Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Construcţia Pasajului Basarab, care leagă sectorul 1 de sector 6, peste liniile de cale ferată din apropierea Gării de Nord din Capitală, a scos, în anul 2009, din bugetul Primăriei Generale a Capitalei, nu mai puţin de 26,18 milioane de euro. Banii reprezintă suma cu care statul a expropriat 18 terenuri, proprietate privată, necesare, cel puţin în motivaţia pentru care a fost făcută această operaţiune, finalizării lucrărilor Pasajului Basarab.
Printre proprietăţile trecute, astfel, în proprietatea statului ca utilitate publică se numără două terenuri retrocedate, în baza Legii nr. 10/2001, în perioada 2002 – 2004, prin dispoziţii ale fostului primar al Capitalei, Traian Băsescu. În 2009, Cabinetul condus de Emil Boc a aprobat, prin Ordonanţă de Urgenţă, plata de despăgubiri pentru aceste proprietăţi la o valoare de 4.541 de euro pe metro pătrat, în vederea finalizărilor construcţiei Pasajului Basarab, ceea ce reprezintă de aproape 20 de ori preţul pieţei de la acel moment din zona respectivă.
Valoarea terenurilor expropriate, la cererea Consiliului General al Municipiului Bucureşti, în anul 2009, depăşeşte 104,72 milioane de lei şi a vizat despăgubiri acordate pentru trecerea în proprietatea statului, ca utilitate publică, a unor terenuri situate pe Şoseaua Orhideelor, Calea Plevnei şi Bulevardul Vasile Milea. Pe unul dintre aceste terenuri se ridică astăzi construcţii ce nu au legătură cu motivul iniţial al operaţiunii de expropriere.
A retrocedat Băsescu în natură, pentru ca apoi să despăgubească Boc
Două dintre lucrările de utilitate publică ce au transformat Bucureştiul, în timpul mandatului de primar general al lui Traian Băsescu, în adevărate şantiere care au dat bătăi de cap bucureştenilor ani de zile sunt construcţia liniei metroului uşor 41 şi Pasajul Basarab. Aceste proiecte au fost prezentate de Băsescu drept realizări cu care a candidat la primul mandat de preşedinte al României. În spatele acestor realizări se afă, însă, un adevărat tun imobiliar.
Astfel, prin Dispoziţia primarului general Traian Băsescu nr. 707, din data de 11 decembrie 2002, a fost restituit, în natură, în baza Legii nr. 10/2001, un teren aflat pe Şoseaua Ohideelor, la număru 27 BIS, către familia V. Ion şi Dragoş Sorin Baratianu, precum şi către Aurora Vasilescu.
Doi ani mai târziu, în plină campanie electorală pentru alegerile locale din anul 2004, când Traian Băsescu a obţinut al doilea mandat de primar general, a fost emisă o a doua Dispoziţie de primar, cu numărul 3024, din 24 mai 2004, prin care, tot în baza Legii nr. 10/2001, a fost restituită în natură, către aceiaşi V. Ion Baratianu, Dragoş Sorin Baratianu şi Aurora Vasilescu, proprietatea aflată la adresa Şoseaua Orhideelor nr. 26 BIS. Ambele proprietăţi au făcut, în anul 2009, obiectul unor exproprieri iniţiate de Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi despăgubite cu sume de până la 20 de ori preţul pieţei, printr-o Ordonanţă de Urgenţă emisă de Guvernul condus de urmaşul lui Traian Băsescu la conducerea Partidului Democrat, Emil Boc.
4.541 de euro pe metrul pătrat a plătit statul pentru terenurile pe care ar fi trebuit să se construiască Pasajul Basarab
Guvernul a invocat pierderi de 30 milioane euro pe lună
În data de 24 februarie 2009, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, în majoritate format din consilieri ai Partidului Democrat Liberal, alături de Partidul Noua Generaţie al lui Gigi Becali şi de Partidul România Mare, a emis Hotărârea cu numărul 50, prin care a solicitat emiterea unei Hotărâri de Guvern privind aprobarea procedurii de expropriere pentru un umăr de 16 imobile, aflate la 18 adrese, rămase neexpropriate până la acel moment, “în vederea continuării şi finalizării lucrării de interes public local <
Rapiditatea cu care Guvernul Emil Boc a soluţionat cererea Consiliului General este demnă de Cartea Recordurilor. A doua zi, la data de 25 februarie 2009. Executivul a emis Ordonanţa de Urgenţă nr. 12/2009, prin care a dat curs solicitării. În motivarea OUG, se menţionează că, la momentul respectiv, procedurile de expropriere au fost realizate în proporţie de 97,5 la sură, iar executarea construcţiilor la Pasajul Basarab erau efectuate în proporţie de aproximativ 40%.
