x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Ancheta Pogany: ""filiera"" externă

Ancheta Pogany: ""filiera"" externă

de Vasile Surcel    |    26 Iul 2007   •   00:00
Ancheta Pogany: ""filiera"" externă

Investigaţiile efectuate in dosarul "Pogany" au avut şi o componentă "externă", derulată in Franţa şi Norvegia. Este vorba despre anchetarea fraţilor Botez prin interogatorii cerute de partea romănă prin comisie rogatorie. Dacă ţineau cont de informaţiile astfel obţinute, anchetatorii noştri puteau să clarifice măcar o parte din ciudăţeniile acestui caz. Â

Dosarul "Pogany" a avut şi o componentă "externă" derulată in Franţa şi Norvegia. Este vorba despre anchetarea fraţilor Botez prin interogatorii, solicitate de partea romănă prin comisie rogatorie. Dacă ar fi ţinut cont de informaţiile obţinute pe această cale, anchetatorii noştri puteau să clarifice măcar o parte din ciudăţeniile acestui caz.


Audierile fraţilor Botez prin comisie rogatorie au constituit un segment consistent al anchetei "Pogany". Dar procedura externă a fost ingreunată din cauza faptului că ei trăiau in ţări diferite: Alvaro Mircea - in Norvegia, iar Alexandru Eugeniu - in Franţa. Motiv pentru care fiecare a trebuit să fie interogat de reprezentanţi ai justiţiei din ţara de reşedinţă. Oarecum contradictorii in conţinutul lor, informaţiile obţinute astfel par să arate că fraţii Botez aveau reprezentarea faptei lor şi erau conştienţi că, trecănd-o pe "Domnişoara Pogany" pe ascuns peste graniţă, incalcă legile romăneşti.


MĂRTURII CONTRADICTORII. Conform explicaţiilor incluse in motivarea deciziei de scoatere de sub urmărirea penală, Alvaro Botez a afirmat in faţa autorităţilor franceze că habar nu are cum a ieşit sculptura din ţară, dar tot ce poate spune este că "n-a fost declarată autorităţilor vamale şi nu s-a solicitat de la Ministerul Romăn al Culturii autorizaţia de export a operei din ţară, intrucăt o asemenea cerere ar fi declanşat procedura de includere a ei in patrimoniul cultural romăn". In mod deloc surprinzător, nici fratele său nu ştia mare lucru despre dispariţia statuetei. Audiat de norvegieni, Alexandru Eugeniu Botez a spus că "sculptura a părăsit Romănia in anul 2000, fără autorizaţie de export, dar nu poate preciza la ce dată şi cu ce destinaţie". Cum să nu fi ştiut? Din actele provenite de la "Christie’s" rezultă că el insuşi a fost cel care, ajuns pe aeroportul din Zürich la 8 decembrie 2000, a predat-o personal pe "Domnişoara Pogany" reprezentantului casei de licitaţii. Din păcate, chiar şi puşi in faţa acestei contradicţii, procurorii romăni nu s-au deranjat să-l acuze pe Alexandru Botez fie şi măcar pentru mărturie mincinoasă.


Tot prin comisie rogatorie a fost audiată şi Bodil Cornchiessen, concubina lui Alexandru Botez. Femeia a confirmat că, după recuperarea ei de la Muzeul Naţional de Artă, fraţii Botez au depus statueta la o bancă din Romănia. Adresa nr. 372/18.01.2001 arată că a fost vorba despre Banca Romănă pentru Dezvoltare - Group Société Générale, unde sculptura a fost depozitată
intr-o cutie de valori intre 30 martie 2000 şi 29 iunie 2000. Un proces-verbal incheiat la sediul băncii arată că BRD a predat sculptura lui Mircea Alvaro Botez şi avocatului Adrian Negoiţă la 26 iunie 2000. Bineinţeles că procurorii nu s-au omorăt cu firea să afle pe unde o fi "domiciliat" "Domnişoara Pogany" intre această dată şi sfărşitul anului, cănd ea ajunsese deja in "State", la Casa de Licitaţii "Christie’s".


