Pachetul de legi privind siguranta a intrat sub lupa reprezentantilor societatii civile, acestia apreciind ca, desi perfectibila, forma data de Guvern este mai buna decat cea a Cotrocenilor, constatandu-se importanta respectarii drepturilor cetatenilor. Cum aceste
proiecte vor intra in dezbaterea Parlamentului, acestuia
ii revine sarcina de a elimina minusurile semnalate,
pentru Jurnalul National, de societatea civila.
Presedintele Fundatiei pentru o Societate Deschisa, Renate Weber, constata cateva elemente pozitive in varianta finalizata de Guvern a proiectelor de legi privind securitatea nationala. Astfel, Renate Weber constata ca au fost eliminate privilegiile excesive ale ofiterilor de informatii, ca serviciile nu mai pot sa desfasoare activitati economice sau sa aiba propriile societati comerciale; exista prevederi clare privind conducerea Serviciilor, eliberarea din functie a directorilor, situatia interimatului, numirea sefilor in cazul interimatului; exista prevederi mai detaliate privind controlul asupra Serviciilor, in principal controlul parlamentar; autorizarea pentru desfasurarea unor activitati operative prin care se restrang drepturi si libertati o poate da numai un judecator; a fost introdusa obligatia de a informa persoana care a facut obiectul activitatilor de informatii, daca in final s-a stabilit ca nu a comis fapte care au adus atingere securitatii nationale, pentru ca aceasta sa se poata adresa instantei daca i s-a produs un prejudiciu.
SUGESTII. Renate Weber considera insa ca pachetul de legi contine si cateva probleme care trebuie rezolvate in viitor. In opinia sa, proiectele se refera la "securitatea Romaniei" in loc de "securitatea nationala", desi acest din urma termen este consacrat in tratate internationale, este folosit de Conventia europeana a drepturilor omului in cazul restrangerii exercitiului unor drepturi. De asemenea, riscurile si amenintarile la adresa securitatii sunt enumerate intr-un
proiect (privind securitatea Romaniei), dar la ele se face referire intr-o alta lege, (privind activitatea de informatii) atunci cand se vorbeste de autorizarea unor actiuni care inseamna limitarea unor drepturi. "Daca Legea securitatii nationale nu va fi adoptata, atunci Legea activitatilor de informatii si contrainformatii va fi lipsita de obiect. Articolul 2 din Legea securitatii Romaniei se refera la "risc la adresa securitatii Romaniei" in termeni atat de largi incat practic orice poate fi considerat un risc (ex: «Evaluari indirecte prin probabilitati»). Or, legea trebuie sa fie clara si precisa pentru a nu da nastere unor interpretari abuzive, iar destinatarii ei sa stie exact ce comportament le este interzis", afirma Weber. Presedintele FDS constata totodata o neclaritate majora: in proiectul privind activitatea de informatii se spune (art. 39) ca in cazul "amenintarilor" la adresa securitatii Romaniei pot fi autorizate actiuni care restrang unele drepturi, dar nicaieri nu exista un text care sa enumere strict amenintarile, proiectul privind securitatea Romaniei mentionand "riscuri si amenintari", iar lista acestora este uriasa (art. 3 si 4 prevad 42 de asemenea situatii). Textul trebuie neaparat modificat, altfel abuzurile ar putea fi numeroase "Cred ca datorita rolului pe care il au STS si SPP trebuie sa ramana servicii independente. STS asigura securizarea comunicatiilor pentru toti demnitarii, iar transformarea intr-o directie si plasarea in subordinea unui minister i-ar schimba caracterul si raspunderea administrativa. SPP asigura protectia tuturor demnitarilor romani si straini care vin in Romania, de unde si rolul sau in realizarea securitatii nationale, iar plasarea lui in subordinea MAI l-ar transforma in altceva. Cata vreme exista CSAT, ambele servicii trebuie sa raspunda in fata acestei structuri. Controlul parlamentar al acestor servici este binevenit", este de parere Renate Weber.
