x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

“Anticorupția” riscă să rămână fără martorii acoperiți. Înalta Curte a sesizat din oficiu CCR în legătură cu aceste practici

0
Autor: Ion Alexandru 23 Apr 2018 - 08:00
“Anticorupția” riscă să rămână fără martorii acoperiți. Înalta Curte a sesizat din oficiu CCR în legătură cu aceste practici DIANA OROS
Vezi galeria foto


DNA este pe cale să-și ia “daună totală”, după ce, la sfârșitul săptămânii trecute, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, din oficiu, să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la trei articole din Codul de Procedură Penală utilizate, în anchetele instrumentate, de către “unitatea de elită” de la Ploiești. Sesizarea din oficiu are loc în dosarul în care DNA Ploieșt i-a trimis în judecată, la mijlocul anului 2016, pe fostul deputat Sebastian Ghiță, pe fostul procuror general al Parchetului Curții de Apel Ploiești, Liviu Mihai Tudose, și pe fostul șef al IPJ Prahova, Viorel Dosaru. Magistrații instanței supreme doresc să afle de la CCR dacă prevederile din Codul de Procedură Penală referitoare la protecția martorilor, la obligațiile martorilor acuzării și la audierea martorilor cu identitate protejată sunt sau nu constituționale. Fostul deputat Vlad Cosma, folosit de procurori în acest dosar, ca martor cu două identități (reală și protejată,) a devoalat public practicile DNA Ploiești în acest sens. Dacă instanța de contencios constituțional va constata că cele trei articole invocate sunt neconstituționale, DNA va avea o mare problemă în dosarele-vedetă pe carel e-a instrumentat și pe care  le-a trimis în judecată.

 

Decizia de a sesiza Curtea Constituțională a fost luată de completul penal de la Înalta Curte de Casație și Justiție într-unul dintre dosarele în care este vizat Sebastan Ghiță și care a fost instrumentat de către DNA Ploiești, prin procurorii controversați Lucian Onea și Mircea Negulescu, zis “Portocală”. Vineri, magistrații au admis o cerere de sesizare a Curții Constituționale cu excepțiile de neconstituționalitate a articolului 126, alineat 5, Cod Procedură Penală, a articolului 114 Cod Procedură Penală și a articolului 129 Cod Procedură Penală. Toate aceste excepții de neconstituționalitate au fost invocate din oficiu, de către instanță, iar judecătorii au dispus, prin încheiere definitivă, sesizarea instanței de contencios constituțional cu privire la aceste excepții de neconstituționalitate.

Toate cele trei articole din legea pe baza cărora parchetele își desfășoară activitatea de urmărire penală se referă la utilizarea martorilor, la măsurile pe care anchetatorii le pot dispune în legătură cu aceste persoane, precum și la identitatea protejată a persoanelor care fac denunțuri în faza în care dosarul se află încă la procuror.

Astfel, articolul 126, alineatul 5, din Codul de Procedură Penală, pentru care Înalta Curte a sesizat Curtea Constituțională, se referă la măsurile de protecție dispuse în cursul urmăririi penale și sună în felul următor: “Procurorul verifică, la intervale de timp rezonabile, dacă se mențin condițiile care au determinat luarea măsurilor de protecție, iar, în caz contrar, dispune, prin ordonanță motivată, încetarea acestora”. Această prevedere lasă la discreția unui procuror cine, când și cum beneficiază de protecție ca martor, dar, mai ales, permite aceluiași procuror să ridice această protecție după bunul său plac.

 

Martorul, mai tare decât experții sau avocații

O altă prevedere din Codul de Procedură Penală care a atras atenția Înaltei Curți, într-o manieră care a determinat instanța să sesizeze Curtea Constituțională, este articolul 114, în integralitatea lui, care se referă la persoanele audiate ca martor. În baza acestui articol, poate fi audiată în calitate de martor orice persoană care are cunoștință despre fapte sau împrejurări de fapt care constituie probe într-o cauză penală. În acest sens, “orice persoană citată în calitate de martor are obligația de a se prezenta în fața organului judiciar care a citat-o la locul, în ziua și la ora notate în citație, trebuie să depună jurământ sau declarație solemnă în fața instanței și are obligația de a spune adevărul”.

