Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
O femeie din Giurgiu a murit din cauza unui infarct provocat de o insuficienţă respiratorie. Femeia n-a avut nici o şansă. Primele ştiri erau alarmante: ambulanţa a venit prea tărziu şi cu totul nepregătită. Ca taxiul. Nici medic, nici dotări. Ambulanţa era o fantomă care ardea benzina de pomană, mimănd absurd o prestaţie medicală. Ancheta filialei Giurgiu a Ordinului Asistenţilor Medicali şi Moaşelor (OAMMR) a ajuns la altă concluzie. Asistenta pare să aibă şi ea dreptatea ei. Medicul era la alt caz, existau două blocuri cu acelaşi număr, familia decedatei vroia medic nu asistentă, pacienta a refuzat să meargă la spital, asistenta era competentă şi dotată cu tensiometru. Un singur medic, o singură asistentă, o singură maşinăâ¦Dacă la aceeaşI oră in Giurgiu chemau salvarea doi, treiâ¦pacienţi, situaţia ar fi fost greu de prins intr-un comunicat. Iţi pui măna in cap.
Raed Arafat, părintele SMURD-ului romănesc, subsecretar de stat in Ministerul Sănătăţii, relata presei: "â¦medicul aşa-zis de gardă a trimis o ambulanţă cu o asistentă care s-a dus cu măna goală, fără trusă medicală, fărăâ¦fărăâ¦Nu contează că femeia are 75 sau 80 de ani, vărsta este irelevantă, dacă medicii sunt competenţi, viaţa unui bătrăn cu diverse afecţiuni poate fi prelungită chiar şi cu căţiva ani". Arafat n-a dat-o la intors, că intămplarea de la Giurgiu ar fi fost o excepţie, pentru ca apoi să dea vina pe buget şi să dea afară şoferul, restructurănd femeile de serviciu. Arafat n-are in sănge retorica funcţionarilor care-şi apără scaunul. Sancţiunile lui după moartea femeii au fost mai prompte decăt salvarea de la Giurgiu.
Exprimările de tipul "sistemul medical romănesc e in colaps, e la pămănt, e pe ducă" etc sunt goale de conţinut. Sistemul funcţionează. Funcţionează insă prost. Constant prost. De foarte mulţi ani de zile prost. Din felurite pricini. Adevărul in privinţa serviciului medical de urgenţă e ca de obicei la mijloc. Pe de-o parte, lipsesc maşinile cu aparatura necesară. In plus, prea multe te pot omori pe drum, venind să te salveze: au suspensii ucigaşe sau se pot dezintegra. O parte din personal e aidoma celui sancţionat de Arafat la Giurgiu. Insuficient, uneori cu grija navetei, acrit de viaţă, de leafă, cu conştiinţa adaptată trist la realitate. Medicii tineri, care ştiu carte şi vor să facă şi medicină, işi doresc să trăiască măcar decent. Şi, dacă nu e rost la Giurgiu, Piteşti, Oradea, Iaşi, Braşov ş.a.m.d., o intind in Franţa, Germania, Spania, Italia etc. In Romănia, jurămăntul lui Hipocrate e induioşător, dar funcţionează condiţionat. E din ce in ce mai greu să invoci principii inalte şi să faci apostolatul intr-o ţară care din prostie este veşnic săracă.
De cănd a fost numit subsecretar de stat in minister, Arafat bate judeţele la orice oră din zi sau noapte. Verifică maşinile, aparatura, controlează medicii, asistentele. Asta nu inseamnă că sistemul merge uns. Dar are stăpăn. Dacă i se dădea pe măini serviciul de urgenţă cu mulţi ani in urmă (nu e doar părerea noastră), dacă seriozitatea, talentul şi hărnicia sa n-ar fi fost boicotate cu indărjire de ocupanţii sinecurilor din domeniu şi implicit de politicieni, sistemului medical romănesc ii mergea măcar urgenţa ca lumea. Timpul pierdut se răzbună. Vă imaginaţi intămplarea tragică de la Giurgiu intr-un alt oraş al Europei civilizate? Faptul că Arafat n-a scăldat-o, că in puţinul timp de cănd are funcţie la minister a obţinut fonduri pentru maşini şi aparatură modernă e semn că lucrurile se pot schimba. Mai rămăn medicii şi salariile lor. Salarii care să-i oprească să ia cu asalt spitalele Europei, unde primesc doar lefuri decente.           Â