COPIA. Fără să aibă vreo legătură de suflet cu Brăncuşi, procurorii norvegieni s-au ocupat cu maximă seriozitate de acest caz. In cursul audierilor solicitate de autorităţile romăne prin comisie rogatorie, ei i-au cerut martorei Bodil Cornchiessen să le comunice tot ce ştia in legătură cu statuia. In acelaşi timp i-au comunicat femeii şi faptul că Poliţia locală are un ordin de percheziţie. In aceste condiţii, femeia le-a spus că, deşi nu poate da nici o informaţie in legătură cu locul in care se află sculptura, nu crede că aceasta s-ar afla in Norvegia. Mandatul de percheziţie a convins-o pe martora Bodil Cornchiessen să le arate anchetatorilor norvegieni o sculptură aflată in locuinţa ei, lucrare deosebită, despre care ştia că a fost turnată in 1970, după originalul "Miss Pogany". Spusele ei au fost confirmate de martorul Hegglund Bjorn. Angajat al turnătoriei "Christiana Stoperi" din Oslo, acest martor a declarat că işi aminteşte că ar fi turnat un bust de femeie stilizat pentru un romăn rezident in Norvegia. El şi-a reamintit ochii imenşi ai figurii, menţionănd că este foarte posibil ca "Domnişoara Pogany" să fie lucrarea ce i-a servit căndva drept model. Chestionat in legătură cu statueta găsită la Oslo, Alexandru Eugeniu Botez a confirmat spusele lui Hegglund Bjorn, declarănd că piesa a fost turnată in 1975 la Atelierul "Christiana Stoperi". Anchetatorii noştri nu s-au arătat insă excesiv de curioşi: poate că nu ar fi fost lipsit de importanţă să afle cum au reuşit fraţii Botez să o scoată pe "Domnişoara Pogany" din ţară in plin regim comunist, cu un an inainte de organizarea expoziţiei omagiale "Brăncuşi" din anul 1976. La fel cum n-au fost curioşi să afle cum au readus ei lucrarea in ţară şi mai ales dacă sculptura revenită acasă era cea originală.


COLABORAREA EXPERTULUI. In acea fază a anchetei s-a pus problema dacă nu cumva statueta găsită la Oslo nu ar putea fi chiar cea originală. Dispuse să clarifice această ipoteză, autorităţile norvegiene au propus efectuarea unei expertize complexe. Specialistul desemnat să efectueze această investigaţie a fost Ana Zoe Pop, angajat al Muzeului Naţional de Artă, conservator şi specialist in sculptură romănească modernă. La 12 septembrie 2003 se ştia că doamna Zoe Pop urmează să fie citată de poliţia norvegiană şi se va deplasa la Oslo, pentru a elucida "starea civilă" a acelei sculpturi... Apoi, brusc ancheta a intrat "pe linie moartă", iar specialistul romăn nu s-a mai dus la Oslo, astfel incăt nu s-a mai făcut nici un fel de expertiză.


REVELAŢIA PROCURORILOR. Popularitatea "Domnişoarei Pogany", prezentă in toate albumele de artă dedicate lui Constantin Brăncuşi, a creat convingerea că ea nu poate fi separată de patrimoniul cultural romănesc. Cu toate acestea, o dată cu parcurgerea unor faze juridice complexe, procurorii au avut o "revelaţie" extrem de subtilă: au inţeles că n-au ştiut. Fapt reflectat in rezoluţia intocmită la finalizarea cauzei, document in care se menţionează: "La momentul inceperii urmăririi nu s-a cunoscut imprejurarea că sculptura «Domnişoara Pogany» nu este un bun clasat in patrimoniul cultural, acest fapt rezultănd ulterior din cercetările penale efectuate in cauză". In plus, anchetatorii mai afirmă: "Din verificările realizate in dosar in vederea stabilirii situaţiei juridice a operei a rezultat că respectivul bun nu a făcut parte nici un moment din patrimoniul cultural naţional". Concluzie surprinzătoare rezultată "in urma realizării unor verificări privitoare atăt la perioada in care era in vigoare Legea 63/1974, căt şi legislaţia ulterioară anului 1989".



Legi peste legi

Procurorii au ajuns la această concluzie doar prin simpla analiză a unor texte de lege. In acest sens, menţionează că pănă in 1990, regimul obiectelor de patrimoniu era reglementat de Legea 63/1974. Lege care spunea că aprecierea importanţei bunurilor culturale, incadrarea lor in patrimoniul naţional şi inscrierea in evidenţe trebuiau făcute de Comisia Centrală de Stat a Patrimoniului Cultural Naţional. Aceeaşi lege obliga deţinătorii de bunuri culturale să le declare pentru a fi inscrise in evidenţa centralizată de stat. Procurorii afirmă că "Romeo Jean Kunzer Stork (unchiul fraţilor Botez şi cel care a stăpănit sculptura inaintea lor) a depus la Oficiul pentru Patrimoniul Cultural Naţional o declaraţie din care rezulta că deţine sculptura «Domnişoara Pogany», operă susceptibilă să facă parte din patrimoniul cultural naţional". Lucrarea nu a fost insă luată in evidenţă de specialiştii Oficiului Patrimoniului Cultural Naţional al Municipiului Bucureşti, pentru că se afla, de ani buni, in custodia Muzeului Naţional de Artă. Nefiind pe listă… nu era nicăieri. După 1990 s-au făcut nişte expertize care demonstrau că "Domnişoara Pogany" este cea originală, semnată chiar de Brăncuşi. Cu toate astea, sculptura tot nu a fost inclusă in evidenţele oficiale. Iar pentru că "lanţul birocratic" nu a fost dus pănă la capăt, Romănia a trebuit să-şi ia adio pentru totdeauna de la capodoperă. Scoşi de sub urmărirea penală, fraţii Botez nu au mai fost intrebaţi nici măcar pe unde s-ar putea afla "Domnişoara Pogany".

Nu rataţi!
In ziarul nostru de măine vă prezentăm ultimul episod al "odiseei Pogany".

×