Alimente culese din gunoaie, soluţia de criză la spanioli! (VIDEO)

Pur si simplu sunt tactici de supravietuire, nu mai este vorba doar despre un fenomen specific homeless-ilor. Colectarea de alimente din pubelele stradale, facuta dupa inchiderea magazinelor si mai ales noaptea, sub protectia intunericului, sunt moneda curenta in Spania, scrie, intr-un reportaj cutremurator, cotidianul american The New York Times. O poveste dintr-o tara in care rata somajului in randul tinerilor este de peste 50%, si in tot mai multe gospodarii sunt adulti fara locuri de munca stabile.

Lacate pentru sanatate!
Fenomenul este atat de extins, incat un oras spaniol a recurs la instalarea de lacate pe pubelele de la supermarket ca masura de precautie pentru sanatatea publica, relateaza cotidianul, care prezinta un cazul unei femei de 33 de ani aflate in aceasta situatie umilitoare.

Reporterul povesteste cum femeia, la adapostul intunericului, umbla printre cutiile cu legume si fructe aruncate de un magazin din cartierul muncitoresc Vallecas din capitala spaniola. "La prima vedere, arata ca o angajata a magazinului. Dar nu. Tanara cauta prin gunoaiele zilnice dupa ceva mancare. Gasise deja niste cartofi vechi, pe care ea i-a considerat comestibili, asa ca si i-a incarcat intr-un carucior de piata pe care-l luase dupa ea", descrie reporterul de la The New York Times scena. Femeia a explicat situatia:"Cand n-ai destui bani, aici ajungi". Ea a lucrat candva la un oficiu postal, dar salariile compensatorii s-au terminat, iar acum traieste din 400 de euro pe luna. Impreuna cu niste prieteni in aceeasi situatie locuieste intr-o cladire parasita, dar care are alimentare cu energie electrica si apa, si zilnic aduna cate ceva de prin gunoaie, la inchiderea magazinelor, cand deja e intuneric si strazile sunt pustii.

Statisticile groazei
Un raport de anul acesta elaborat de organizatia de caritate catolica Caritas a aratat ca aceasta a hranit aproape un milion de spanioli saraci in 2010, dublu decat in 2007. Acest numar a crescut din nou in 2011 cu 65.000.

Spania incearca cu disperare sa-si atinga obiectivele bugetare, astfel ca a introdus o masura de austeritate dupa alta, reducand locuri de munca, salarii, pensii si beneficii, chiar daca economia continua sa se contracte. Guvernul a crescut recent TVA-ul cu trei puncte procentuale, la 21%, la majoritatea bunurilor, si doua puncte procentuale la multe produse alimentare, facand astfel viata mult mai grea pentru cei marginalizati. Nu se intrevede o usurare a situatiei in conditiile in care guvernele regionale ale tarii, care se confrunta cu propriile crize bugetare, elimina o serie de servicii gratuite anterior, printre care si pranzurile la scoala pentru copiii din familiile cu venituri mici.

Sub demnitate
Pentru un numar tot mai mare de spanioli, alimentele din pubele sunt solutia care ii ajuta sa reziste pana la sfarsitul lunii. La piata de fructe si legume en-gros, barbati si femei culeg pe ascuns fructele si legumele care cad din camioane. "Este impotriva demnitatii acestor persoane sa caute hrana astfel", a declarat Eduardo Berloso, un oficial din Girona, orasul care a pus lacate pe pubelele de gunoi ale supermarketului.

Raportul Caritas a constatat ca 22% dintre gospodariile spaniole traiesc in saracie, iar aproximativ 600.000 nu au avut niciun fel de venit. Si situatia nu este pe cale de imbunatatire, ci din contra, subliniaza autorul reportajului.

La cersit ajutor
Aproximativ o treime dintre cei care cauta ajutor, se arata in raportul Caritas, nu a recurs niciodata la oficiile de alimente sau cantina saracilor inainte de izbucnirea crizei economice. Pentru multi dintre ei, faptul ca sunt nevoiti sa ceara ajutor este profund stanjenitor. In unele cazuri, familiile merg la oficiile alimentare in orase invecinate, astfel incat prietenii si cunoscutii sa nu ii vada.

La Girona, Berloso a declarat ca scopul sau atunci cand a blocat pubelele a fost de a proteja sanatatea oamenilor si a-i determina sa obtina alimente la oficiile autorizate sau la cantina saracilor. Odata instalate lacatele pe containere, orasul a desfasurat agenti in civil in apropiere care-i instruiesc pe oameni sa se inregistreze la serviciile sociale si ajutoarele alimentare. El a declarat ca intre 80-100 de persoane sortau in mod regulat pubelele inainte de masurile luate, cu o mare probabilitate ca mai multi sa se bazeze pe alimentele aruncate.

