Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ca şi cum ar fi un semn că muntele refuză o astfel de monstruozitate, asfaltul turnat în noiembrie 2010 pe primii doi kilometri din cei 16, cât va însuma în total Drumul Babelor, deja a crăpat. Deşi nu s-a circulat pe el toată iarna, covorul asfaltic a cedat pe zeci de metri pătraţi, din cauza lucrării de mântuială făcută de firmele alese de Consiliul Judeţean Dâmboviţa să execute această lucrare. Este vorba despre o asociere de firme condusă de un fost consilier judeţean PDL de Prahova – Helmut-Lucian Necula – şi formată din Cast SRL, Trans Bitum SRL, Socomizo Construct SRL şi Carena SpA Impresa Di Costruzioni. Se pare că şi în acest caz se adevereşte valabilitatea proverbului "Copilul cu mai multe moaşe rămâne cu buricul netăiat".
În aceste zile se lucrează de zor la decopertarea asfaltului crăpat şi la astuparea "craterelor" formate, urmând ca la final să se toarne un nou covor asfaltic. Nici nu-i de mirare că asfaltul a cedat, mai ales pe acest drum de munte, în condiţiile în care el a fost turnat în grabă mare, fără pregătirea necesară a terenului, în primul rând fără a se realiza o fundaţie solidă. Pur şi simplu, s-a nivelat drumul cu lama şi s-a turnat asfaltul.
Cine va plăti această reparaţie costisitoare – constructorul sau beneficiarul – rămâne de văzut. Un lucru este cert: lucrările la acest drum constituie o puternică agresiune asupra florei şi faunei din Parcul Natural Bucegi, înscris din 2007 în Sit Natura 2000, aşadar, într-un program cu protecţie comunitară. Zgomotul pichamărului, vibraţiile puternice, gazele de eşapament produse de buldozere, fadrome, autobasculante, cilindrii compactori etc. au o influenţă nefastă a tot ceea ce este viu împrejur. De altfel, chiar în documentaţia de aprobare a acestei lucrări se atrage atenţia asupra acestui pericol. "Lucrarea de reabilitare şi modernizare a drumului deja existent va conduce la intensificarea factorilor de stres asupra ecosistemelor naturale, atât prin lucrările directe de construcţie şi amenajare, cât şi prin efectele ce se vor menţine pe toată durata exploatării, ca urmare a intensificării traficului rutier. Aceste modificări vor conduce la pierderi la nivelul diversităţii biologice prin simplificarea sistemelor, conducând la creşterea sensibilităţii acestora", se menţionează în documentele oficiale. Şi totuşi proiectul a fost aprobat, iar autorităţile au demarat asfaltarea drumului.
Cabana Dichiului este prima construcţie care se ridică pe traseul Drumului Babelor, cu fonduri asigurate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului. Acesta este încă în stadiu de şantier, dar pentru cărăuşii de materiale de construcţii el este deschis nonstop. Cabana are şi un alt rol, unul foarte important, pentru că oricine va cere de acum încolo autorizaţie de construcţie are drumul deschis de investiţia "legală" a Consiliului Judeţean Dâmboviţa, aprobată şi finanţată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT). Hardughia din ciment şi fier beton nu doar că agresează fauna şi zona de vegetaţie alpină, dar aduce şi utilităţile până în creierii Bucegilor: energia electrică, gazele şi chiar cablurile de telefonie sunt prevăzute în proiect. Imediat ce şantierul de pe Drumul Babelor va fi finalizat, toate proiectele private ale şmecherilor din zonă vor putea fi demarate.
Un dezastru plătit cu 12 milioane de euro
Lucrarea, intitulată "Reabilitare drum DJ 713 (Sinaia – DN 71 – Cabana Cuibul Dorului – Şaua Dichiuui – Cabana Babele – km 0+000 – 16+000)", a fost atribuită printr-o licitaţie restrânsă şi accelerată, organizată în septembrie 2010. Bugetul alocat a fost de peste 12 milioane de euro pentru un "drum judeţean" care nu trece prin nici o localitate, ci este un drum montan care, deocamdată, duce doar până pe platoul Bucegi, oprindu-se la un kilometru de Cabana Piatra Arsă. Drumul trece de mai multe ori peste graniţele judeţelor Prahova şi Dâmboviţa, iar paternitatea proiectului de reabilitare şi modernizare a acestuia este rodul asocierii dintre consiliile judeţene din Dâmboviţa şi Prahova. Finanţarea lucrărilor este asigurată de la bugetele locale şi din alte surse legal constituite, potrivit panoului postat la începutul drumului. Pentru reabilitarea celor 16 kilometri de drum "judeţean", în cei doi ani, cât este prevăzut să dureze lucrările, se vor utiliza 97.300 metri pătraţi de beton asfaltic, 11.516 tone de binder pentru drum, 17.040 mc de balast, 30.558 mc de piatră spartă, 14.940 metri de parapet metalic semigreu, 17 tone de armături metalice, 300 de kilograme de vopsea pentru marcaje rutiere, precum şi 105.000 litri de motorină. Datele au fost preluate din Acordul de mediu nr. 79 din 25 septembrie 2009, privind reabilitarea DJ 713, emis de Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Piteşti.
Habitatele protejate – în mare pericol
Parcul Natural Bucegi are zeci de specii de plante şi animale protejate, unele chiar pe cale de dispariţie. Parcul are o suprafaţă de 32.663 hectare, se întinde pe teritoriul a patru judeţe şi este declarat Sit Natura 2000. Relieful îşi datorează varietatea celor două roci cu personalitate geomorfologică: calcarele dezvoltate pe o bandă nord-sud găzduiesc Cheile Urşilor, Peşterii, Horoabei, Tătarului, Bolboci, peşterile Ialomiţei şi Rătei. Pe conglomerate s-au format, prin modelare eoliană, Babele şi Sfinxul, forme de relief declarate monumente ale naturii. Parcul cuprinde şi o floră bogată, diversă, care include şi specii periclitate sau endemice, precum şi o faună foarte valoroasă, cu specii de animale ocrotite prin lege. În parc sunt peste 3.500 de specii de plante, iar printre cele protejate se regăsesc floarea-de-colţ, iedera albă, tisa, salcia de turbă, sângele voinicului, angelica, smirdarul, ghinţura galbenă, bulbucii de munte etc. Fauna din Masivul Bucegi este foarte diversificată şi importantă din punct de vedere ştiinţific. Aici se regăsesc specii de insecte, amfibieni, peşti, reptile, păsări şi mamifere. Cele mai importante monumente faunistice sunt capra neagră, ursul brun, râsul, acvila de munte, cocoşul de munte etc. Există aici o diversitate de habitate cu valoare conservativă, peste 25% din plantele vasculare ale României, o biofloră bogată, precum şi numeroase specii de ciuperci şi de licheni.
