x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Afacerea "Spiţa"

Afacerea "Spiţa"

de Iulia Barbu    |    Lucian Florea    |    09 Feb 2008   •   00:00
Afacerea "Spiţa"

TRASEE INUTILE DE 1,5 MILIOANE DE EURO PENTRU BICICLIŞTII BUCUREŞTENI
Marea reconstrucţie demarată anul trecut de Primăria Capitalei a adus un element nou în peisajul urban bucureştean: pista pentru biciclişti. Un proiect pentru care s-au pus pe masă 1,5 milioane de euro şi care, pe hârtie, ar trebui să asigure o reţea viabilă, de 40 de kilometri, pentru transportul cu bicicleta. În stradă, însă, cicliştii reclamă calitatea lucrărilor şi spun că pistele nu au practic nici o utilitate.  



OFERTÅ ● Marcarea traseelor destinate bicicletelor în Capitală, o afacere de 1,5 milioane de euro
Marea reconstrucţie demarată de Primăria Capitalei a adus un element nou în peisajul urban bucureştean: pista pentru biciclişti. Reţeaua ar trebui să acopere 40 de kilometri. După nici doi ani de la demararea proiectului, pistele nasc numeroase controverse. De inspiraţie occidentală, frumos marcate prin benzi şi săgeţi galbene, însoţite de semafoare speciale în intersecţii, pistele destinate bicicliştilor sunt însă departe de a-şi atinge utilitatea.


Într-un oraş în care noxele ating cote alarmante, pistele pentru biciclişti ar fi trebuit să creeze soluţii atât pentru mediu, cât şi pentru trafic. Din păcate, amplasarea lor pe trotuare a făcut ca multe dintre ele să fie "locuite" de maşini. Altele îţi rezervă surprize pe traseu. Un pom uitat sau un tufiş mai zvelt te pot trezi rapid la realitate. În alte zone, trotuarele distruse nu au permis demararea lucrărilor pentru amenajarea pistelor.


Pentru ca visul să se transforme în realitate şi pentru ca bucureştenii să facă mai mult sport s-au promis peste 1.500.000 de euro. O sumă frumoasă, dacă avem în vedere amploarea lucrărilor: câţiva stâlpişori, vopsea de diverse culori şi banda antiderapantă. Este posibil ca eşecul acestor piste să fie cauzat de faptul că, aşa cum au declarat autorităţile, el este un proiect specific românesc. "Pentru aceste piste sunt respectate în totalitate standardele româneşti, aşa cum prevăd reglementările în vigoare", a precizat pentru Jurnalul Naţional Claudiu Bălan, directorul Administraţiei Străzilor. Proiectul în sine va avea mai multe etape şi faze care au fost aprobate şi vizate de instituţiile abilitate. În aceste condiţii, ar trebui practic respectate anumite prevederi ale Uniunii Europene.


SPECIFICUL NAŢIONAL. Pe teren, lucrările trebuie să respecte întru totul reglementările impuse de legislaţia românească din domeniu. Pe hârtie însă, lucrurile arată uşor diferit. Astfel, în răspunsul pe care Primăria Municipiului Bucureşti l-a trimis redacţiei noastre se menţionează: "Următoarele etape se vor definitiva pe baza concluziilor studiului tehnic privind condiţiile actuale ale infrastructurii dedicate transportului cu bicicleta în oraş în raport cu nevoile utilizatorilor de biciclete în cadrul proiectului «Spicycles», finanţat de Comisia Europeană în cadrul IEE (Energie Inteligentă Europa) în care este implicat şi oraşul Bucureşti, alături de alte cinci oraşe europene (Roma, Barcelona, Berlin, Göteborg, Ploieşti) prin reprezentantul său RATB".


