85 de ani de cand ne cerem aurul inapoi

In aprilie a.c. s-au implinit 85 de ani de la primul demers pentru recuperarea Tezaurului romanesc de la Moscova. 85 de ani in care Romania a depus eforturi diplomatice intermitente pentru inapoierea depozitului de valori. Romania a obtinut cateva mici succese in 1935 si 1956, care sunt mai degraba satisfactii morale.

Dupa incheierea primului razboi mondial, economia romaneasca era la pamant, iar lipsa Tezaurului, care avea menirea de a acoperi in aur moneda nationala, agrava situatia bugetara a Romaniei. In virtutea garantiilor date, in ianuarie 1918, de Anglia si Franta, privind Tezaurul de la Moscova, Ion. I.C. Bratianu, seful delegatiei romane la Conferinta de Pace de la Paris, a cerut, la 16 aprilie 1919, restituirea bunurilor depozitate la Kremlin sau plata unei despagubiri in aur din partea Germaniei si a celorlalte puteri, echivalente cu 322.154.980,41 de franci (suma acoperea Tezaurul BNR si bijuteriile Reginei Maria din primul transport). Pentru valori din al doilea transport, romanii au pretins ca "Germania si puterile inamice sa fie tinute responsabile de a despagubi Romania si Banca Nationala de pierderile suferite de ele". Francezii si englezii au negat ca si-ar fi luat vreun angajament privind garantarea securitatii Tezaurului romanesc in 1918, iar Germania nu a fost obligata sa achite despagubiri.

Doua guverne romanesti obtin bunavointa URSS

La Conferinta economica internationala de la Genova, din 1922, Romania a depus un amplu memoriu in care a descris continutul Tezaurului si s-a referit la documentele care au insotit operatiunea de adapostire si probau ca Aliatii au garantat partial averile romanesti aflate la Moscova. Conferinta a cerut guvernului sovietic, la 3 mai 1922, sa restituie Romaniei Tezaurul. Rusia a respins solicitarea Conferintei.

In 1934, tratativele romano-ruse privind Tezaurul au fost reluate. A fost semnat un protocol, in baza caruia, la 31 mai 1935, ni s-au inapoiat 1.443 de lazi cu documente de stat sau private, fara mare valoare materiala. Prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu a descoperit ca si maresalul Ion Antonescu a incercat sa recupereze valorile confiscate de sovietici. In octombrie 1941, BNR a cerut Presedintiei Consiliului de Ministri si Ministerului Afacerilor Straine (MAS) roman sa afle care este situatia Tezaurului evacuat in Rusia cu 25 de ani mai inainte. Ion Antonescu a ordonat inceperea unor investigatii pentru a lua urma bunurilor pierdute dupa 1917 si a cerut MAS sa faca demersuri la Berlin pentru a i se acorda permisiunea sa trimita o comisie romana la Moscova care sa recupereze Tezaurul, dupa cucerirea capitalei sovietice (care parea inevitabila). Evolutia evenimentelor militare si politice nu au fost favorabile recuperarii Tezaurului.

In 1956, sovieticii au facut un act de "generozitate". Initial, partea rusa a spus ca este gata sa returneze intregul Tezaur, care ar fi ramas intact - in pofida afirmatiilor de pana atunci, conform carora bunurile romanesti s-au pierdut in timpul razboiului civil din Rusia. O comisie condusa de Mihai Ralea a mers in URSS pentru a cerceta Tezaurul si a aranja intoarcerea sa in tara. Din comisie a facut parte si acad. George Oprescu, care a povestit episodul in prefata volumului "Studii asupra Tezaurului restituit de URSS". (Ed. Academiei RPR, 1958). In fapt, generalul Vedenin, comandantul Kremlinului din acei ani, a pus la dispozitia delegatiei RPR un numar modest - in comparatie cu intregul Tezaur - de opere de arta si obiecte din metale pretioase, care fusesera descoperite in subsolul palatului si in Biserica Sfintilor Apostoli din incinta fortaretei ruse. Dupa 1956, nici URSS, nici Federatia Rusa nu au mai restituit Romaniei ceva din tezaur.

Sovieticii scot Romania datoare Rusiei tariste

Prima vizita in strainatate efectuata de Nicolae Ceausescu dupa preluarea puterii a fost la Moscova, intre 3 si 11 septembrie 1965. Din delegatia R. S. Romania care l-a insotit au facut parte Ion Gheorghe Maurer, Gh. Apostol, Al. Barladeanu, Paul Niculescu-Mizil, Manea Manescu, Corneliu Manescu, Nicolae Guina si Andrei Pacuraru. Ceausescu nu a ezitat ca din aceasta prima vizita in URSS sa puna problema tezaurului romanesc. La tratative, de partea sovietica, au participat L.I. Brejnev, A.N. Kosighin, N.V. Podgornii, A.N. Selepin, I.V. Andropov, A.A. Gromiko, N.V. Noviko, P.F. Lomako, I.K. Jegalin, L.F. Ilicev. Discutiile, incepute la 4 septembrie, au fost intrerupte pana in 9 septembrie, rusii cerand un ragaz de gandire, fiind luati prin surprindere.

