Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Au trecut trei ani de la dispariţia lui Dan Spătaru. Un om prea blănd şi prea sentimental pentru lumea in care trăia. Un creator de şlagăre. Un om care a făcut muzică din pasiune şi cu respect. Pentru el, scena era ca un templu.
Au trecut trei ani de la dispariţia lui Dan Spătaru. Un om prea blănd şi prea sentimental pentru lumea in care trăia. Un creator de şlagăre. Un om care a făcut muzică din pasiune şi cu respect. Pentru el, scena era ca un templu.
8 septembrie 2004. Ziua in care drumurile noastre s-au despărţit de cele ale lui Dan Spătaru. Atunci "sentimentalul" a plecat din lumea aceasta, după ce aproape 40 de ani a fost unul dintre idolii celor care iubesc muzica uşoară romănească.  Â
Colegii săi de generaţie il considerau cel mai mare dintre artiştii romăni. Se ştie, de altfel, că orice melodie interpreta Dan Spătaru aceasta devenea, obligatoriu, şlagăr.
Comemorare. Familia şi prietenii apropiaţi s-au intălnit ieri pentru a comemora cei 3 ani de la dispariţia fizică a marelui interpret romăn.
A fost iubit, apreciat. Au fost vremuri cănd toate tinerele se isterizau la apariţia frumosului Dan Spătaru. Dar astăzi?
Soţia sa, Sida Spătaru, ne spune cu amărăciune: "L-au uitat. Şi la radio, şi la televiziune. Nimeni nu a făcut nimic. Staţi să facem ceva şi pentru acest om, că a lăsat un tezaur in urma lui. Nici măcar un medalion «Dan Spătaru» nu au făcut. Atunci cănd a murit toţi au promis in faţa sicriului că vor face, că nu il vor uita, că⦠dar după 3 ani de la moartea sa nimeni nu a făcut nimic. Mă uitam⦠de-abia s-a incheiat Festivalul de la Mamaia. Ar fi putut institui un premiu «Dan Spătaru». Pentru că el a participat la toate ediţiile... Nimic".
Pentru Dan Spătaru a fi pe scenă nu era o meserie. Era o credinţă, era pasiunea şi viaţa lui. "El nu a făcut meseria asta pentru bani, altfel ar fi fost bogat", continuă Sida Spătaru. "Lui i-a plăcut atăt de mult şi avea un respect⦠venea cu două ore inainte la spectacol, să vadă cum e cu sunetul. Dădea telefon de acasă la casa de cultură să intrebe căte bilete s-au văndut, dacă sunt spectatori. Il interesa spectacolul şi nu gajul lui, banii; nu cum fac alţii, că pun banii in faţă şi apoi meseria, dacă mai este loc pentru ea. El avea un cult pentru scenă. Apărea doar imbrăcat impecabil. Cănd era mai tinerel cănta cu diferite formaţii in care oamenii veneau imbrăcaţi pestriţ. Şi lui nu-i plăcea. Căteva orchestre au fost imbrăcate de el. El a căntat numai live, nu-i plăcea altfel, nu simţea. Cănd era invitat la diferite emisiuni nu putea să cănte live şi de multe ori a renunţat chiar din cauza asta. El a căntat cu orchestra in spate. Altfel te simţi, altfel cănţi, altfel transmiţi."
A fost o perioadă foarte grea pentru artiştii din vechea gardă. "După â90, Dan a fost apreciat mai mult in străinătate. A trebuit să moară Dan Spătaru pentru ca lumea să-i redescopere pe marii artişti. Nu-i mai invitau la nici un turneu. Le spuneau dinozauri", completează Sida Spătaru.
IN FAMILIE. "Dan a fost un familist convins. A iubit-o pe Dana, fiica noastră, de nu se poate spune in cuvinte." Cu siguranţă ar fi adorat-o pe Măriuca, nepoata sa, care s-a născut după ce "Bunul Dan" nu a mai fost. Mai ales că la nici 3 ani spune că vrea să devină artistă şi căntă toate căntecele bunicului.
"Dan a fost mai modest decăt trebuia", incheie Sida, cea care i-a fost alături vreme de trei decenii.
Dar... povestea vieţii lui Dan Spătaru o s-o citiţi in Ediţia de Colecţie care ii va fi dedicată.
Zestrea de şlagăre a unei vedete veritabile
Dan Spătaru a lăsat in urma sa o ladă de zestre pentru cei indrăgostiţi de muzica uşoară romănească: "Măicuţa mea, iţi mulţumesc", "Ţărăncuţă, ţărăncuţă", "Oare, oare", "Iţi pare rău", "In răndul patru", "Nu m-am găndit la despărţire", "Te-aşteaptă un om", "Drumurile noastre", "Trecea fanfara militară", "Măicuţa mea", "Raza mea de soare", "Să nu te joci cu dragostea", "Spune-mi unde, spune-mi cine?", "Hai, hai, hai dragoste", "Eu sunt sentimental". Avea, oare, Dan Spătaru vreo melodie preferată? Soţia sa ne asigură că "pe toate le cănta la fel, cu aceeaşi dragoste. Nu avea una preferată". Doar pe cele pe care nu le simţea nu accepta să le intepreteze. "Dă , maestre, altuia melodia asta, ca să nu o stric", aşa cum spunea el.
