x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

3 milioane de români, la muncă în străinătate

0
Autor: Augustin Abraham Ionela Şufaru 30 Noi 2009 - 00:00
3 milioane de români, la muncă în străinătate Marin Raica/Jurnalul Naţional
Vezi galeria foto




O estimare comparativă arată că nu­mă­rul românilor plecaţi la muncă în străi­nătate în 2009 se situează undeva între 2.800.000 şi 3.000.000 de persoane. De asemenea, pentru acest an, estimă­ri­le a­rată că de la migranţii români ple­ca­ţi la muncă în străinătate ar intra în ţa­ră (o­fi­cial sau informal) 6,7 miliarde de euro.

În lipsa unor date statistice oficiale şi reale, estimările populaţiei din România plecate la muncă în străinătate se bazează pe sondaje de opinie efectuate în România şi în principalele ţări de destinaţie, pe de o parte, şi pe unele date oficiale ale instituţiilor sau organizaţiilor din principalele ţări de destinaţie a migraţiei, pe de altă parte.  

Din păcate, datele oficiale publicate în Româ­nia referitoare la situaţia migran­ţilor sunt neactualizate şi subestimează mult situaţia reală, deoarece sunt numă­ra­ţi numai cei înregistraţi că au emigrat cu domiciliul în străinătate.

Astfel, conform ultimului Anuar Statistic al Româ­niei (2008), numărul emigran­ţilor (cetă­ţenilor români care şi-au stabilit domici­liul în străinătate) este de 8.830 în 2007, iar din anul 2002 până în 2007 numărul acestora este de 65.874 de persoane, ceea ce înseamnă doar cca. 10.000 de emigranţi definitiv anual.

Câţi români sunt plecaţi în acest mo­ment, 2009, la muncă în străinătate? Pentru a răspunde la o astfel de întrebare încercăm două variante de estimare: una care pleacă de la datele statistice oficiale din principalele ţări de destinaţie, completate cu datele de sondaj, şi alta care are ca punct de plecare sondajele de opinie, ale căror date sunt corelate cu cele ofici­a­le. Deşi evidenţele statistice oficiale nu sunt actualizate, datele cunoscute despre migranţii români constituie o bază de estimare valabilă.


CÂŢI ROMÂNI SUNT PLECAŢI LA MUNCĂ ÎN SPANIA ŞI ITALIA?
Conform datelor statistice oficiale, furnizate la solicitarea CURS de către Instituto Nacional de Estadistica din Spania, la începutul anului 2009 existau în Spania 731.806 români (din care în zo­na Madrid circa 190.000) (Instituto Na­cional de Estadistica: http://www.ine.es/)

În Italia, conform ultimului Raport Ca­ritas "Romani a Immigrazione a Lavoro in Italia", la începutul anului 2008 existau 1.016.000 migranţi români (dintre care 749.000 lucrători români - 73,7%, 239.000 membri de familie - 23,5% şi 28.000, adică 2,8%, alte categorii). (Caritas Italiana. Romani a immigrazione a Lavoro in Italia. Statistiche, problemi e perspective a curadi di Franco Pittau, Antonio Ricci, Alessandro Silji, 2008)

Cifrele prezentate reprezintă creşteri semnificative faţă de datele din 2006, datorate în special nu atât valurilor noi de migranţi, cât oficializării sau le­ga­lizării situaţiei multor migranţi după aderarea României la UE, în 2007. Se poa­te presupune că în 2009 volumul mi­gran­­ţilor a rămas aproximativ acelaşi, so­sirile de noi migranţi fiind anulate practic de întoar­cerea în ţara de origine a uno­ra dintre cei afectaţi de criza econo­mică.

Aceste cifre oficiale trebuie privite însă ca valori minime în ceea ce priveşte proporţia migran­ţilor români. Datele unor sondaje CURS din 2008, efectuate la solicitarea Biblio­tecii Metropolitane din Bucu­reşti în zo­nele metropolitane Ma­drid şi Roma, ara­tă că o treime din forţa de muncă româ­nească din aceste spaţii lucrează fără contract sau autorizaţie de muncă, unii des­făşurând chiar activităţi infracţionale. De altfel, o cincime dintre românii migranţi recunosc că locuiesc clandestin în aceste ţări.

Prin urmare, la cei cca. 1.750.000 mi­­graţi români înregistraţi oficial în Spania şi Italia se pot adău­ga cca. 350.000, adică 20% (ponderea ce­lor care locuiesc şi muncesc clandestin). Se ajunge la 2.100.000 migranţi ro­mâni aflaţi în cele două ţări. Chiar dacă aceste cifre pot fi considerate o estimare mi­ni­mă, ele validează alte aprecieri conform cărora în cele două ţări se află în pre­zent cel puţin două milioane de români.


