x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Agonia "Imperiului Roşu" văzută de Mircea Snegur

0
Autor: Florin Mihai 24 Aug 2010 - 00:00
Agonia Oleg Popov/Reuters


În 1990, istoria republicii de peste Prut prezenta asemănări uluitoare cu realităţile contemporane româneşti, parcă efectul unui scenariu comun, deşi cele două state se declarau pe orbite diferite.

În timp ce România trecuse la democraţie, fie ea "originală", şi la economie de piaţă, Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (RSSM) fiinţa în cadrul URSS, ultimul mohican al regimurilor comuniste din Europa. Perestroika inventată de Mihail Gorbaciov se dovedea pe zi ce trece o struţo-cămilă politico-economică. Nu prea lămuriţi despre principiile lansate de Kremlin în urmă cu câţiva ani, demnitarii moldoveni îşi căutau propria cale. Unii priveau spre Moscova, alţii spre Bucureşti. Pe fondul tulbure al unui imperiu în stare de agonie, societatea basarabeană a experimentat tensiuni etnice, greve ale foamei, tranziţia către noi formule economice şi politice.

Pe toate le relatează, de-a fir a păr, fostul preşedinte basarabean Mircea Snegur, în volumul memorialistic "Labirintul destinului" (Chişinău, Fundaţia Draghiştea, 2007). Între 1985 şi 1989, autorul a deţinut funcţia de secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din RSS Moldovenească (PCM). Din 27 aprilie 1990 a fost preşedinte al Sovietului Suprem al RSSM.

Interesat mai ales de aspectele politice ale perioadei trăite, autorul descrie prioritar activitatea primului "Parlament" ales democratic în RSSM, în urma a două tururi electorale (25 februarie şi 10 martie 1990). Sub vechea denumire de "Soviet Suprem", forul legislativ reunea 371 de deputaţi, dintre care 259 moldoveni, 58 ruşi, 35 ucraineni, 13 găgăuzi, 8 bulgari. Printre aleşi, doar 13 femei. Dezbăteau problemele ţării, laolaltă, politicieni de toate orientările - comunişti, agrarieni, democraţi, independenţi.

Eliberaţi de practica unanimităţii de păreri, deputaţii avansau în 1990 diverse propuneri. Unele realiste, altele năstruşnice. "În fiecare dimineaţă, deputaţii apăreau la microfoane cu idei noi, îşi aminteşte Mircea Snegur. (...) Iată doar câteva dintre propunerile făcute: schimbarea denumirii «Sovietul Suprem» în «Sfatul Suprem», ceea ce imediat a şi provocat o altă propunere - «Sfatul Ţării»; cei de la Râbniţa continuau «fosăiala» cu referendumul şi insistau asupra includerii în ordinea de zi a proiectului de lege respectiv; deputatul A. Şelaru a propus examinarea şi soluţionarea problemei privind satisfacerea serviciului militar de către tinerii moldoveni pe teritoriul republicii; tot dumnealui a cerut să fie prezentate Parlamentului, de Comitetul Securităţii de Stat, dosarele personale ale tuturor deputaţilor, pentru a se lua cunoştinţă de ele; s-a cerut urgentarea simplificării procedurii de trecere a frontierei cu România; s-a propus, de asemenea, să se dea aprecierile cuvenite foametei din anii 1946-1947, activităţii lui I. Bodiul, S. Grosu, V. Smirnov (toţi fiind categorisiţi la fel), grevelor din anul precedent ş.a.

Ca de obicei, «original» a fost deputatul Gh. Slabu, care a propus să fie înapoiaţi poporului toţi banii colectaţi pentru repararea bisericilor, iar sumele respective să fie luate din casieria partidului, fiindcă el a distrus bisericile şi monumentele de cultură."

