In prezent, prin Stramtoarea Bosfor intra si ies din Marea Neagra 150 de vapoare pe zi, dintre care 25 sunt tancuri petroliere.

Acest aflux de nave indica o crestere substantiala a volumului de schimburi comerciale in bazinul Marii Negre. Insa, o data cu aceste schimburi, si volumul contrabandei si al altor operatiuni ilegale a crescut in regiune. Ambasadorul american, precum si oficiali ai tarilor din zona Marii Negre vorbesc despre migratie ilegala, trafic de persoane, terorism si trafic de droguri si de arme.

CARARILE HEROINEI AFGANE. Potrivit reprezentantilor oficiului de combatere a traficului de droguri din cadrul ONU, heroina din Afganistan urmeaza doua rute principale inspre pietele europene, ambele rute trecand prin preajma Marii Negre. Ruta traditionala, cunoscuta sub numele de ruta balcanica, traverseaza Iranul, Turcia, Bulgaria si de aici se ramifica fie spre Romania, fie spre Serbia. Cea de-a doua ruta trece prin tari din Asia Centrala si mai apoi prin Rusia si alte tari din Europa de Est, cum ar fi Ucraina. Eficienta traficantilor de heroina poate fi observata cu ochiul liber in cartiere din Bucuresti, dar si in alte orase ale tarii, unde drogurile se vand la preturi modice datorita ofertei extrem de bogate.

Pe de alta parte, agentiile guvernamentale care lupta impotriva traficului mai au mult de lucru pana cand vor ajunge la o cooperare transfrontaliera eficienta. Totusi, tarile din zona incheie acorduri de cooperare si incearca, cel putin pe hartie, sa combata traficul de heroina. Astfel, in luna martie a acestui an, Politia de Frontiera bulgara si Garda de Coasta din Turcia au semnat un protocol prin care isi unesc fortele pentru lupta impotriva traficului de droguri si a traficului de persoane. Nu trebuie uitat, in acest context, nici centrul regional pentru combaterea criminalitatii transfrontaliere SECI, ce isi are sediul la Bucuresti si este format din reprezentanti ai autoritatilor din tarile balcanice. SECI organizeaza regulat actiuni de combatere a contrabandei si traficului de persoane si droguri in regiune.

Intalnire-surpriza

Presedintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, si omologul sau armean, Robert Kotcharian, au avut oportunitatea unei intrevederi la Bucuresti. Este prima convorbire intre cei doi sefi de state, dupa negocierile esuate din luna februarie, in vederea gasirii unui acord in privinta disputei privind Regiunea Autonoma Nagorno-Karabah. Invitati la summit de presedintele Romaniei, cei doi au avut, ieri, intrevederi separate cu acesta, la Palatul Cotroceni. Conflictul dintre Armenia si Azerbaidjan a izbucnit dupa destramarea fostei URSS. Etnicii armeni din Nagorno-Karabah si-au proclamat, in 1991, independenta fata de Azerbaidjan si au cerut unirea cu Armenia. Conflictul, care a avut loc intre anii 1988 si 1994, s-a soldat cu moartea a circa 25.000 de persoane, alte cateva mii fiind nevoite sa se refugieze din zona.

O MARE SUFOCATA

O mare "moarta", sulfuroasa, care ar produce distrugeri masive ecosistemelor din jur. Acesta este pericolul care pandeste Marea Neagra, potrivit evaluarilor specialistilor. Primejdia provine tocmai din cateva caracteristici care fac Marea Neagra unica in lume. Sursele de apa sunt dispuse circular, iar legatura cu Oceanul Planetar se face doar pe "ruta" Stramtoarea Bosfor, Marea Marmara, Stramtoarea Dardanele. Astfel, curentii marini verticali lipsesc aproape cu desavarsire. In schimb, curentii orizontali au la dispozitie un imens traseu circular, invers fata de sensul acelor de ceasornic. Aceasta caracteristica a Marii Negre determina o alta, unica in lume. De la o anumita adancime, apa marii nu mai contine oxigen decat in cantitati neglijabile. Exista totusi microorganisme care folosesc sulfat pentru oxidarea hranei si produc hidrogen sulfurat si dioxid de carbon. Ele formeaza un biosistem anaerob, lipsit de oxigen, care se apropie tot mai mult de suprafata. Prin urmare, biologii se tem ca Marea Neagra ar putea deveni o mare moarta, sulfuroasa, ceea ce ar determina distrugeri masive in biosistemele din jur, inclusiv prin infiltratii si ploi acide. O alta amenintare la adresa echilibrului ecologic al Marii Negre vizeaza direct populatia delfinilor. Numarul simpaticelor mamifere a scazut de la 1,5 milioane de exemplare, in anii ’50, pana la cateva zeci de mii de exemplare, in prezent. Potrivit datelor furnizate de Organizatia "Mare Nostrum", cele trei specii de delfini care traiesc in Marea Neagra (afalinul, marsuinul si delfinul comun) se gasesc intr-o stare critica din cauza pescuitului legal sau ilegal si a poluarii. Reducerea populatiei este de 90%. Estimarile "Mare Nostrum" arata ca s-a ajuns aici din cauza "pescuitului intensiv din anii 1938-1952 si mediul advers creat ca urmare a deteriorarii habitatelor". (Irina Cristea)

OAMENI SI ARME

Tarile de la malul Marii Negre, cu exceptia Turciei, sunt asa numite tari de origine din punctul de vedere al traficului de persoane. Traficantii de oameni isi gasesc in Ucraina, Romania, Georgia sau Bulgaria victimele pe care, ulterior, le exploateaza fie in Europa de Vest, fie in Turcia. De altfel, anul acesta, Organizatia Internationala pentru Migratie (OIM) a lansat un program antitrafic ce include participarea tuturor natiunilor din zona Marii Negre care sa contribuie la stoparea sclaviei moderne. Traficul ilegal in zona Marii Negre este facilitat si de existenta in regiune a unor "gauri negre", precum Transnistria. De curand, oficiali vamali europeni au descoperit o afacere de contrabanda cu pulpe de pui importate din SUA. In sase luni au intrat in Transnistria mai mult de 40.000 de tone de pui, care insa au fost mai apoi trecute ilegal peste granita, inapoi in Ucraina, si vandute fara plata taxelor vamale aferente. Principala firma care a importat copanele in Transnistria este Compania Sherif Tiraspol, firma ce detine si echipa de fotbal cu acelasi nume. Oficialii europeni si americani sustin ca prin Transnistria se mai desfasoara si trafic cu armament de provenienta sovietica, armament ce ajunge in posesia gruparilor de crima organizata active in tarile Europei de Vest.