MIGRANŢI ROMÂNI ÎN EUROPA ŞI ÎN LUME
Din unele statistici oficiale ale Eurostat (de exemplu, Labour Force Survey) reiese că ponderea lucrătorilor români în cele două state este de circa 80% din totalul rezidenţilor români în Europa. Din datele sondajului CURS din 2009, determinate pe baza informaţiilor culese de la persoa­ne din gospodăriile celor plecaţi, reiese că ponderea în cele două ţări este de 70% în totalul migranţilor pentru muncă în Europa şi de cca. 60% din totalul migranţi­lor pentru muncă în lume.

Astfel, dacă acceptăm o medie a ponderii migranţilor din Europa de 75% în cele două state (re­prezentând cca. 2.100.000 de persoane), pentru a determina volumul migranţilor din Europa trebuie să mai adăugăm la aceş­tia încă 25%, adică 700.000 de persoane, ajungând astfel la un număr de aproximativ 2.800.000 migranţi plecaţi la muncă în state europene. Conform aceloraşi sondaje CURS, ponderea mi­gran­ţilor români în alte state decât cele europene este de cca. 14% în totalul mi­granţilor. Ca atare, dacă 86% sunt în Eu­ro­pa, înseamnă că alţi cca. 450.000 de migranţi se află la muncă în alte ţări decât cele din Europa, ridicând, astfel, volumul migranţilor la peste 3.250.000.

În concluzie, per total, conform esti­mărilor noastre, ar exista cca. 3.250.000 migranţi români pentru muncă în străi­nătate, la nivelul anului 2009, din care peste 2.800.000 se află în ţările euro­pene. Aceaşti oameni locuiesc temporar în străinătate.
Estimare pe baza sondajelor de opinie, corelate cu unele date oficiale
Estimarea numărului migranţilor din străinătate pe baza datelor oferite de sondaje de opinie are la bază trei indicatori:
Volumul persoanelor şi al familiilor (gospodăriilor) care au toţi membrii plecaţi pentru muncă în străinătate, cel puţin temporar;
Ponderea gospodăriilor care au persoane plecate la muncă în străinătate, în prezent, din totalul gospodăriilor existente în ţară;
Numărul mediu de persoane, pe gospodărie, plecate pentru muncă în străinătate din gospodăriile care au membri plecaţi la muncă în afara ţării.

Conform sondajelor de opinie CURS, efectuate în 2008 în Spania şi Italia, volumul persoanelor plecate pentru muncă în străinătate care nu mai au o gospodărie în România este de cca. 40% din totalul migranţilor (10% persoane singure şi 30% reprezentându-i pe cei care au copii şi şi-au reunit familiile în străinătate, adică şi-au adus, în timp, familiile cu ei în ţările de destinaţie).

Sunt incluse în această categorie familiile reunite: soţ şi soţie, soţ, soţie plus copii, dar şi persoane singure (gospodării de o persoană), în special tineri.

Presupunând că şi în celelalte ţări cu migranţi români situaţia este similară, la un procent mediu de minimum 40% raportat la cei cca. 3.000.000 de migranţi estimaţi, volumul acestei categorii de persoane, care nu mai au gospodărie în România, se ridică la 1.200.000.

La un număr mediu de persoane pe gospodărie de doar 2.5 (ceva mai mic decât la nivelul României) se poate estima că în străinătate există cca. 480.000 de gospodării de migranţi români, care nu erau accesibile intervievării, adică nu se aflau în ţară la momentul sondajului.

Din datele prezentului sondaj efectuat de CURS, la comanda Jurnalului Naţional, rezultă că ponderea gospodăriilor care au cel puţin un membru plecat la muncă în străinătate este de 13,8%. Prin urmare, 13,8% raportat la 6.840.000 de gospodării existente în România în prezent (7.320.000 de gospodării existente în România, conform recensământului din 2002, minus 480.000 gospodării plecate temporar cu totul în străinătate) rezultă un număr de cca. 943.000 de persoane, dacă discutăm de cel puţin un membru plecat.

Însă, aşa cum se observă din grafic, numărul mediu de persoane plecate la muncă în străinătate pe gospodărie este de 1,7. Aşadar, numărul persoanelor aflate la muncă în străinătate, dar care îşi menţin gospodăriile în ţară este de peste 1.600.000. Cu alte cuvinte, pe total, în această variantă minimă de estimare (care ia în calcul atât gospodăriile plecate cu totul din ţară, cât şi ponderea gospodăriilor rămase în ţară care au cel puţin un membru al familiei plecat), putem spune că numărul persoanelor plecate pentru muncă în străinătate este de circa 1.200.000 +1.600.000, adică 2.800.000 persoane.

