x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Abu Mena, cinstit şi de musulmani

Abu Mena, cinstit şi de musulmani

de Vasile Arcanu    |    10 Noi 2007   •   00:00
Abu Mena, cinstit şi de musulmani

Descendent al comunităţii creştinilor copţi din cetatea Alexandriei, deci de origine egipteană, Sfăntul Mina sau Abu Mena, cum ii spun urmaşii lui Faraon, şi chiar Mar Mena, este invocat şi de credincioşii musulmani. In Catedrala Sfăntul Mina din Egipt, sfinţită in ianuarie 2005, pot intra 3.000 de persoane. Are şapte altare şi este inaltă de 45 de metri.


Descendent al comunităţii creştinilor copţi din cetatea Alexandriei, deci de origine egipteană, Sfăntul Mina sau Abu Mena, cum ii spun urmaşii lui Faraon, şi chiar Mar Mena, este invocat şi de credincioşii musulmani. In Catedrala Sfăntul Mina din Egipt, sfinţită in ianuarie 2005, pot intra 3.000 de persoane. Are şapte altare şi este inaltă de 45 de metri.


Primul imbold al pelerinilor, de indată ce trec pragul Mănăstirii Sfăntului Mina din Egipt, mai cu seamă cei egipteni, după ce şi-au lăsat incălţămintea la uşa bisericii, conform tradiţiei, este acela de a alerga la racla cu moaştele Sfăntului Mina. Greu de crezut aici, intr-o atitudine căt se poate de familiară lor şi, evident, complet străină pentru noi, ei se apleacă asupra raclei, imbrăţişănd covorul cu sfintele moaşte, ca doi prieteni strănşi in braţe, ce se revăd după o lungă perioadă. E o stare unică, in care credinciosul este stăpănit de emoţii şi de sentimente cum rar ţi-e dat să intălneşti. Neavănd incotro, şi cei din afara graniţelor procedează la fel. Tot aici işi doarme somnul de veci şi Papa Kyrillos al VI-lea de Alexandria, intr-o incăpere fastuoasă din interiorul marii Basilici, păzit mereu de un straşnic gardian catehumen. Amăndoi, şi Sfăntul Mina, şi Papa Kyrillos, săvărşesc mari minuni celor care aleargă cu credinţă spre a le cere ajutorul.


TAJ MAHAL CREŞTIN. Mănăstirea Sfăntului Mina din Egipt este o splendidă construcţie care ne duce cu găndul la Taj Mahal, in India. Se află in vestul Deşertului Mariout, la sud-vest de Alexandria, in districtul Burg al-Arab, aproape de drumul ce leagă Alexandria de Cairo. Mănăstirea este la 500 de metri de unul dintre cele mai vechi situri creştine egiptene, fiind inscris incă din 1979 pe lista monumentelor protejate de UNESCO. Noua construcţie, o grandioasă catedrală, operă a lui Kyrillos al VI-lea, Sfănt, Papă şi Patriarh al Bisericii Ortodoxe Copte a Egiptului, a primit in scurtul timp de cănd a intrat in circuit numele de "Lourdes-ul Estului", pentru că este vizitată de numeroşi pelerini din toate colţurile planetei.


DEŞERTUL. Lăsăm in spate oraşul lui Alexandru cel Mare, indreptăndu-ne spre sud-vest. Ni se deschide o şosea modernă pe care poţi călători in tihnă, prin districtul Burg al-Arab. Traversăm Deşertul Mariout. Un loc neobişnuit, in care arşiţa biciuie trupul, vizănd anume trezirea spiritului, ce iţi străbate intreaga fiinţă ca un foc curăţitor. Nici ţipenie de om prin această "limbă de foc", singurele vieţuitoare intălnite ocazional prin locurile pe unde am fost nevoiţi să facem popas sunt nişte şoareci mici, iepurii şi ciocărliile de nisip. Din cănd in cănd, văzduhul este scrutat de căte un vultur de deşert cu ciocul galben. Este bine ca atunci cănd străbaţi deşertul să-ţi iei apă la tine, pentru că parcările sunt foarte rare, iar băuturile răcoritoare sunt mai scumpe ca de obicei, dar, vorba aceea, "Calul de dar nu se caută la dinţi!".


