x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

A doua revoluţie la Timişoara: CADA versus miniştrii Apărării şi Internelor

0
Autor: Florin Mihai 12 Feb 2010 - 00:00
 A doua revoluţie la Timişoara: CADA versus miniştrii Apărării şi Internelor Constantin Duma /Agerpres


În februarie 1990, ofiţeri de aviaţie şi de armată bănăţeni au înfiinţat Comitetului de Acţiune pentru Democratizarea Armatei (CADA). În apelul adresat conducerii CPUN, militarii au cerut cercetarea evenimentelor din decembrie 1989 în Timişoara, demiterea generalilor Militaru (ministru al Apărării naţionale) şi Chiţac (ministru de Interne).

"Revolta" din armată a pornit de la Timişoara. Prima întâlnire a ofiţerilor favorabili democratizării armatei s-a desfăşurat la 8 februarie 1990, la Casa armatei, unde le-au ascultat doleanţele general-locotenent Gheorghe Popescu (comandantul Diviziei mecanizate şi al garnizoanei), Constantin Zeca (şeful de Stat major al diviziei) şi Nicolae Predonescu (locţiitor al Comandamentului diviziei). După ce s-au lămurit cu programul "rebelilor", cei trei au părăsit indignaţi adunarea. În schimb ofiţerii au continuat dezbaterile, rezumând cererile într-un caiet. A doua zi, maiorul Octavian Chiriac şi locotenent-colonelul Cornel Şurcu au redactat un apel, cu 11 puncte, care a fost citit în toate unităţile militare din garnizoana Timişoara. Revendicările căpătaseră o formă coerentă. "Revoluţia" din armată se declanşase.  
    

"CONTRAOFENSIVA" BUCUREŞTIULUI 
La 10 februarie, iniţiatorii apelului s-au strâns din nou la Casa armatei şi au hotărât, la sfârşitul discuţiilor, înfiinţarea Comitetului de Acţiune pentru Democratizarea Armatei (CADA). Zvonurile despre acţiunea de la Timişoara au ajuns rapid şi la Bucureşti. "Între timp, un aviator, abia sosit, ne-a anunţat că a primit, de la colegii din Bucureşti, informaţia potrivit căreia ministrul Apărării va trimite, la 11 februarie, deci a doua zi, o echipă care să oprească, prin orice mijloace, acţiunile noastre", şi-a amintit generalul Nicolae Durac, unul dintre membrii CADA, autor al volumului memorialistic "Noaptea generalilor". În seara acelei zile, apelul a fost citit la "Televiziunea Liberă Timişoara" şi trimis spre publicare gazetelor "Renaşterea Bănăţeană" şi "Timişoara".

Din "trupa de desant" a ministerului Apărării, cu misiunea de a calma acţiunile ofiţerilor bănăţeni, făceau parte generalul Dumitru Puiu şi colonelul Voian. "Aveau mare autoritate asupra cadrelor din aviaţie, cu scopul vădit de a ne calma şi a prelua ei orice demers şi a ne «canaliza» spre cele militare, spune maior Chiţicaru, şi el în miezul evenimentelor de atunci. Greşeala lor e că au procedat ca şefi, au încercat să-şi impună autoritatea şi au fost critici virulenţi asupra unora dintre noi mai vocali. Într-un moment de «inconştienţă» m-am dus la pupitrul de lângă masa şefilor şi i-am luat eu la întrebări. Se pare că rechizitoriul meu asupra ceea ce nu au făcut pentru a ne apăra şi mai ales că ne considera incapabili să ne conducem şi să ne luptăm pentru drepturile noastre, în condiţiile în care armata devenise o bătaie de joc, ca instruire, pregătire, dotare, a declanşat decizia fiecăruia de a ne lupta pentru noi. I-am invitat să ne lase să continuam noi ce trebuie să hotărâm. Am decis plecarea la Bucureşti având legături şi cu alţii de la Flotila de Aviaţie, cei care se subordonau «ilegal» Regimentului de Aviaţie Timişoara-Giarmata."