În concluzie, dacă ar fi să facem o estimare comparativă, prin luarea în considerare a celor două variante estimative (cea bazată pe date oficiale şi sondaje de opinie reali­zate în ţările de destinaţie şi cea bazată, în principal, pe sondaje de opinie rea­lizate în ţara de origine), am putea spune că volumul românilor plecaţi la muncă în străinătate în 2009 se situează undeva între 2.800.000 şi 3.000.000 de persoane.

5418-108240-051.jpg

5418-108241-052.jpg

5418-108242-053.jpg
CÂŢI BANI TRIMIT ÎN ŢARĂ MIGRANŢII?
Conform studiilor CURS din 2008, valoarea medie a unui transfer de bani din străinătate este de 700 de euro. Conform sondajelor din Italia şi Spania, ea este mai mare, de 670 şi respectiv 760 de euro, iar conform sondajelor din ţară valoarea era apreciată de cei care primesc aceşti bani ca fiind de circa 650 de euro în 2008. Este vorba despre o valoare medie de transfer de bani pe migrant, calculată pentru mi­granţii care trimit bani, adică cei cca. 60% dintre ei care trimit efectiv remitenţe în ţară. De asemenea, conform aprecierii respondenţilor din sondaje, media transferurilor de bani este de una la 2-3 luni.

Dacă acceptăm un minimum de 5 astfel de transferuri într-un an, atunci obţinem o valoare de 3.500 de euro pe an bani trimişi în ţară, în medie, de un migrant român care apelează la acest procedeu.

Acceptând ipoteza că situaţia este similară pentru toţi migranţii plecaţi pentru muncă în străinătate, respectiv câte 700 de euro pe transmisie, de 5 ori pe an, atunci se poate estima o valoare de 6,3 miliarde de euro trimişi în ţară oficial la nivelul anului 2008. Dacă la această valoare se adaugă şi un procent de 50%, reprezentând valoarea banilor trimişi pe căi informale sau aduşi personal, atunci putem vorbi de 9,45 miliarde de euro care intră (oficial sau informal) anual în ţară de la migranţii români plecaţi la muncă în străinătate.

Aceste cifre sunt în concordanţă cu datele BNR referitoare la valoarea remitenţelor intrate în ţară în 2008, care era de 6,3 miliarde de euro (6,2 miliarde de euro în 2007), bani înregistraţi oficial.

Nu dispunem de date pentru 2009, dar putem accepta unele aprecieri ale Băncii Naţionale, conform cărora valoarea remitenţelor ar fi scăzut cu circa 30%. Prin urmare, considerând că numărul migranţilor aflaţi în străinătate în prezent este practic acelaşi ca şi în 2008, numărul reveniţilor şi al celor nou-plecaţi anulându-se reciproc, valoarea remitenţelor pentru 2009, oficiale şi neoficiale,  ar putea fi estimată la cca. 6,7 miliarde de  euro (adică 70% din cei 9,45 miliarde de euro trimise în 2008), bani intraţi în ţară chiar şi în această perioadă de criză. Aceste cifre depăşesc estimările oficiale, tocmai pentru că iau în calcul şi intrările de bani neînregistrate oficial. Putem spune, aşadar, că spaţiul de referinţă al migraţiei pentru muncă este reprezentat în continuare de comunitatea din ţară, aceasta fiind principala beneficiară a roadelor muncii migranţilor în străinătate.


CE IMPACT ARE MIGRAŢIA PENTRU MUNCĂ ÎN ŢARA DE ORIGINE?

Dincolo de efectul imediat şi direct al migraţiei, concentrat în sumele în valoare de 6-10 miliarde de euro intrate în ţară anual, fenomenul migraţiei are şi un impact semnificativ la nivelul gospodăriilor din ţară, în plan familial şi comunitar, şi chiar la nivel spiritual, sufletesc.

Cu toate greutăţile pe care le întâmpină migranţii în ceea ce priveşte plecarea, găsirea locului de muncă, a unor condiţii de locuire decente, percepţia lor este că, cel puţin pentru familiile lor, efectul este unul pozitiv.

Astfel, peste 77% dintre migranţii din Spania şi 67% dintre cei din Italia apreciază că fami­lia rămasă în ţară o duce mai bine după plecarea lor în străinătate.