PRO DEMOCRATIA. Cristian Parvulescu, presedintele Asociatiei Pro Democratia, considera ca diferenta de fond intre cele doua pachete legislative rezida in filosofia lor. Pachetul elaborat de reprezentantii serviciilor secrete sub egida Cotrocenilor, afirma Parvulescu, se centra asupra sigurantei nationale, si nu intamplator a fost anticipat de stufoasa Strategie de siguranta nationala. Pachetul Guvernului, dezbatut tactic cu societatea civila, s-a orientat asupra protectiei drepturilor si libertatilor cetatenesti. In opinia sa, diferenta specifica este data de Legea securitatii Romaniei, care devine astfel legea-cadru a securitatii nationale. Aceasta nu doar inlocuiste Legea 51 din 1991 privind siguranta nationala, dar propune o alta perspectiva asupra securitatii. "Varianta Guvernului privind securitatea nationala se diferentiaza substantial de vechea viziune care definea siguranta nationala ca «starea de legalitate, de echilibru si de stabilitate sociala, economica si politica necesara existentei si dezvoltarii statului national roman, ca stat suveran, unitar, independent si indivizibil». In noua varianta securitatea Romaniei «este starea natiunii, a comunitatilor sociale, a cetatenilor si a statului... asigurata... in scopul exercitarii neingradite a drepturilor si libertatilor cetatenesti», dar si ca «manifestare deplina a libertatii de decizie si de actiune a statului»". Doar din aceasta comparatie se poate observa usor ca schimbarea legislatiei privind securitatea nationala nu se justifica prin vechimea ei, ci prin transformarea paradigmei. Pare o alta despartire de comunism. Dar cu tot efortul depus de autori si in noua lege a securitatii statul ramane un obiectiv, iar nu un instrument care deserveste cetatenii. Nucleul legislativ privind protectia libertatilor cetatenesti reprezinta punctul forte al pachetului legislativ guvernamental. Influentat de orizontul filosofic al democratei liberale asupra serviciilor secrete si raportului acestora cu individul, pachetul guvernamental se desparte de viziunea (neo)conservatoare emanata de mostenitorii Securitatii. Pachetul de legi ramane incomplet cata vreme nu se opreste si asupra redefinirii secretul de stat si a functionarii ORNISS. Pe de alta parte, in Legea informatiilor si contrainformatiilor, la articolul 65, aliniatul 2 se interzice "folosirea ca acoperire a reprezentantilor si personalului puterii legislative, executive si judecatoresti precum si a organizatiilor mass-media, sindicale, politice sau religioase legal constituite", dar nu si in organizatii neguvernamantele. Oare de ce?", puncteaza Parvulescu.
ASOCIATIA ROMANA PENTRU TRANSPARENTA. Proiectele de legi privind siguranta nationala in varianta Guvernului prezinta o serie de imbunatatiri fata de varianta initiala, a Cotroceniului, considera Victor Alistar, dar trebuie remarcat faptul ca o parte din "punctele bune" au existat si in proiectele initiale. Varianta cea mai buna insa nu poate fi decat cea care va rezulta in urma dezbaterii parlamentare, dezbateri in care, sustine analistul, ar trebui sa aiba o contributie si societatea civila si mass-media. "Forma finala a legilor sigurantei nu apartine nici Cotroceniului, nici Palatului Victoria, ci apartine legiuitorului. Sper ca, pentru prima data, la acest tip de legi Parlamentul nu va functiona doar ca o masina de vot", a afirmat Alistar.
PLUSURI SI MINUSURI. Garantarea respectarii drepturilor omului si eliminarea posibilitatii ca serviciile sa desfasoare activitati cu caracter economic, respectarea noii strategii de securitate nationala si clarificarea din punct de vedere juridic a statutului ofiterilor de informatii sunt cateva dintre punctele bune pe care analistul le-a identificat in prevederile pachetului de legi. "Un bun castigat este ca s-au eliminat activitatile cu caracter economic din subordinea serviciilor de informatii care erau absolut toxice din doua motive: comisiile parlamentare nu aveau un control asupra adevaratului buget, ca atare nu puteau avea un control asupra operatiilor, iar pe de alta parte incalca legea concurentei, pentru ca serviciile de informatii pot da inside informations, ceea ce inseamna incalcarea principiilor liberei concurente. As putea presupune chiar si elemente de presiune si santaj economic", spune Alistar. La capitolul "minusuri", analistul noteaza lipsa unor garantii privind inviolarea corespondentei si "elemente de politica publica legate de relatia intre servicii si controlul parlamentar". "Controlul parlamentar nu trebuie sa fie doar declarat si nu printr-o extindere de atributii a comisiei sau printr-o extindere de indatoriri a serviciilor, ci trebuie sa tina de controlul operativ, caci serviciile sunt institutii publice", arata Victor Alistar. Cat priveste reducerea numarului serviciilor secrete prin transformarea SPP si STS in departamnete in subordinea ministerelor, Alistar spune ca "nu strica, dar nici nu aduce nimic bun", indatoririle acestora fiind aceleasi. "Ar putea fi speculat ca fiind o pozitie de forta a guvernului in raport cu Presedintia, insa daca o vedem asa o sa o vedem intr-o logica de conflict. Daca ne uitam la ce strica sau ce aduce bun, atunci nu aduce nimic bun si nu strica nimic. Pentru ca nu le imbunatateste cu nimic faptul ca se afla la guvern, si nici nu le strica", spune analistul.