ABUNA FAM. Şoseaua rupe in două, precum Moise odinioară Marea Roşie, acest loc inundat de troienele de nisip. Arareori zăreşti căte un autovehicul. Chiar şi aşa in puterea zilei sunt prea puţini aceia care se aventurează pe aici. Cănd te apropii de poarta mănăstirii, vegetaţia te intămpină cu o binecuvăntare răcoroasă. Palmierii şi florile viu colorate, cu formele lor suave, iţi alungă disconfortul cu care călătoreşti prin regatul de foc. Dincolo de palmieri şi de porţi găseşti miracolul mult aşteptat de peste mări şi ţări. Imaginea catedralei este o adevărată desfătare pentru privirea pelerinului, iar aerul din spaţiul lui Abu Mena este plin de miresme, energizant. Este intr-adevăr un loc pe care il visezi apoi cu ochii deschişi. Căndva, pe acest loc se afla oraşul Sfăntului Mina. Ghidul nostru, Abuna (părintele) Fam, ne-a dezvăluit, incercănd să ne poarte pe aripile găndului, ca un martor fidel, numeroase istorii din vremuri imemorabile. Ies astfel la iveală mărturiile acestui loc legendar, cu trecutul lui luminos şi strălucitor. "Vechea mănăstire a fost distrusă de arabi, după fatidicul moment al cuceririi şi islamizării Egiptului, pe la mijlocul secolului al VII-lea. Şi in prezent arheologii lucrează pe şantierul deschis de căţiva ani buni aici, scoţănd la lumină adevărul despre modul in care a fost cucerită de arabi această mănăstire. Se pare că atunci, in acel asediu, ar fi pierit măcelăriţi căteva sute de călugări, cărora li s-au alăturat alte căteva mii de credincioşi creştini din satele invecinate. Deja pot fi observate numeroase chilii subterane, dar şi labirinturile subpămăntene, insă cercetările continuă, şi numai Dumnezeu este cel care cunoaşte in amănunt şi poate dezvălui ceea ce s-a intămplat atunci cu bieţii slujitori ai lui Hristos", ne povesteşte Abuna Fam.


ABUNA RAFAEL. Chilia Abunei Rafael pare a fi o locuinţă in cer. Totul este uimitor de simplu. O bibliotecă din care totdeauna imparte pelerinilor cărţi, mii de iconiţe şi sticluţe cu mir, destinate tot pelerinilor. Şi foarte multe ghivece cu flori. E de-ajuns să te privească in ochi, ca mai apoi sfatul pe care ţi-l dă să-ţi deschidă calea bucuriei, să fie medicamentul necesar sufletului, dar şi trupului tău. Din păcate, vremea acordată pelerinilor este mult prea limitată. Aşa se face că drumul pe care-l parcurge intre chilie şi biserică şi invers este foarte anevoios. "Lucru firesc pentru un păcătos", consideră Abuna Rafael. Prea puţin este interesat de faima pe care o are. Este nevoie de o slujire permanentă a lui Dumnezeu. "Fiilor, ne povăţuieşte el, treziţi-vă la realitate, faceţi ceva cu viaţa voastră, nu v-o irosiţi de pomană!"


RITUAL RESPECTAT CU RIGOARE. Ca să poţi inţelege limbajul lumii copte şi să comunici cu ea, trebuie să te curăţeşti şi să te rupi de lumea din care vii. Una sau două nopţi petrecute aici te familiarizează, oricăt de intunecat ţi-ar fi găndul. Ritualul de care trebuie să stai alipit zi şi noapte este intrucătva asemănător cu cel de la noi. Poate mai apropiat de cel de la Mănăstirea Frăsinei, Athosul romănesc. Adică mai riguros. Trebuie să-ţi depăşeşti starea, destinul şi tot ceea ce te copleşeşte. Precum in cer, aşa şi pe pămănt. "Nu cerem noi zilnic lucrul acesta de la Dumnezeu?", intreabă Abuna Rafael, unul dintre luminaţii Egiptului, căruia i se spune "sfăntul rătăcit printre muritori", un om al miracolului, o candelă vie a credinţei de la Mănăstirea Sfăntul Mina.


CATEDRALÃ... PENTRU 3.000 DE OAMENI. In 1959, după ce urcă pe tronul Sfăntului Apostol Marcu (creştinătorul Egiptului), devenind al 116-lea Papă şi Patriarh al Bisericii Copte, Kyrillos al VI-lea de Alexandria pune fundaţiile noii catedrale exact pe locul in care a fiinţat vechea Mănăstire Abu Mena, in cinstea patronului său spiritual, Sfăntul Mina, pe care il venera in mod deosebit. Aceasta este construită din marmură adusă din Italia, din granit roşu egiptean şi granit negru de Aswan. In Catedrala Sfăntul Mina, sfinţită in ianuarie 2005, pot intra 3.000 de persoane. Ca o particularitate, are şapte altare. Impresionantele sale turnuri ating 45 de metri in inălţime. Mănăstirea Sfăntul Mina cuprinde, pe lăngă Biserica cu hramurile Sfăntul Mina şi Sfănta Maria, o capelă mai mică, inchinată Sfăntului Samuel, situată in partea dreaptă, legate intre ele cu un coridor.
Â
Â

×