Aşa se explică şi faptul că majoritatea celor care pleacă amână tot mai mult momentul întoarcerii, tocmai pentru a-şi asigura un confort familial sporit, de care să se bucure la revenire.

În ceea ce priveşte utilizarea banilor câştigaţi (economisiţi) rezultă că tot familia constituie principala direcţie de folosire a câştigurilor (31% în cazul celor din Spania şi 26% în cazul celor din Italia).

Pe locurile doi şi trei, cu procente în jur de 20%, apare dorinţa de a construi şi de a deschide o afacere sau cumpăra un teren în România.

Cumpărarea bunurilor de folosinţă îndelungată se constituie într-un obiectiv important pentru circa 10% dintre migranţi. În jur de 4% dintre ei doresc să-şi continue studiile. Prin urmare, aşa-numitul comportament antreprenorial este vizat doar de circa o cincime dintre migranţii plecaţi în străinătate.


CARE ESTE VIITORUL  MIGRANŢILOR?
Circa 60% dintre migranţii din Italia şi Spania intervievaţi în 2008 intenţionau să rămână pentru următorii cinci ani (până în 2013) să lucreze în străinătate, în aceleaşi condiţii sau în condiţii mai bune. Totuşi, o proporţie seminificativă, de 29% dintre aceştia, intenţiona să se întoarcă în ţară în viitorul apropiat, iar o parte dintre aceştia (12%) dorea să-şi deschidă o afacere sau să se angajeze la întoarcerea în ţară.

Doar 3%-4% doresc să se întoarcă în ţară şi să nu mai lucreze. Între 6% şi 8% dintre migranţi nu ştiau, la momentul realizării sondajelor, ce vor face în ur­mătorii cinci ani. Deşi majoritatea migranţilor inten­ţio­nează să se întoarcă, până la urmă, în România, o pondere semnificativă dintre ei, de circa 20%, au de gând să rămână definitiv în străinătate. Prin urmare, unul din cinci migranţi români nu intenţionează să se mai întoarcă în ţară, însemnând că peste 600.000 de persoane pot fi incluse în "valul migraţiei definitive", situaţie care afectează şi va afecta, astfel, destul de pu­ternic România, în primul rând din punct de ve­dere demografic (fiind vorba de o populaţie relativ tânără, de vârstă fertilă). Principalele motive pentru care migranţii noştri ar rămâne în străinătate sunt familia (30%), banii sau veniturile (27%) şi condiţiile de viaţă (mai bune) din străinătate (23%). Este vorba, aşadar, de factori care contribuie la bunăstarea familiei şi mai puţin de dorinţele legate de carieră sau de integrare într-o altă cultură. Pe de altă parte, putem spune că 4/5 dintre cei plecaţi se vor întoarce în ţară, întărind fenomenul de "migraţie circulară" sau de remigraţie. Dincolo de efectele pe plan demografic şi economic (în special în ceea ce priveşte piaţa forţei de muncă), mai puţin cunoscute (şi mai greu de eva­luat) sunt efectele migraţiei pentru muncă în plan psihologic şi spiritual. Este vorba de afectarea echilibrului familial, în special al echilibrului etnospiri­tual al copiilor şi al soţiilor - vorbim aici despre mame sau soţii rămase acasă sau plecate în alte ţări pentru a-şi asigura traiul lor şi al familiilor lor - situaţie care determină un efect de înstrăinare.
Citeşte mai multe despre:   special

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Implantarea protezei trebuie făcută când s-au epuizat toate celelalte tratamente

Implantarea protezei trebuie făcută când s-au epuizat toate celelalte tratamente
Trecerea anilor îi produce omului suferinţe în sistemul cardio vascular, dar şi în articulaţii, două zone vulnerabile. Peste 120 de boli se încadrează în capitolul maladiilor reumatismale. Unele sunt boli de uz...

Ana Iorga, cu cărţile pe masă

 Ana Iorga, cu cărţile pe masă
Galerie Foto Ana Iorga este doctor în lingvistică, a studiat la Paris şi o vedem în fiecare dimineaţă, la Antena 3, la rubrica "Pe cuvânt". Ana a împărtăşit pentru Jurnalul secretele ei în materie de citit. Îi adoră pe...

Familia Videanu administrează afacerile dezvoltate de cenzorii fostului abator Splai SA

Familia Videanu administrează afacerile dezvoltate de cenzorii fostului abator Splai SA
Galerie Foto Relaţia de afaceri dintre familia lui Adriean Videanu şi compania care, în anul 2009, a cumpărat, prin procedura privatizării, activele fostului Abator SC Splai SA, iese la lumină. Mioriţa Videanu  a...