CÅŞTIGÅTORII. Asocierea de firme care a câştigat licitaţia pentru proiectul "piste de biciclişti" a surclasat o prietenă mai veche a autorităţilor, cunoscuta Euroconstruct. Se pare că relaţia deosebită pe care Radu Spirea, unul dintre acţionarii firmelor în cauză, o are cu un fost secretar de stat din Ministerul Transporturilor ar fi deschis multe dintre uşile licitaţiilor de valoare din Primăria Capitalei. Proiectul pistelor de biciclete a fost demarat în anul 2006. Procedura de achiziţie folosită a fost licitaţia publică deschisă. Documentaţia de atribuire a Contractului "Piste de biciclişti" a fost cumpărată de opt firme, printre care şi SC Euroconstruct Trading 98 SRL, cunoscută prin aproprierea de Traian Băsescu. În etapa care prevedea depunerea ofertelor, numărul firmelor s-a redus la două. Astfel, asocierea SC Marcatin SA, SC Vesta Investment SRL şi SC Marca Plast SA – Lider SC Marcatin SA a câştigat în faţa Euroconstruct. Situaţia s-a lămurit ulterior, astfel încât cele două mari grupuri au împărţit contracte generoase de peste 180.000 de euro pentru diverse marcaje pe străzile bucureştene. Pe principiul unii astfaltează, ceilalţi vopsesc şi marchează.


Mai mult, Euroconstruct a subcontractat de-a lungul timpului unele lucrări companiilor vegheate de Radu Spirea. De altfel, tot ei sunt şi cei care s-au angajat să furnizeze semafoarele necesare pistelor de biciclişti. "S-a scris foarte mult în presă pe seama acestor piste. Trebuie să avem în vedere faptul că banii nu au fost livraţi în totalitate, ci s-a plătit numai pentru lucrările executate. Mai mult decât atât, pe noi ne interesează calitatea lucrărilor, şi nu cantitatea. Lucrările sunt în plină desfăşurare şi trebuie finalizate aşa cum prevede proiectul", a explicat Claudiu Bălan. Din păcate, calitatea este cea care lasă de dorit, probabil din cauza standardelor româneşti. Marcarea zonelor specifice bicicliştilor se vor europene, dar cu respectarea "caracterului naţional". Este probabil ca acesta să fie motivul pentru care, în şase luni, unele dintre ele necesită deja lucrări de îmbunătăţire. Toate acestea în condiţiile în care proiectul prevede ca perioada de garanţie a lucrării să fie de 24 luni pentru pistele executate pe carosabil şi de 48 luni pentru pistele executate pe trotuar.


PROIECTANŢII. Licitaţia pentru proiectul "Studiu pentru realizarea pistelor de biciclişti într-o reţea – Etapa I" a fost câştigată de SC Global Service Proiect SRL. Atât SC Rutexpert SRL, cât şi SC Geogis Proiect SRL au depus oferte pentru proiectul amintit. Valoarea contractului de proiectare piste este de: 40.000 RON. Străzile bucureştene au fost selectate pe baza acestui proiect care urmăreşte atât "crearea unei reţele, cât şi siguranţa participanţilor". Studiul a fost aprobat de Comisia Tehnică de Circulaţie din Municipiul Bucureşti. Potrivit reglementărilor prevăzute de OUG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, pistele de biciclişti sunt: subdiviziunea părţii carosabile, a trotuarului ori a acostamentului sau pistă separată de drum, special amenajată, semnalizată şi marcată corespunzător, destinată numai circulaţiei bicicletelor şi mopedelor. Standardele sunt descrise în conformitate cu OG 43/1997 şi Normativele pentru întreţinerea şi repararea străzilor din anul 2005. Pentru dirigenţia de şantier, în cadrul proiectului piste de biciclete a cumpărat caietul de sarcini SC Metroul SA. Ulterior, au depus şi oferta, câştigând prin licitaţie deschisă. Valoarea contractului de consultanţă este de 121.596 RON.


OFICIAL. Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, Marcatin SA are ca obiect de activitate arhitectura, ingineria şi servicii de consultanţă tehnică. Printre asociaţi se numără: Marin Spiru, Marin S. Bogdan, Diaconescu Elena, Robu Constantin, Morariu Sorin Petru. Vesta Investment SRL a declarat la Registrul Comerţului că se ocupă de "producţia de piese şi accesorii pentru autovehicule şi motoare de autovehicule". Asociaţii sunt: Spirea Andrei Astrid Letiţia, Spirea Andrei Radu Ştefan. Marca Plast SA se ocupă de "construcţii de autostrăzi, drumuri, aerodroame şi baze sportive". Printre asociaţi se numără: Spirea Andrei Radu Ştefan, Marin Spiru şi Marin Cornelia.