Învolburate de tensiunile dintre moldoveni, pe de o parte, şi rusofonii transnistreni şi găgăuzi, pe de altă parte, relaţiile interetnice din RSSM erau gata să explodeze o dată cu mediatizarea cazului Matiuşin. "În seara zilei de 14 mai, în plin centrul capitalei, a fost bătut elevul tehnicumului tehnologic D. Matiuşin, din care cauză a decedat, scrie Mircea Snegur. A avut loc un act banal de huliganism (în timpul întoarcerii unui grup de tineri de la un concert), căruia imediat i s-a atribuit o coloratură politică intensă (chipurile, tânărul a fost omorât pentru că vorbea ruseşte). Pe lângă mediatizarea largă a acestui eveniment regretabil în presa de expresie rusă, atât la Chişinău, cât şi în Transnistria, el a avut un ecou mare şi în Federaţia Rusă. (...) Într-o seară, întorcându-mă de la Moscova, am fost întâmpinat, chiar la scara avionului, de un pichet de vreo 200 de persoane cu pancarte pe care scria «Cine va răspunde pentru moartea lui Matiuşin?»".

Conducerea republicii sovietice cu populaţie de gintă latină se confrunta şi cu tensiuni sociale. Practica grevelor foamei, în faţa instituţiilor şi în zonele intens circulate, s-a răspândit şi la Chişinău, nu numai la Bucureşti. "O altă problemă neobişnuită, ce ne-a luat zile în şir, a fost greva foamei declarată de un grup de cetăţeni din diferite localităţi, care s-au postat lângă monumentul lui Ştefan cel Mare, îşi aminteşte fostul demnitar. Motivaţiile, după cum ne-au informat membrii comisiei speciale, create în scopul examinării revendicărilor greviştilor, au fost diferite: disponibilizări nelegitime şi atitudini birocratice din partea organelor de resort faţă de restabilirea în funcţii a celor care au avut de suferit, neînţelegeri cu conducătorii de gospodării, cu vecinii ş.a. (...) Cel mai interesant era faptul că absoluta majoritate a greviştilor nu aveau nici un temei pentru a protesta, pentru că dreptatea nu era de partea lor."

În calitatea de delegat din partea organizaţiei republicane a PCM, Mircea Snegur a participat şi la al 27-lea Congres al PCUS, desfăşurat în iulie 1990. "Din mai multe considerente, eram indispus de ceea ce se întâmpla în sala de şedinţe. Însuşi raportul lui M. Gorbaciov a fost construit din fraze bine cunoscute şi nu prea legate între ele - mai mult lozinci şi chemări, intenţii, decât idei constructive. (...) Personal, am fost dezamăgit mai ales de ieşirea la tribună a preşedintelui Consiliului de miniştri N. Rîjkov, care nu a reuşit să convingă asistenţa de necesitatea trecerii la economia de piaţă, nici măcar nu a dezvăluit concepţia reformelor."

Lipsiţi de "indicaţii preţioase" de la centru, demnitarii moldoveni au căutat singuri soluţii economice. "Una dintre acestea (cea care m-a impresionat cel mai mult) a fost ideea de a-l face pe ţăran stăpân pe pământ, proprietar şi gospodar, astfel încât el să fie interesat de un rezultat cât mai mare al muncii, relatează Snegur. Idee bună, dar apăreau două probleme în acest context. Pe de o parte, nu prea erau de acord conducătorii şi specialiştii din gospodării cu parcelarea câmpurilor mari în eventualul proces de privatizare. Trebuia să-i înţelegem, fiindcă toată tehnica agricolă era adaptată la sectoare consolidate. Totodată, nimeni nu absolvise careva universităţi de gospodărire în condiţiile proprietăţii private, fiind cu toţii deprinşi să nu poarte răspundere personală pentru mijloacele de producţie, inclusiv pentru pământ."

Până să reformeze sistemul agricol, mulţi au distrus, precum în ţara surată, gospodăriile colective, adăposturile pentru animale şi sistemele de irigaţii construite în anii de glorie ai economiei planificate.