“Portocală”, spălat încă o dată la Secția din Parchet condusă de procurorul lui Iohannis

“Portocală”, spălat încă o dată la Secția din Parchet condusă de procurorul lui Iohannis
Galerie Foto În plină evaluare de către ministrul justiției a evaluării activității Laurei Codruța Kovesi, evaluare solată cu un “rechizitoriu” de revocare, în 20 de puncte, printre care se află și acoperirea...

În loc de urme de urs, am găsit urme de drujbă

În loc de urme de urs, am găsit urme de drujbă
Galerie Foto În Parcul Național Semenic-Cheile Carașului se află cea mai mare și mai veche pădure seculară din Europa, cu arbori de peste 300 de ani, și până în urmă cu 10 ani nu se mai tăiase un pom de mai bine de un...

Cum ne-am alungat turiştii la bulgari

Cum ne-am alungat turiştii la bulgari
Galerie Foto Bulgaria, o ţară de două ori mai mică decât România şi cu o populaţie de trei ori mai puţin numeroasă, ne predă de două decenii o lecţie dureroasă a neputinţei noastre. Cu mai puţine resurse, au reuşit...

România, la judecata politică în Parlamentul European

România, la judecata politică în Parlamentul European
Proiectul de rezoluţie privind statul de drept în România urmează să fie supus, astăzi, votului eurodeputaţilor din Parlamentul European. O eventuală adoptare a acestei rezoluţii nu are, însă, niciun efect...

Semnele cancerelor din cavitatea bucală

Semnele cancerelor din cavitatea bucală
Cancerele oro-maxilo-faciale sunt deosebit de agresive şi necazul este că la noi în ţară aceşti bolnavi se prezintă la chirurgii de profil târziu, în faze avansate. Profesorul Alexandru Bucur, şeful clinicii de...

Jean Americanu', refugiat cultural în România

Jean Americanu', refugiat cultural în România
Galerie Foto 50 de ani am așteptat americanii. 50 de ani românii visau să ajungă în America. Mulți vor asta și în ziua de azi. Pentru o viață mai bună, pentru bunăstare, pentru viitorul copiilor. În acest...

Bătaie de joc în dosarele care privesc averea familiei Băsescu. Bunurile „fabricii de pui” a lui Mircea Băsescu, evaluate la 11.000 de euro

Bătaie de joc în dosarele care privesc averea familiei Băsescu. Bunurile „fabricii de pui” a lui Mircea Băsescu, evaluate la 11.000 de euro
Galerie Foto Falimentul firmei Fattoria Terrantica, fabrica de ambalat pui patronată, până de curând, de Mircea Băsescu, scoate la lumină date halucinante. Toate bunurile necorporale ale companiei scoase la licitaţie au fost...

Ce condamnări sau achitări celebre pot fi atacate în urma deciziei CCR

Ce condamnări sau achitări celebre pot fi atacate în urma deciziei CCR
Galerie Foto Hotărârea prin care Curtea Constituţională a României a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României, pe de o parte, şi Înalta Curte de...

CCR: Înalta Curte a constituit, din 2014, Completele de 5 în mod nelegal

CCR: Înalta Curte a constituit, din 2014, Completele de 5 în mod nelegal
Decizie zdrobitoare luată, ieri, de Curtea Constituțională a României, care a admis cererea de sesizare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Parlament și Înalta Curte de Casație și...

Cum îţi pot rezolva o problemă de sănătate 4 linguri de tărâţe

Cum îţi pot rezolva o problemă de sănătate 4 linguri de tărâţe
Viaţa sedentară a omului modern şi o anume şubrezenie a unor vase sanguine conduc la constipaţie. Se “doftoricesc” singuri suferinzii şi greşesc când îşi fac din purgative o obişnuinţă. Profesor doctor...

Scandalul Delta Dunării – proprietate privată

Scandalul Delta Dunării – proprietate privată
În anul 1991, terenurile agricole din Delta Dunării s-au împărțit către 12 societăți comerciale ale statului român, care apoi s-au privatizat și au primit domeniul public în capitalul social. Trecerea...

Riposta sistemului: Combinația prezidențială de salvare a grupării Kovesi-Lazăr

Riposta sistemului: Combinația prezidențială de salvare a grupării Kovesi-Lazăr
Galerie Foto A fost pus în aplicare planul “B” al zădărnicirii demersului lui Tudorel Toader de revocare din funcția de procuror general al României a lui Augustin Lazăr. Acesta a atacat, la Curtea de Apel Alba Iulia,...
Serviciul de email marketing furnizat de