Vis european, coşmar românesc

Într-un oraş sufocat de tot mai multe maşini, cu o reţea stradală deficitară şi cu şoferi din ce în ce mai indisciplinaţi în trafic, soluţiile viabile de transport alternativ ar putea fi singura cale de a ne îmbunătăţi traiul cotidian. În urmă cu un an şi jumătate, prefectul de atunci al Capitalei, Mioara Mantale, le recomanda bucureştenilor să-şi lase maşinile acasă şi să meargă pe bicicle-te. Propunerea a fost primită ca o glumă la momentul respectiv, dar, pe termen lung, s-ar putea dovedi o alternativă viabilă de transport urban.

În 2006, în Bucureşti, singura pistă destinată bicicliştilor era o bandă lată de 1 metru pe trotuarul Bulevardului Regina Elisabeta, în faţa Primăriei Capitalei. Autorităţile locale s-au lăsat "impresionate" de cerinţele comunităţii de ciclişti şi de modelele celorlalte capitale europene, în contextul aderării la UE. O dată cu reabilitarea principalelor artere, au apărut şi pistele pentru biciclişti. În fapt, este vorba despre benzi insuficient de largi – circa 1 metru lăţime ş înghesuite pe trotuarele şi-aşa înguste. La intersecţii, ele "curg" pe lângă trecerile de pietoni şi sunt însoţite de semafoare speciale. (Utilitatea acestor semafoare este greu de înţeles, ţinând cont de faptul că, de cele mai multe ori, ele sunt sincronizate cu semafoarele pietonale). Cert este că s-au investit bani în această reţea, dar bucureştenii nu s-au înghesuit să iasă în stradă pe două roţi. Motivul e destul de simplu: deşi arată frumos, pistele oferă condiţii care lasă de dorit.

LIPSURI. Primul aspect e legat de lăţimea lor. Un ciclist ar avea nevoie, pe lângă acel metru efectiv al căii de rulare, de încă aproximativ 50 de centimetri, în ambele părţi, ca distanţă de siguranţă, dar şi pentru a putea depăşi un alt ciclist care merge mai încet. În al doilea rând, asfaltul special turnat, ca şi marcajele aplicate, prezintă denivelări ce nu permit deplasarea cu o viteză eficientă, dar produc vibraţii şi disconfort. Obstacolele nu sunt o noutate: internetul e plin de poze cu maşini parcate pe piste, cu gropi, copaci, stâlpi sau borduri de o înălţime considerabilă care stau în calea de rulare destinată bicicliştilor. Şi poate că cea mai resimţită problemă este cea a pietonilor. Sunt numeroase cazurile în care pista ocupă aproape întregul trotuar – de exemplu, Splaiul Independenţei, zona Izvor – şi face practic imposibil de respectat, de pietoni, zona rezervată celor care se deplasează pe două roţi.

Florin Leonte are 40 de ani şi este instructor de educaţie fizică. Din 1990, el merge aproape zilnic la serviciu cu bicicleta. A adunat mai mulţi practicanţi ai acestui sport şi vrea să întemeieze o asociaţie. Având un trecut de atlet de performanţă, Florin vede ciclismul nu doar ca pe un hobby, ci ca pe o alternativă reală şi eficientă de transport. El crede că pistele construite până în prezent nu au ameliorat problema aglomeraţiei de pe şosele, pentru că nu creează condiţii bune. "Omul obişnuit s-ar da jos din maşină dacă ar avea o ofertă atractivă", spune bărbatul. El estimează că un sfert dintre bucureşteni nu s-ar mai urca la volan, ci pe cadrul bicicletei, dacă s-ar putea deplasa în condiţii bune şi cu o viteză eficientă, adica 20-30 km/h. Florin s-a implicat în construcţia pistelor pe trotuare încă de la faza de proiectare a acestora. El spune că a trimis adrese Primăriei Capitalei şi Poliţiei Rutiere, în care arăta dezavantajele soluţiei găsite de arhitecţi, dar nu s-a făcut nimic în privinţa asta. Acum a pornit o petiţie pe site-ul www.petitieonline.ro, prin care speră să convingă autorităţile să aplice o variantă mai eficientă.