Separatismul găgăuzilor
La 19 august 1990, la Comrat, deputaţii de origine găgăuză, foşti membri ai organizaţiei Gagauz-Halkî, au cerut autonomie teritorială. Fără legitimitate, congresul lor a clamat drepturile găgăuzilor asupra Bugeacului, proclamând şi o republică aparte, ce cuprindea raioanele Basarabeasca, Vulcăneşti, Comrat, Ceadâr-Lunga şi Taraclia. Locuitorii neromâni din sudul republicii se declarau cetăţeni ai URSS, nu şi ai RSSM. "Autointitulaţii lideri politici din raioanele cu populaţie preponderent găgăuză au convocat un aşa-zis congres al deputaţilor poporului de toate nivelurile care, nici mai mult, nici mai puţin, a proclamat republica găgăuză, va nota, mai târziu, Mircea Snegur impresiile sale despre tentativa separatistă. (...) Această veste rea m-a găsit în unul dintre sanatoriile din zona transcarpatică, unde plecasem, pentru două săptămâni, la tratament. M-am întristat extrem de mult. Timp de mai multe ore, am meditat asupra acelui gest agresiv al găgăuzilor, pe care, sincer vorbind, îi aveam la inimă." Împreună cu Dumitru Puntea, "vicele" Parlamentului moldovenesc, aflat la rându-i în concediu, Snegur a acţionat rapid. Deciziile împotriva liderilor găgăuzi au fost amânate până la 2 septembrie 1990, când s-a desfăşurat sesiunea extraordinară a Sovietului Suprem al RSSM. Într-un discurs intitulat "Să ne apărăm demnitatea de neam", Mircea Snegur s-a pronunţat atunci împotriva separatiştilor găgăuzi şi transnistreni.

Citeşte mai multe despre:   acum 20 de ani

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Statul i-a închis Elenei Udrea firma care a lucrat pământurile lui Băsescu

Statul i-a închis Elenei Udrea firma care a lucrat pământurile lui Băsescu
Galerie Foto Firma pe care Elena Udrea a înfiinţat-o, în anul 2013, care a lucrat, în arendă, terenurile pe care Ioana Băsescu le-a achiziţionat în localitatea Nana, judeţul Călăraşi, a fost închisă de Tribunalul...

Povestea omului care a făcut din modă un show planetar

Povestea omului care a făcut din modă un show planetar
Galerie Foto Creatorul de geniu, personajul enigmatic şi designerul plin de vervă creatoare, Karl Lagerfeld, a plecat din această lume marți, la vârsta de 85 de ani. Stilistul şi fotograful cel mai cunoscut din lume, directorul...

Firma din Ploieşti s-a împrumutat la bănci înainte de a plăti avionul privat pentru Jakarta

Firma din Ploieşti s-a împrumutat la bănci înainte de a plăti avionul privat pentru Jakarta
Galerie Foto Compania Conti SA Ploieşti, care a plătit, la cererea lui Sebastian Ghiţă, în aprilie 2011, mare parte din contravaloarea cursei aeriene a Ţiriac Air, pentru aducerea din Indonezia a lui Nicolae Popa, s-a...

Martin Sodomka, de la inginer, la scriitor de cărţi pentru copii

Martin Sodomka, de la inginer, la scriitor de cărţi pentru copii
Oare cum se construieşte un automobil? Doi prieteni, şobolanul Arnie şi vrăbioiul Bill, îi învaţă pe cei mici care sunt piesele din care e compusă o maşină. Povestea a fost imaginată de scriitorul ceh Martin...

De ce fetele sunt predispuse la deviaţiile de coloană

De ce fetele sunt predispuse la deviaţiile de coloană
Părinţii se îngrijorează şi dau fuga la medic cum li se pare ceva nelalocul lui în coloana copiilor, la picioruşele micuţilor. Unele alarme sunt nejustificate. Interviu cu profesor doctor Mihai Jianu,...