In Arhivele Nationale se afla textul integral al stenogramei discutiilor, din care au fost reproduse pasajele care ne intereseaza in "Tezaurul Bancii Nationale a Romaniei la Moscova" - culegere de documente ingrijita de Cristian Paunescu si Marian Stefan (Ed. Fundatiei Culturale Magazin Istoric, Bucuresti, 1999). Barladeanu a reluat istoricul evacuarii Tezaurului in Rusia si, intre altele, a aratat ca: "Lenin, intr-o telegrama din 1918 catre V.A. Antonov-Ovseenko, scria (citez dupa editia rusa, volumul 50, pagina 44): "Bogatele valori ale guvernului roman trebuie pastrate cu cea mai mare grija spre a fi predate in buna stare poporului roman dupa doborarea contrarevolutiei romane" (…)". El a afirmat ca ar fi momentul pentru a se indeplini directiva lui Lenin.

In replica, Brejnev a spus: "Dupa 50 de ani, deodata, doua state socialiste incep sa-si aminteasca de relatiile dintre guvernul tarist si guvernul regal. Pe noi ne-a uimit insasi punerea acestei probleme. (…) Tarismul a fost inlaturat si toate aceste casete (cu bijuterii, monede si lingouri de aur - n. r.) au cazut in mainile guvernului provizoriu. Aici sfarsesc informatiile. Nu mai gasim nici un fel de date din partea vreunei comisii, pentru ca a inceput razboiul civil si atunci, o parte din aur a fost trimis la Perm, Omsk, Kazan, Saratov, pentru a se pastra. (…) In felul acesta o parte din aur, in timpul razboiului civil, a fost jefuit de armatele alb-gardiste, care probabil ca l-au dat tarilor straine pentru imbracamintea pe care au primit-o…". Si continua: "Exista un document din care reiese ca Romania regala are datorii fata de Rusia tarista pentru livrari de armament si alte lucruri in suma de 300 milioane dolari, ceea ce corespunde cu 274 tone aur." La randul sau, A.N. Kosighin a spus: "Daca o sa luam chestiunea decontarilor, ea va fi in mod incalculabil nu in favoarea Romaniei, pentru ca atunci se va pune problema datoriilor fata de Rusia tarista".

Ceausescu someaza URSS

Ceausescu a respins argumentele rusilor: "Tov. Kosighin pune problema decontarilor intre guvernul tarist si guvernul roman de atunci. (…) Noi am ridicat un lucru simplu: intre doua guverne a intervenit un acord semnat de ministri de Finante de atunci; aceste valori au fost date spre pastrare, nu au fost date drept gaj in contul unor datorii.

Dupa toate normele internationale si interne, daca ii dai cuiva sa pastreze ceva, el este obligat sa ti-l inapoieze". Ceausescu a atras atentia ca raspunsul lui Brejnev poate strica relatiile dintre RSR si URSS. "Noi ne dam seama ca acum problema nu poate fi lamurita. Suntem de acord s-o amanam (…). Ceea ce am vrea sa va rugam este ca (…) sa nu legam probleme care nu au nimic in comun, pentru ca ele nu pot fi interpretate, tovarase Brejnev, decat ca incercari de a ne impiedica sa mai ridicam probleme.

Va spun in mod cinstit parea mea: aceasta nu poate constitui o baza de dezvoltare a relatiilor noastre".

Doua tratate semnate de Iliescu

In 1990, Ion Iliescu, presedintele Romaniei, a semnat cu o graba inexplicabila un tratat de buna vecinatate cu o URSS in plin proces de dezintegrare, document care nu face nici o referire la recuperarea tezaurului, cum nici la efectele pactului Ribbentrop-Molotov. De altfel, atunci nu era momentul pentru a emite astfel de pretentii, cum nu era nici pentru a incheia un tratat cu URSS. O data cu incheierea Tratatului romano-rus din 2003, s-au reaprins sperantele pentru retrocedarea bunurilor romanesti, deopotriva valoroase din punct de vedere financiar ca si din perspectiva spirituala, aflate la Moscova. Intr-o anexa a tratatului este prevazuta alcatuirea unei comisii mixte romano-ruse pentru negocierea returnarii tezaurului Romaniei. O solutie de compromis, desigur.

SATISFACTIE

"Azi (...) soseste la Constanta vaporul "Principesa Maria", care - o data cu arhivele romanesti - va aduce si osemintele lui Dumitrascu Voda Cantemir, puse la dispozitia statului roman de catre republica sovietica ruseasca" Dimineata, 15 iunie 1935

DEZAMAGIRE

"Au fost aduse din Rusia 1.445 lazi in greutate de 135 mii kilograme... Lucrurile de valoare istorica sau materiale pretioase nu se gasesc... " Dimineata, 16 iunie 1935

SUMAR - EDITIE DE COLECTIE

Tezaurul Romaniei la Moscova

93 de tone de aur fin, date pe mana rusilor

Cel de-al doilea transport: Arta si istoria Romaniei

Tezaurul, "exilat" din cauza razboiului

85 de ani de cand ne cerem aurul inapoi

Tezaurul, recuperat partial

Munte de aur ramas la rusi

Aurul nostru: ultima incercare