APEL CU 13 PUNCTE
Cu puţin timp înainte de a pleca spre Bucureşti, CADA a redactat un al doilea apel, cu 13 puncte, adresat lui Ion Iliescu, preşedintele Consiliului  Provizoriu de Uniune Naţională (CPUN): "Suntem reprezentanţii mai multor unităţi militare din Timişoara şi ai Aviaţiei militare care dorim să prevenim destabilizarea armatei, în cazul în care nu se respectă principiile democratizării ţării şi în domeniul militar, se scria în document. Pentru aceasta cerem:
1. Stabilirea adevărului privind rolul armatei în Revoluţie, în special în perioada 16-20 decembrie 1989 la Timişoara.
2. Cadrele militare din Ministerul Apărării Naţionale care înainte şi după data de 16 decembrie 1989 s-au compromis, fiind părtaşe directe ale dictaturii ceauşiste, să fie înlăturate din armată. De asemenea, cerem retragerea generalilor reactivaţi în perioada revoluţiei, în armată fiind suficiente cadre competente tinere care să poată îndeplini funcţii de conducere la toate nivelurile.
3. Trecerea în rezervă a ministrului Apărării Naţionale care, prin ordinele date, a dus la o stare de tensiune în armată.
4. Trecerea în rezervă a ministrului de Interne, ca participant direct la acţiunile de reprimare a demonstranţilor din Timişoara.
5. Numirea în funcţia de ministru al Apărării Naţionale a unei personalităţi civile ca reprezentant în parlament al intereselor armatei.
6. Promovarea cadrelor militare în funcţii de con-ducere, în etapa actuală, să se facă pe baza unor criterii stabilite la nivel naţional prin consultarea întregii armate.
7. Legile şi decretele emise la nivel naţional să fie valabile şi pentru cadrele militare, fără completări ulterioare din partea Ministerului apărării naţionale.
8. Desfiinţarea Direcţiei şi Birourilor de educaţie patriotică din armată.
9. Dreptul cadrelor militare la demisie.
10. Excluderea posibilităţilor de manipulare a armatei la rezolvarea diferendelor dintre diferite formaţiuni şi partide politice, rolul armatei fiind de apărare a teritoriului naţional şi de intervenţie în cazuri de calamităţi naturale.
11. Formarea unui Comitet naţional pentru probleme de apărare naţională şi militară, subordonat preşedintelui ţării şi desfiinţarea funcţiei de senator pentru cadrele militare.
12. Partidele politice să-şi precizeze poziţia faţă de armată şi problemele apărării naţionale.
13. Desfiinţarea unităţilor prezidenţiale compromise politic." 25 de unităţi militare au semnat apelul elaborat de CADA.


OCOLIŢI DE ILIESCU

Sosiţi la Bucureşti cu câteva autobuze, reprezentanţii CADA au contactat pe mai-marii vremii. Unii ofiţeri tratau cu Liviu Mureşan, consilierul lui Petre Roman. Alţii erau "ceruţi" la o întâlnire cu Nicolae Militaru, ministrul Apărării Naţionale. Din partea lui Ion Iliescu au fost primiţi de Gelu Voican Voiculescu, viceprim-ministru al Guvernului. Convorbirile, filmate de cameramani ai Televiziunii, s-au purtat într-o atmosferă încărcată. La fiecare oră, "jălbarii" cu grade în armată erau ameninţaţi fie cu arestul, fie cu evacuarea din clădirea Guvernului. Li s-a promis în zadar, şi o întrevedere cu preşedintele CPUN, dar agenda celui mai puternic om al României postdecembriste părea a fi prea încărcată. Totuşi, în seara zilei de 12 februarie 1990, apelul CADA a fost difuzat la  Televiziunea Română Liberă.
Abia după câteva zile de aşteptare, ofiţerii CADA s-au întâlnit cu Petre Roman. La dorinţa premierului român, discuţiile s-au purtat în lipsa reprezentanţilor presei. Singura "satisfacţie" acordată nemulţumiţilor a fost cooptarea a trei ofiţeri (Cornel Şurcu, Octavian Chiriac şi Constantin Stancu) în Comisia guvernamentală constituită cu scopul cercetării evenimentelor din decembrie 1989, la Timişoara.
Întâmplător sau nu, la câteva zile după descinderea grupului de ofiţeri ai CADA în Capitală, generalul Nicolae Militaru a fost demis din fruntea MApN.    


"CLUBURILE MILITARE"
Şi tanchiştii din Capitală au avut iniţiative în favoarea democratizării armatei. Între 28 decembrie 1989-7 ianuarie 1990, opt ofiţeri din comandamentul Diviziei 57 Tancuri au înfiinţat "cluburi militare", caracterizate drept organisme "profesionale, neguvernamentale, independente, nealiniate şi în afara structurii organizatorice a MApN, întemeiate pe principiile democraţiei depline". Cluburile militare ar fi trebuit să dezbată teme precum profesionalizarea şi modernizarea armatei, ameliorarea performanţelor structurilor de conducere militare. Ideile ofiţerilor garnizoanei Bucureşti au fost primită cu ostilitate de generalul Nicolae Militaru.
Citeşte mai multe despre:   acum 20 de ani

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Suspecta Kovesi, la un pas de suspendarea din magistratură

Suspecta Kovesi, la un pas de suspendarea din magistratură
Laura Codruța Kovesi, urmărită penal de Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție pentru fapte deosebit de grave, legate de modul în care a fost finanțată aducerea în  țară, în anul 2011,...

Darius, micul filantrop care i-a cântat lui Dalai Lama

Darius, micul filantrop care i-a cântat lui Dalai Lama
Galerie Foto Darius Condurache (11 ani) este un tânăr saxofonist şi pianist român care cântă la diverse evenimente organizate pe teritoriul Marii Britanii, în general cu scop caritabil, debutul în cariera sa făcându-l în...