ALTERNATIVÅ. Ce propune Florin Leonte? Mutarea pistelor destinate bicicliştilor de pe trotuare pe partea carosabilă. Altfel spus, o bandă de circa doi metri pe marginea şoselei în loc de o bandă mai îngustă pe trotuar. Astfel s-ar rezolva problema pietonilor, a obstacolelor şi lăţimii insuficiente în timpul deplasării. Ce se întâmplă însă cu spaţiul "furat" astfel de la şoferi? Ciclistul consideră că acest proiect i-ar putea irita pe unii conducători auto, dar din punct de vedere tehnic este cea mai bună soluţie de transport alternativ. Argumentele invocate includ reducerea poluării atmosferice şi fonice, a aglomeraţiei, condiţie fizică mai bună pentru bucureşteni... "ca în Occident". În planul său, pe lângă mutarea pistelor, mai este nevoie de amenajarea unor parcări speciale pentru biciclete la centrele comerciale şi la sediile instituţiilor, de disciplinarea partenerilor de trafic – adică a şoferilor –, de insuflarea pasiunii pentru ciclism în rândul tinerilor prin programe şcolare. Rămâne de văzut în ce proporţie vor deveni realitate obiectivele propuse, dar e cert că, dacă le ceri cetăţenilor să mai renunţe la maşinile personale, trebuie să le oferi condiţii decente fie pentru a merge pe bicicletă, fie în mijloacele de transport în comun.


Sub lupă

La momentul trasării acestor piste, reprezentanţii Primăriei Capitalei au discutat oportunitatea proiectului în comisii din care a făcut parte şi Poliţia Rutieră. Concluzia a fost că cea mai bună soluţie pentru amplasarea pistelor este pe trotuare, pentru a oferi siguranţă bicicliştilor şi pentru a nu bloca şi mai mult traficul. Pe partea carosabilă ar restrânge spaţiul destinat maşinilor, care oricum e prea îngust uneori, spune purtătorul de cuvânt al Poliţiei Capitalei, comisarul Christian Ciocan. Potrivit estimărilor, numărul de autovehicule din Bucureşti va depăşi în 2010 1.400.000 de unităţi. Poliţia Rutieră stă cu ochii pe şoferii care parchează pe pistele pentru biciclişti, iar această contravenţie se sancţionează cu 2-3 puncte amendă şi 2-3 puncte penalizare. Anul trecut s-au înregistrat 27 de accidente în Bucureşti, în care au fost implicaţi biciclişti, care s-au soldat cu un mort şi doi răniţi grav.


Critical Mass Riding

Grupul de biciclişti coordonat de Florin Leonte s-a implicat în mai multe acţiuni menite să îi atragă pe români către o viaţă mai curată şi mai puţin poluantă. Au participat la "Săptămâna mobilităţii", dar au fost alături şi de motociclişti la mitingul prin care s-a tras un semnal de alarmă privind siguranţa deplasării pe două roţi printre maşini. Mai mult, în fiecare lună, în ultima zi de vineri, participă la acţiunile denumite "Critical Mass Riding". Pe scurt, un grup de oameni care folosesc mijloace alternative de transport (biciclete, trotinete, plăci, role) se adună la intrarea în Parcul Tinere-tului de la Liceul "Şincai", la ora 18:00, şi parcurg câteva trasee împreună, în coloană. Ei vor să atragă astfel atenţia asupra problemelor ecologice şi a poluării care ameninţă tot mai mult Capitala, dar şi întreaga planetă. Evenimen-tele "verzi" de tip "Critical Mass" se desfăşoară în toată lumea şi au început în 1992, la San Francisco.



Traseele pistelor pentru biciclişti

  • Traseul Nr. 1: Piaţa Constituţiei – Piaţa Muncii
  • Traseul Nr. 2: Piaţa Unirii – Piaţa Sudului
  • Traseul Nr. 3: Parcul Herăstrău – Piaţa Victoriei
  • Traseul Nr. 4: Parcul Herăstrău – Piaţa Romană
  • Traseul Nr. 5: Piaţa Muncii – Parcul IOR
  • Traseul Nr. 6: Politehnica – Splaiul Independenţei
  • Traseul Nr. 7: Campus Regie – Universitate
  • Traseul Nr. 8: Piaţa Operei – Piaţa Unirii
  • Traseul Nr. 9: Parcul Tineretului – Piaţa Sudului
  • Traseul Nr. 10: Parcul IOR
  • Traseul Nr. 11: Parcul Titan

×