Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
După cinci luni de la evenimentele din decembrie 1989, românii au fost chemaţi la urne pentru a-şi alege democratic parlamentarii şi preşedintele. Erau primele alegeri libere din 1937 încoace.
În cursa electorală se înscriseseră zeci de partide, din care maxim zece puteau depăşi 1% din sufragii. Pentru cealaltă competiţie, cea prezidenţială, electoratul avea de ales între fesenistul Ion Iliescu, liberalul Radu Câmpeanu şi ţărănistul Ion Raţiu.
În luna mai 1990, alegerile nu se mai desfăşurau în halele uzinelor, aşa cum fuseseră învăţaţi românii în anii comunismului. Secţiile de votare s-au organizat în general în şcoli. În "Duminica orbului", oamenii au ales să doarmă câteva ore în plus, aşa că nu s-au grăbit dis-de-dimineaţă la alegeri. În prima parte a zilei, prezenţa la vot a fost modestă.
Tocmai de aceea funcţionarii de la Biroul Electoral Central au putut înregistra mai amănunţit problemele sesizate de cetăţeni. Primii alegători care au sunat la BEC au întrebat de ce pe unele buletine de identitate nu se pusese ştampilă, după exercitarea dreptului de vot. Era neatenţie sau cineva încerca să le "fure" votul? De parcă ştia vreun membru al secţiei de votare care buletin de vot fusese introdus în urnă de respectivul "neprivilegiat"...
După ora 15:00 s-au înmulţit reclamaţiile privind continuarea campaniei electorale în ziua alegerilor. Reprezentanţii BEC au sunat la Ministerul de Interne pentru a semnala încălcarea Legii electorale. Însă pe fondul tensiunii din ziua scrutinului, reprezentanţii poliţiei au spus că nu intervin decât în situaţia izbucnirii unor violenţe. Cazuri de propagandă electorală au fost semnalate în toată ţara. Spre exemplu, în comuna Giroada, din judeţul Timiş, ziariştii unei publicaţii din Timişoara îi îndemnau pe cetăţeni pe cine să voteze.
La Târgu-Mureş, în apropierea gării, un cetăţean se plimba ostentativ pe stradă, având în piept o insignă galbenă cu inscripţia "Raţiu preşedinte". De această dată, "tupeistul" simpatizant a fost pus la punct de câţiva "gardieni ai democraţiei". Probabil din FSN.
Mult mai inventiv a fost un grup de cetăţeni ai Timişoarei, care în ziua alegerilor au plimbat prin centrul oraşului un coşciug. Se prezentau a fi groparii secerei şi ciocanului.
Nu au lipsit provocările. În jurul orei 18:00, Biroul Electoral Central a primit o sesizare de la locuitorii cartierului 1 Mai din Bucureşti, care reclamau închiderea urnelor. Vestea ar fi primit-o chiar de la membrii secţiei de votare, care le-ar fi transmis nici mai mult nici, mai puţin decât că alegerile vor fi amânate! La 20 mai 1990 nu au fost restricţii foarte clare privind închiderea urnelor de vot. Oamenii şi-au exercitat dreptul civic recent câştigat până la miezul nopţii, uneori şi după. Spre exemplu, în unele secţii din Piteşti procesul electoral a continuat până la 2:30-3:00.
Spre seară, îmbulzeala a fost aşa de mare, încât au fost sparte geamurile secţiilor de votare, cum s-a întâmplat la o şcoală din cartierul bucureştean Titan. Problemele nu au apărut doar din cauza faptului că românii au lăsat pe a doua parte a zilei votul. În unele circumscripţii, alegătorii nu s-au regăsit pe listele electorale sau pe acestea figurau persoane decedate. Instantaneu au izbucnit scandaluri legate de tentative de fraudare a alegerilor. La Cluj şi Constanţa au fost semnalate cazuri când pe liste figurau toţi membrii unei familii, chiar dacă o parte erau minori!
La alegerile de la 20 mai 1990 s-au prezentat peste 14.300.000 de alegători. În consecinţă, membrii secţiilor de votare au avut mult de lucru în zilele următoare, rezultatele finale fiind făcute publice abia la 25 mai. Nu au existat surprize faţă de estimările iniţiale. Liderii Revoluţiei au fost confirmaţi de electorat.
Astfel, Ion Iliescu a obţinut 12.232.498 de voturi, reprezentând 85,07% din sufragii. Pe locul al doilea s-a situat liberalul Radu Câmpeanu, cu 1.529.188 de voturi (10,64%). Al treilea candidat înscris în cursa prezidenţială, ţărănistul Ion Raţiu, a obţinut 617.007 voturi (4,29%). În Camera Deputaţilor supremaţia era a FSN-ului (66,31%), urmat de UDMR (7,23%), PNL (6,41%) şi PNŢ-CD (2,62%). La Senat, situaţia a fost următoarea: FSN (67,02%), UDMR (7,20%), PNL (7,06%), PNŢ-CD (2,5%).
● Vedeţi aici rezultatele alegerilor din 20 mai 1990