Scamatorie marca Mircea Băsescu: Din datornic la stat, să transformi statul dator la tine

Scamatorie marca Mircea Băsescu: Din datornic la stat, să transformi statul dator la tine
Mircea Băsescu, fratele fostului președinte Traian Băsescu, încearcă să pună mâna pe 1,1 milioane de lei de la stat, printr-o compensare a unei restituiri de TVA neefectuate de Direcția Finanțelor Publice cu...

Dan Voiculescu: Globalizarea forțată anulează personalitatea și creativitatea individului

Dan Voiculescu: Globalizarea forțată anulează personalitatea și creativitatea individului
Profesorul Dan Voiculescu vorbește, în cadrul unui interviu acordat jurnalistului Ion Cristoiu, despre presiunea globalizării forțate, ca efect al postcapitalismului. Dialogul, pornit de la lucrarea “Doctrina...

Respingerea cărnii şi a pâinii, semne în cancerul de pancreas

Respingerea cărnii şi a pâinii, semne în cancerul de pancreas
Cancerul de pancreas este o boală parşivă fiindcă durerile nu apar decât târziu, dar alte simptome anunţă totuşi instalarea acestei maladii maligne. Despre aceste semne explică profesor doctor Mircea Beuran, de...

Profesorul Dan Voiculescu: Trăim un moment de recalibrare politică și socială

Profesorul Dan Voiculescu: Trăim un moment de recalibrare politică și socială
Interviu eveniment acordat de profesorul Dan Voiculescu renumitului jurnalist Ion Cristoiu. Profesorul Voiculescu trage un semnal de alarmă: capitalismul devine din ce în ce mai puțin sustenabil, iar planurile pentru...

Sechestrul penal pe moșia lui Băsescu, menținut de instanță. Afacerile omului din spatele fraudei cu terenuri prosperă

Sechestrul penal pe moșia lui Băsescu, menținut de instanță. Afacerile omului din spatele fraudei cu terenuri prosperă
Galerie Foto Ioana Băsescu, fiica cea mare a fostului președinte, Traian Băsescu, încearcă, fără succes, să radieze din cărțile funciare ale terenurilor agricole achiziționate în 2013, la Nana, a sechestrelor penale...

Hoda Barakat: Fac experimente pe personajele mele ca un om de ştiinţă nebun

Hoda Barakat: Fac experimente pe personajele mele ca un om de ştiinţă nebun
Hoda Barakat este o scriitoare libaneză de succes în întreaga lume. Locuieşte în Paris de mulţi ani însă scrie doar în arabă, limba de care s-a reîndrăgostit. Autoarea a fost recent în România să-şi...

Audit pentru angajați, de la distanță

Audit pentru angajați, de la distanță
Dezvoltarea tehnologiei a dus într-o nouă eră și domeniul HR, care beneficiază astăzi de foarte multe produse mult mai ieftine și mai rapide decât în trecut. Simpla abonare la un site în spatele căruia se...

Romgaz vrea să meargă în Azerbaidjan după gaze

Romgaz vrea să meargă în Azerbaidjan după gaze
Galerie Foto Extinderea pe pieţele externe, creşterea producţiei şi mărirea portofoliului sunt câteva din variantele luate în calcul de conducerea Romgaz pentru creşterea companiei. Adrian Volintiru, director general Romgaz,...

Adio solniţă! Laptele, legumele, fructele conţin sare

Adio solniţă! Laptele, legumele, fructele conţin sare
Galerie Foto Cele mai frecvente cauze de deces sunt accidentele vascular cerebrale, cauzate de hipertensiunea arterială. Umblă multe legende despre hipertensiune, încercăm lămurirea lor. Interviu cu profesor doctor Daniela...

ANAF cere curator fiscal pentru administrarea averii Elenei Udrea

ANAF cere curator fiscal pentru administrarea averii Elenei Udrea
Galerie Foto Teoretic, până la soluţionarea definitivă a contestaţiei în anulare pe care Elena Udrea a formulat-o împotriva sentinţei Completului de 5 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituit...

De la asigurări, la bijuterii cu emoţii

De la asigurări, la bijuterii cu emoţii
Galerie Foto De cele mai multe ori antreprenorii români sunt nevoiţi să se reinventeze pentru a putea supravieţui mediului concurenţial sau pentru a-şi găsi adevărata cale în afaceri. Alte ori însă, o puternică dorinţă...

Lux marca Iohannis. 70.000 €, cheltuiți pe mese și scaune

Lux marca Iohannis. 70.000 €, cheltuiți pe mese și scaune
Galerie Foto Două mese pentru convorbiri, patru măsuţe de protocol, opt scaune şi patru fotolii. Acestea au fost obiectivele prioritare ale Administraţiei Prezidenţiale, la sfârşitul anului trecut, în perioada în care preş...

VIP-urile anticorupţiei lui Kovesi, date afară în şuturi din DNA

VIP-urile anticorupţiei lui Kovesi, date afară în şuturi din DNA
Galerie Foto Chiar dacă, oficial, pe numele lui Ciprian Man şi Cristian Ardelean, procurorii de la DNA Oradea care discutau cum să le fabrice judecătorilor neobedienţi dosare penale, nu a fost încă începută urmărirea...
Serviciul de email marketing furnizat de