Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Dupa 13 ani de tranzitie de la o diplomatie comunista la una democratica, MAE nu a inteles ca, pentru promovarea imaginii tarii noastre in exterior, la posturi trebuie trimisi specialisti in comunicare, imagologie sau gestionarea crizelor de imagine, si nu ageamii. Tari precum Bulgaria, Ungaria au facut-o de mult.
Daca ar fi existat un minim interes, la nivelul MAE, pentru promovarea imaginii Romaniei in exterior, in primii ani de dupa Revolutie, la posturi in ambasade ar fi fost trimisi specialisti in comunicare, care sa poata concepe o strategie de imagine, sa gestioneze o criza de imagine, sa faca analize s.a.m.d. Dar nu, la noi, chiar si azi, consilierii âde presa si comunicare" trimisi la posturi sunt cei care corespund unor cu totul alte criterii decat ale profesionalismului. Am vazut in paginile anterioare cum un functionar care in centrala MAE era incadrat ca muncitor, la Praga a ajuns, peste noapte, contabil. Cam asa stau lucrurile si la nivelul consilierilor de presa si comunicare. De exemplu, daca in Ambasada Romaniei din Franta ar fi fost la post un specialist in comunicare, acesta ar fi stiut sa conceapa si sa aplice strategiile necesare pentru construirea unei altfel de imagini a tarii noastre decat cea de patrie a tiganilor. La fel, nemtii nu ne-ar mai percepe prin prisma unor cuvinte-cheie precum âcoruptie", âadministrare ineficienta" sau âcomportament duplicitar". Si exemplele pot continua!Suntem vazuti ca fiind tiganii si sarantocii Europei
Studii guvernamentale si neguvernamentale au conturat profilul Romaniei in functie de articolele aparute in presa straina si implicit de curentele de opinie formate vizavi de tara noastra, in perioada 2002-2003. De exemplu, presa britanica asociaza Romania cu fenomene ca migratia, traficul de persoane si abuzurile fata de copii, dar relateaza si despre faptul ca Bulgaria doreste delimitarea de Romania, pentru a nu risca sa piarda trenul integrarii in tandem cu noi. Profilul negativ facut de presa franceza este construit pe atribute precum: guvernare comunista, sursa de emigratie clandestina si incapacitatea de a integra minoritatea rroma. Conceptele-cheie care au stat la baza profilului pe care ni l-a âcreionat" presa germana sunt âcoruptie", âadministrare ineficienta", âsaracie", âRomania - comportament duplicitar".
MAE isi apara âprofesionistii"
Desi am intrebat la modul concret care este politica de resurse umane "n privinta recrutarii personalului din cadrul misiunilor diplomatice, MAE s-a limitat la un raspuns extrem de general, dar autolaudativ. Citindu-l, probabil ca Titulescu s-ar rasuci in mormant de invidie. Exemplu: ÃMAE a elaborat si aplica un model de management al resurselor umane, lantul competentei diplomatice, care conduce politica de resurse umane a ministerului si care are drept tinte dezvoltarea permanenta a valorii capitalului si, implicit, cresterea competentei diplomatice, gestionarea unui plan de cariera diplomatica bazat pe formare profesionala si perfectionare continuaì.
Mai mult, ni se spune ca exista o comisie de selectie pentru trimiterea la post, "formata din personalitati recunoscute ale diplomatiei romanesti", are o grila de evaluare a candidatilor ce utilizeaza, in principal, urmatoarele criterii: cunoasterea spatiului de lucru, stadiul in planul de cariera, evaluarea corelatiei obiective individuale / rezultate obtinute, cunoasterea limbii viitoarei tari de resedinta, formarea continua, abilitatile de comunicare. Recrutarea personalului misiunilor diplomatice se face pe baza unei metodologii ce este parte integranta a lantului competentei diplomatice si care se bazeaza pe competitia interna libera si transparenta, acordând sansa fiecaruia de a participa la selectie. Astfel, posturile care urmeaza a fi vacante pe parcursul unui an sunt anuntate in mod public si scoase la concurs la sfarsitul anului anterior, fiecare candidat putand sa-si planifice cariera.
Comisia de selectie pentru trimiterea la post, formata din personalitati recunoscute ale diplomatiei românesti, are o grila de evaluare a candidatilor ce utilizeaza, in principal, urmatoarele criterii: cunoasterea spatiului de lucru, stadiul in planul de cariera, evaluarea corelatiei obiective individuale / rezultate obtinute, cunoasterea limbii viitoarei tari de resedinta, formarea continua, abilitatile de comunicare.
Dupa ce este anuntat rezultatul concursului, inainte de plecarea la post, exista o consistenta perioada de pregatire, in care personalul este specializat pe domeniul in care urmeaza sa lucreze si sunt aprofundate cunostintele de limba. Obiectivul permanent al MAE este sa realizam un profil al diplomatului care lucreaza la misiuni centrat pe competenta profesionala si dezvoltare permanentaì, se incheie raspunsul MAE.
âToti se cred specialisti in comunicare!"
Un punct de vedere profesionist, dar si oficial, vizavi de aceasta stare de fapt, l-am obtinut de la presedintele Agentiei pentru Strategii Guvernamentale, prof. univ. dr. Vasile Dancu.
