice din ţară. Înainte de a pleca la Varşovia - ca trimis special pentru acest eveniment -, colegul nostru de la agenţia "Rompres", Iosif Dumitraşcu, vă oferă amănunte.

Vreme frumoasă
Mai consemnăm, în încheierea buletinului meteorologic, că la Bucureşti în momentul de faţă termometrele indică 28 de grade, iar presiunea atmosferică este de 753 de milimetri coloană de mercur.

● Rubrică realizată cu sprijinul Societăţii Radiodifuziunii române, Direcţia Patrimoniu