Operaţiunea “Jakarta”. Cum a ”lucrat”  Kovesi, în aceeaşi zi, şi extrădarea lui Popa, şi arestarea lui Vîntu

Operaţiunea “Jakarta”. Cum a ”lucrat”  Kovesi, în aceeaşi zi, şi extrădarea lui Popa, şi arestarea lui Vîntu
Galerie Foto Dosarul în care Laura Codruţa Kovesi este acuzată de luare de mită, abuz în serviciu şi mărturie mincinoasă devoalează modul în care operaţiunea “Jakarta” a fost pusă la punct şi fabricată, cu scopul...

Suspecta Kovesi, la un pas de suspendarea din magistratură

Suspecta Kovesi, la un pas de suspendarea din magistratură
Laura Codruța Kovesi, urmărită penal de Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție pentru fapte deosebit de grave, legate de modul în care a fost finanțată aducerea în  țară, în anul 2011,...

Darius, micul filantrop care i-a cântat lui Dalai Lama

Darius, micul filantrop care i-a cântat lui Dalai Lama
Galerie Foto Darius Condurache (11 ani) este un tânăr saxofonist şi pianist român care cântă la diverse evenimente organizate pe teritoriul Marii Britanii, în general cu scop caritabil, debutul în cariera sa făcându-l în...

Scamatorie marca Mircea Băsescu: Din datornic la stat, să transformi statul dator la tine

Scamatorie marca Mircea Băsescu: Din datornic la stat, să transformi statul dator la tine
Mircea Băsescu, fratele fostului președinte Traian Băsescu, încearcă să pună mâna pe 1,1 milioane de lei de la stat, printr-o compensare a unei restituiri de TVA neefectuate de Direcția Finanțelor Publice cu...

Dan Voiculescu: Globalizarea forțată anulează personalitatea și creativitatea individului

Dan Voiculescu: Globalizarea forțată anulează personalitatea și creativitatea individului
Profesorul Dan Voiculescu vorbește, în cadrul unui interviu acordat jurnalistului Ion Cristoiu, despre presiunea globalizării forțate, ca efect al postcapitalismului. Dialogul, pornit de la lucrarea “Doctrina...

Respingerea cărnii şi a pâinii, semne în cancerul de pancreas

Respingerea cărnii şi a pâinii, semne în cancerul de pancreas
Cancerul de pancreas este o boală parşivă fiindcă durerile nu apar decât târziu, dar alte simptome anunţă totuşi instalarea acestei maladii maligne. Despre aceste semne explică profesor doctor Mircea Beuran, de...

Profesorul Dan Voiculescu: Trăim un moment de recalibrare politică și socială

Profesorul Dan Voiculescu: Trăim un moment de recalibrare politică și socială
Interviu eveniment acordat de profesorul Dan Voiculescu renumitului jurnalist Ion Cristoiu. Profesorul Voiculescu trage un semnal de alarmă: capitalismul devine din ce în ce mai puțin sustenabil, iar planurile pentru...

Sechestrul penal pe moșia lui Băsescu, menținut de instanță. Afacerile omului din spatele fraudei cu terenuri prosperă

Sechestrul penal pe moșia lui Băsescu, menținut de instanță. Afacerile omului din spatele fraudei cu terenuri prosperă
Galerie Foto Ioana Băsescu, fiica cea mare a fostului președinte, Traian Băsescu, încearcă, fără succes, să radieze din cărțile funciare ale terenurilor agricole achiziționate în 2013, la Nana, a sechestrelor penale...

Hoda Barakat: Fac experimente pe personajele mele ca un om de ştiinţă nebun

Hoda Barakat: Fac experimente pe personajele mele ca un om de ştiinţă nebun
Hoda Barakat este o scriitoare libaneză de succes în întreaga lume. Locuieşte în Paris de mulţi ani însă scrie doar în arabă, limba de care s-a reîndrăgostit. Autoarea a fost recent în România să-şi...

Audit pentru angajați, de la distanță

Audit pentru angajați, de la distanță
Dezvoltarea tehnologiei a dus într-o nouă eră și domeniul HR, care beneficiază astăzi de foarte multe produse mult mai ieftine și mai rapide decât în trecut. Simpla abonare la un site în spatele căruia se...
Serviciul de email marketing furnizat de