- Jurnalul National: Domnule ministru, ambasadele Romaniei, ca principale instrumente de promovare a imaginii tarii noastre, au specialistii necesari pentru astfel de activitati?
Vasile Dancu: Nu. Din nefericire, peste noapte, toti s-au trezit specialisti in imagologie. Unii se cred specialisti in PR. Eu cred ca ar trebui sa avem oameni specializati, care au facut o facultate de specialitate sau, daca nu, macar un master in comunicare, in publicitate sau in PR. Astfel de facultati sunt la Bucuresti, la Iasi, la Cluj si in alte centre universitare. Eu, personal, am condus lucrari de master, am fost in cateva comisii de doctorat, unde am coordonat lucrari exceptionale ale unor tineri din Romania. Avem sute de tineri foarte inteligenti care lucreaza in presa, la banci, in universitati... Ar trebui o selectie a unor specialisti adevarati in comunicare. Cu ei ar trebui sa fie populate ambasadele Romaniei si cred ca atunci am avea niste parteneri exceptionali, care ar putea sa articuleze o strategie de brand. Este absolut necesar ca ambasadele Romaniei sa aiba specialisti. Ofiterul de presa dintr-o ambasada trebuie, obligatoriu, sa aiba studii de comunicare. In felul acesta, el ar sti cum sa gestioneze si relatia cu presa si cum sa organizeze un eveniment, cum sa conceapa o strategie de comunicare. Practic, ar asigura, in mod profesionist, un cumul de functii, astfel incat efortul financiar sa fie mai mic.
- Dumneavoastra, care va ocupati de imaginea Romaniei, considerati ca sunt astfel de specialisti in ambasadele tarii noastre?
Sunt oameni la ambasade care fac eforturi. Dar unii nu sunt nici specialisti, nu au nici mijloace si nici fonduri. Ambasadele ar trebui sa aiba fonduri special dedicate unor evenimente educationale.
- Primesc fonduri importante pentru protocol...
Nu stiu. Dar toti ambasadorii se plang ca nu au bani pentru evenimente comunicationale. Nu trebuie sa scrie âprotocol" pe aceste fonduri. Destinatia lor trebuie sa fie âevenimente comunicationale", âevenimente media", âpractici evenimentiale".
- Exista o comunicare stransa intre institutia dumneavoastra si ambasade?
Si aici exista o problema grava, in sensul ca la ambasadele Romaniei exista o lipsa de informare. Nu exista un flux de informatie.
- Pentru ca ati pomenit de practici evenimentiale, considerati ca acest nou curent de opinie care acrediteaza ideea decalajului dintre Bulgaria si Reomania este o strategie comunicationala sau este un rezultat al realitatii?
Cred ca este o strategie comunicationala de competitie intre cele doua tari. Asta in contextul in care, se stie, este o distanta mare intre Romania si Bulgaria, din perspectiva realitatii, pe care bulgarii reusesc sa o acopere extraordinar de bine. Nu conteaza ce este in realitate. Imaginea inlocuieste realitatea. Din nefericire, am vazut cum numerosi diplomati romani spun, in documente oficiale, ca promoveaza imaginea reala a Romaniei. Este o greseala tehnica. Se vede ca nu sunt specialisti in comunicare, altfel ar fi stiut ca imaginea este reala pentru ca tine loc de realitate.
Atasat de presa in Spania: âNoi suntem diplomati, nu specialisti!"
Am vrut sa vedem care este perceptia functionarilor din cadrul personalului diplomatic indrituriti cu promovarea Romaniei in tarile unde sunt trimisi la post. Am ales la pura intamplare ambasada din Spania. Pe site-ul acestei ambasade ca atasat de presa figureaza Ana Voicu, secretar I. Ni s-a spus ca se afla âintr-o reuniune", fiindu-ne insa recomandat un alt atasat de presa, in persoana Claudiei Tusa, care ne-a raspuns la cateva intrebari:
- Jurnalul National: Spuneti-mi va rog daca dumneavoastra sau colega dumneavoastra sunteti specialisti in stiintele comunicarii sau relatii publice?
Claudia Tusa: (...amuzata...) Noi suntem (accentueaza - n.n.) diplomati. Eu la ambasada Romaniei ma ocup de partea cu presa. Diplomatia este un domeniu multilateral, nu este o materie specifica. Nu inveti sa fii diplomat. Diplomatia acumuleaza mai multe domenii intr-unul singur. Ei bine, din aceasta perspectiva fiecare diplomat trebuie sa fie in masura sa comunice mesajele Guvernului Romaniei. Este primul obiectiv pe care trebuie sa-l aduca in aplicare. Deci, prin prisma faptului ca un diplomat se afla in exterior, automat trebuie sa fie capacitat cu o astfel de cerinta (sic - n.n.).
- Aveti conceputa in acest moment o strategie de promovare a imaginii tarii in functie de specificul tarii in care reprezentanti Romania sau un plan pentru gestionarea unei eventuale crize de imagine?
Exista Agentia pentru Strategii Guvernamentale care se ocupa de acest aspect. Noutatea acestui nou mecanism care se creeaza este ca doreste sa reflecte mai bine noua imagine a Romaniei, date fiind noile calitati ale Romaniei pe plan european si international (sic - n.n.).
Credem ca acest dialog al surzilor este destul de relevant pentru modul in care, in ambasadele noastre, se lucreaza pentru imaginea Romaniei.