CENTRUL DE RESURSE JURIDICE. Georgiana Iorgulescu, director executiv, analist juridic la Centrul de Resurse Juridice sustine ca exista cateva imbunatatiri ale legilor sigurantei in comparatie cu proiectele anterioare, dar nu suficiente. Aceste imbunatatiri constau in existenta interdictiei finantarii activitatilor de informatii si contrainformatii din alte surse decat cele bugetare; in interdictia de a folosi ca acoperire reprezentanti ai Executivului, Legislativului, ai puterii judecatoresti, ai mass-mediei, ai sindicatelor, ai organizatiilor politice ori religioase. Pe de alta parte, aceste cinci proiecte de legi nu rezolva in intregime problema securitatii nationale intrucat exista legi conexe foarte importante, cum ar fi Legea informatiilor clasificate nr. 182/2002, care pare a nu fi luata in discutie, fara a mai discuta de HG 585/2002 privind standardele informatiilor clasificate (legi care fac de multe ori ca legea privind accesul la informatiile de interes public sa ramana fara obiect).
Pe fond, in ceea ce priveste Legea securitatii, desi s-a incercat reducerea riscurilor la adresa securitatii nationale, acestea continua sa ramana foarte largi, fiind completate cu situatii si fenomene naturale (calamitati, epidemii etc). De aceste lucruri urmeaza sa se ocupe autoritatile informative (SRI, SIE, DGIMA), precum si structurile specializate ale MAI, MJ si Parchetul General (art.5). Nu reiese ce fel de structura de specialitate are Ministerul Justitiei si daca aceasta este tot una cu structura de la art. 16, denumita /componenta informativa din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor. Ce face aceasta structura, de ce este nevoie de ea, care este statutul personalului care lucreaza acolo?
Pe de alta parte, daca Statutul ofiterilor de informatii este aplicabil numai celor din cadrul autoritatilor informative (SRI, SIE, plus statutul militar celor de la DGIMA), ce fel de statut li se aplica celor care lucreaza/vor lucra in cadrul componentelor operative aflate la nivel MAI si MJ (nu reiese cum se numesc) ori la noua Directie de Telecomunicatii Speciale (transferata sub controlul Ministerului Comunicatiei si Tehnologiei Informatiilor), ori la noua Directie de Protectie si Paza (transferata sub tutela MAI). Nu reiese, de asemenea, de ce avem nevoie de structuri proprii la MAI (atentie, vorbim totusi de un minister al Administratiei, nu numai al Internelor) si MJ, mai ales ca nu stim cu ce se ocupa acestea. Din pacate, urmeaza sa vedem reglementata activitatea acestor ultime doua departamente informative (art.8 din Legea informatiilor si contrainformatiilor) prin HG si ordine si instructiuni ale ministrului (ultimele, putin probabil a fi vazute, cel mai probabil sunt clasificate, tocmai pentru ca Legea privind informatiile clasificate, neluata inca in considerare in privinta modificarii, le permite).
Desi se enunta ca ofiterii de informatii pot face acte premergatoare urmaririi penale numai in cazul actelor de terorism si a infractiunilor conexe (trafic de arme, persoane, droguri) si numai sub supravegherea si controlul procurorului, se observa ca acestia pot totusi solicita direct cereri de autorizare presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie, si nu prin procuror. Acest capitol privind autorizarea actelor de obtinere a informatiilor ar trebui rescris, pentru a se vedea clar rolul procurorului si judecatorului in acordarea autorizarilor si pentru a indeparta orice incertitudine vizavi de actele efectuate de ofiterii de informatii. De asemenea, nu trebuie pierdute din vedere prevederile Codului de procedura penala in aceasta materie.