Scandal
Dar lacatele lui Berloso au suscitat scandal in Spania, unde criza economica alimenteaza tot mai multe proteste din motive de foame. Un grup de primari si unionisti din sudul Spaniei, unde rata somajului este cu mult peste medie, au organizat recent razii de tip ''Robin Hood'' la doua supermarketuri, incarcand carucioare cu alimente de baza si presandu-le sa doneze mai multe alimente celor nevoiasi. Peste o duzina de persoane se confrunta cu urmarire penala pentru astfel de actiuni, dar par sa beneficieze de un sprijin local imens. "Sa iei produse alimentare si sa le dai familiilor care trec cu adevarat printr-o perioada foarte grea, daca acest lucru inseamna furt, atunci sunt vinovat", a declarat presei locale Francisco Molero de la sindicatul lucratorilor din ferme SAT.

Acoperiti de rusine
Unii politicieni spun ca lacatele de la Girona inseamna protejarea imaginii orasului. Dominat de cladiri medievale si strazile pietruite pitoresti ale unui fost cartier evreiesc, orasul cu aproximativ 100.000 de locuitori obtine cea mai mare parte a veniturilor sale din turism. Rata somajului este inca relativ scazuta aici – 14%, comparativ cu 25% pe tara ca intreg - dar mai multe familii nu au niciun venit. Dintre cei 7.700 de someri din Girona, spune Berloso, 40% nu beneficiaza in prezent de ajutoare de somaj. "Multi sunt oameni care nu s-au asteptat niciodata sa se afle in aceasta situatie", a spus el.

Ramon Barnera, care conduce programe Caritas la Girona, a declarat ca organizatia si-a dat seama de mai mult timp ca rusinea este un factor care ii impiedica pe oameni sa vina sa ceara de mancare. In urma cu trei ani, a ajutat la crearea unor centre de distribuire a produselor alimentare care arata mai mult ca supermarketuri si a eliminat numele caritate din exteriorul cladirii. ''Am dorit un sistem care sa confere demnitate', a spus Barnera.

"Rurbanismo", inca un fenomen
In Spania are loc in prezent o miscare care a atins asemenea proportii incat unii sociologi au botezat-o "rurbanism", un termen inventat pentru a descrie migrarea inversa - de la oras in zonele rurale - tendintei generatiilor anterioare, mult timp modelul obisnuit in cele mai avansate economii industriale.

"Rurbanismo a inceput inainte de criza, odata cu succesul Internetului si a facut posibila munca oriunde, dar criza face ca modelul sa fie mai atractiv", a declarat Carles Feixa, profesor de antropologie sociala la Universitatea din Lleida, citat tot de The New York Times. Miscarea este dificil de cuantificat, spune el, in parte deoarece pe multi dintre noii migranti nu ii deranjeaza schimbarea domiciliului oficial. Unii dintre acesti noi migranti se intorc in satele unde au crescut sau unde au trait generatii anterioare ale familiei lor, uneori preluand proprietati care au fost lasate goale sau folosite doar pentru vacante.

Nevoile economice nu sunt singurul motiv pentru care spaniolii se muta la tara. In jurul localitatii Villanueva de la Vera, aflata la doua ore si jumatate de condus masina, la vest de Madrid, de exemplu, a aparut o comunitate de artisti, de la designeri graficieni la sculptori si muzicieni. Unii au restaurat cladiri agricole in care se obisnuia sa se usuce tutunul si ardeii.

Unii antreprenori cumpara grupuri de case sau catune intregi abandonate. La Villanueva, schimbarea este evidenta. In octombrie anul trecut, un grup de 15 artisti de la compania de circ Toribio a inchiriat un spatiu de 2.100 de metri patrati din ceea ce a fost odata sala de dans din Villanueva, inchisa timp de 22 de ani, la pretul de 100 de euro, sau aproximativ 125 de dolari pe luna. Inchirierea unui astfel de spatiu la Madrid i-ar fi costat cel putin de zece ori mai mult, un pret ''de neconceput'' pentru ei. Luna aceasta, trupa a organizat un festival acolo.

"Banci de timp"!
Rurbanismul a adus si alte schimbari in comunitatile satesti spaniole, printre care si crearea unor "banci de timp", in care se face schimb de ore de munca contra bunuri si servicii. Carlos Morales, care a deschis un cabinet medical in Villanueva impreuna cu sotia sa, spune ca a primit de multe ori legume si alte produse ca forma alternativa de plata de la pacienti. (marina.constantinoiu@jurnalul.ro)