O altă motivaţie a situaţiei de urgenţă invocată de Guvern a fost aceea că “întreruperea lucrărilor afectează întreaga activitate economico-socială a oraşului(…) iar întreruperea lucrărilor cauzează prejudicii majore, începând cu disfuncţionalităţi legate de blocaje de circulaţie, devierea transporului în comun, tulburarea participantţilor a trafic sau crearea de dezechilibre în cadrul activităţii operatorilor economici din zonele limitrofe lucrărilor (sic!), şi până la costuri suplimentare, determinate de măsurile de conservare care trebuie întreprinse odată cu oprirea lucrărilor, evaluate la circa 30 de milioane de euro pe lună care ar trebui să fie suportate în parte şi de populaţia oraşului”.
Idee: Când a venit vorba de plăţi, totul s-a întamplat în timp record: două zile. În prima zi s-a dat hotărârea de Consiliu Local, în a doua zi-cea de Guvern. Decizii controversate care nu au fost însă vreodată explicate
26,18 milioane de euro, pentru 5767 metri pătraţi
Astfel, sub semnătura premierului Emil Boc, a ministrului Transporturilor Radu Berceanu, a ministrului Internelor Dan Nica, a ministrului Culturii Theodor Paleologu şi a ministrului Finanţelor Gheorghe Pogea, procedurile de expropriere au fost aprobate în regim de urgenţă, stabilindu-se ca expropriator Primăria Municipiului Bucureşti. Guvernul a aprobat, cu acest prilej, atât suma destinată despăgubirilor – 104.720.000 lei (26.180.000 de euro), alocată din bugetul Primăriei Capitalei, precum şi terenurile ce urmau a fi preluate de stat, pentru cauză de utilitate publică.
Potrivit anexei care însoţeşte Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 12/2009, este vorba despre 18 suprafeţe de teren supuse procedurilor de expropriere, în suprafaţă totală de 5.765,74 metri pătraţi, ceea ce înseamnă că Guvernul Boc a aprobat despăgubirea celor expropriaţi cu sume de 4.541 de euro pe metrul pătrat. Conform experţilor imobiliari, la momentul anului 2009, în zona Gării de Nord preţul unui metru pătrat de teren, pe piaţa liberă, varia între 200 şi 250 de euro. Ceea ce înseamnă că exproprierile au fost făcute la peste 20 de ori valoarea de piaţă.
Este vorba despre opt adrese poştale din Şoseaua Orhideelor, o adresă din Calea Plevnei, trei adrese din Strada Vasile Milea, o adresă din Strada Grozăveşti, o adresă din Strada Econom Cezărescu şi o adresă din Strada Giuleşti. Printre proprietăţile supuse exproprierii amplasate în Şoseaua Orhideelor se numără şi terenurile situate la numerele poştale 27-29 şi 26 BIS, care înglobează şi proprietăţile retrocedate de Traian Băsescu, în anii 2002 şi 2004, către familia Baraitaru şi Vasilescu.
De asemenea, o altă adresă care face obiectul exproprierilor în baza Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 12/2009, este terenul din Şoseaua Orhideelor nr. 50, în suprafaşă de 151,61 metri pătraţi. În anul 2007, Primăria Capitalei a intenţionat să demoleze construcţia aflată aici, oferindu-i proprietarului, familia Vasiliu, o despăgubire de 17.500 de euro, ceea ce însemna aproximariv 112,5 euro pentru un metru pătrat. Oferta a fost respinsă de către proprietari.
18 suprafeţe de teren au făcut obiectul exproprierilor. Printre acestea şi unele retrocedate de primarul Băsescu
Ce se construieşte pe terenurile expropriate
Interesant este şi faptul că, printre terenurile supuse exproprierii, se numără o suprafaţă de 509,9 metri pătraţi, aflată la adresa din Calea Plevnei nr. 159, sector 6, aparţinând societăţii Baduc SA. Aici, în anul 2013, Consiliul General al Municipiului Bucureşti a aprobat un PUZ pentru construcţia unui imobil cu 11 etaje.
De asemenea, una dintre cele mai controversate suprafeţe expropriate este cea din Şoseaua Orhideelor nr. 46. Este vorba despre două loturi, primul de 430,2 metri pătraţi, iar al doilea în suprafaţă de 708,69 metri pătraţi amplasate pe terenurile fostei fabrici de bere “Griviţa”. Aici, astăzi se ridică un complex comercial “Kaufland”, a cărui autorizaţie de construire a fost emisă, în noiembrie 2014, de către primarul general suspendat al Capitalei, Sorin Oprescu.
Într-una din ediţiile viitoare, “Jurnalul Naţional” va prezenta pe larg date referitoare la această poveste.