MINUS
"In proiectul privind activitatea de informatii se spune ca in cazul «amenintarilor» la adresa securitatii Romaniei pot fi autorizate actiuni care restrang unele drepturi, dar nicaieri nu exista un text care sa enumere strict amenintarile, proiectul privind securitatea Romaniei mentionand «riscuri si amenintari», iar lista acestora fiind uriasa" -
Renate Weber,
presedintele Fundatiei pentru o Societate Deschisa
PUNCT FORTE
"Nucleul legislativ privind protectia libertatilor cetatenesti reprezinta punctul forte al pachetului legislativ guvernamental. Influentat de orizontul filosofic al democratei liberale asupra serviciilor secrete si raportului acestora cu individul, pachetul
guvernamental se desparte de viziunea (neo)conservatoare emanata de
mostenitorii Securitatii" -
Cristian Parvulescu,
presedintele Asociatiei Pro Democratia
IMBUNATATIRI
"Prezinta imbunatatiri, pe de o parte avem mai multe garantii de respectare a drepturilor omului si dreptului la viata privata, asta nu inseamna ca este o lege ideala, dar intotdeauna
trebuie sa existe un echilibru intre nevoia de
securitate colectiva si nevoia de respectare a dreptului individual al fiecaruia dintre noi" -
Victor Alistar,
director executiv al Asociatiei Romane pentru Transparenta
|
VARIANTA GUVERNULUI AR PUTEA GENERA SCANDAL
|
 |
Radu Tudor,
analist
|
Modificarea substantiala a prevederilor din pachetul de legi privind securitatea nationala da nastere unor noi dezbateri aprinse in cadrul coalitiei. Exista unele propuneri ale echipei de la Palatul Victoria, coordonata de ministrul Radu Stroe, care sunt perfect acceptabile. Una dintre ele este renuntarea la activitatile de tip economic ale serviciilor secrete. Institutii precum Rasirom, la SRI, sunt relativ inutile, atat timp cat toate veniturile se duc la bugetul de stat, iar SRI nu are nici un beneficiu. Alte prevederi sunt perfectibile. Ma refer aici la cea privind participarea ofiterilor de informatii la acte premergatoare cercetarii penale. Echipa guvernamentala s-a gandit doar la activitatile de combatere a terorismului, dar aceasta capacitate trebuie extinsa si la contraspionaj. Doar ofiterii de informatii sunt specializati in astfel de cazuri, nici procurorii sau politistii nefiind in masura sa instrumenteze dosare de acest fel. Prin propunerile de trecere a SPP la MAI si STS la Ministerul Comunicatiilor, se pot da nastere unor procese dificile, generatoare de tensiuni. Serviciul de Protectie si Paza, desfiintat si trecut in subordinea Internelor, aduce aminte de un minister aproape la fel de puternic precum inainte de 1990. Politie, Jandarmerie, serviciu de informatii, Frontiera, alaturi de paza si protectia demnitarilor, toate pe mana unui ministru politic, indiferent care e acesta, da nastere unor ingrijorari.
SPP la MAI este cel mai bun prilej de a ne aduce aminte de Directia a V-a din Departamentul Securitatii Statului. Comparatia cu Jandarmeria Franceza este fortata. Acolo e vorba de traditia unui stat profund democratic. La noi, mai sunt destui jandarmi care au lucrat in Comandamentul Trupelor de Securitate. Dincolo de normalitatea existentei unor propuneri diferite pentru prevederile pachetului securitatii nationale, modul de operare a echipei guvernamentale este aproape sinucigas. Fara sa existe avize din partea membrilor Guvernului, fara consultari in interiorul Aliantei D.A., fara consultari in cadrul coalitiei de guvernare, modificari au fost deja prezentate in public. Fortarea partenerilor de guvernare sa accepte prevederile in varianta Palatului Victoria, fara o armonizare prealabila, ar putea duce la dezbateri foarte aprinse si la certuri in Parlament. Ba, mai mult, chiar la un pretext foarte serios pentru destramarea actualei coalitii majoritare si alegeri anticipate.
|
|
PACHETUL LEGISLATIV PRIVIND SIGURANTA NATIONALA
|
|
|
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