Articolul supus, prin decizie judecătorească, controlului de constituționalitate mai prevede, la alineatul al treilea, că, de fapt, “calitatea de martor are întâietate față de calitatea de expert sau de avocat, de mediator ori de reprezentant al uneia dintre părți sau al unui subiect procesual principal, cu privire la faptele și împrejurările de fapt pe ficare persoana le-a menționat înainte de a dobândi această calitate”. Prevederea arată, practic, că declarațiile martorilor cântăresc, în ochii acuzării, mai mult decât expertizele sau probele depuse în apărare.

Însă, cea mai grea lovitură încasată de Direcția Națională Anticorupție, prin decizia de vineri a Înaltei Curți de Casație și Justiție, este cea a sesizării CCR cu privire la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 129 Cod Procedură Penală, referitor la audierea martorului cu identitate protejată. Calitatea de martor protejat este dispusă, conform legii, atât de către procuror, cât și de judecător și, odată cu acordarea acestui statut, audierea se face “prin intermediul mijloacelor audio-video de transmitere, fără ca martorul să fie prezent fizic în locul în care se află organul judiciar”. Același articol mai prevede că “subiecții procesuali principali, părțile și avocații acestora pot adresa întrebări martorului protejat audiat”, însă “organul judiciar poate respinge întrebările care ar putea conduce la identificarea martorului”.

 

Declarația, confidențială și sigilată cu sigiliul Parchetului

Mai departe, articolul de lege cu pricina mai prevede că “declarațiile martorilor protejați se înregistrează prin mijloace tehnice audio și video și se redau integral în formă scrisă”. Numai că “în cursul urmăririi penale, declarația se semnează de către organul de urmărire penală și, după caz, de către judecătorul de drepturi și libertăți și de procurorul care a fost prezent la audierea martorului și se depune la dosarul cauzei, Declarația martorului, transcrisă, va fi semnată și de acesta și va fi păstrată în dosarul depus la Parchet, într-un loc special, în condiții de confidențialitate”.

Cu alte cuvinte, o declarație incriminatorie, luată unei persoane cu identitate protejată, este confidențială și se păstrează, sub cheie, la procuror. Același lucru se întâmplă, potrivit prevederii legale în vigoare ce a fost trimisă spre control la CCR, și când dosarul ajunge în fața judecătorului. “În cursul judecății, declarația martorului se semnează de către președintele completului de judecată. (…) Suportul pe care a fost înregistrată declarația martorului, în original, sigilat cu sigiliul Parchetului sau, după caz, al instanței de judecată în fața căreia s-a făcut declarația, se păstrează în condiții de confidențialitate. Suportul care conține înregistrările efectuate în cursul urmăririi penale este înaintat la terminarea urmăririi penale instanței competente, împreună cu dosarul cauzei, și este păstrat în aceleași condiții privind confidențialitatea”.

 

Vlad Cosma, unul dintre martorii “protejați” din acest dosar

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis să sesizeze Curtea Constituțională cu excepții de neconstituționalitate în legătură cu cele trei articole descrise pe larg din proprie inițiativă. Instanța este de părere că este inadmisibil ca, într-o cauză penală, aceeași persoană să fie audiată sub două identități – cea reală și una fictivă, ridicându-se întrebarea firească în care dintre declarațiile date persoana audiată spune adevărul. Avocații inculpaților judecați în acest dosar s-au arătat de acord cu decizia Înaltei Curți. Cum era de așteptat, însă, procurorul DNA prezent în sala de judecată s-a declarat împotriva sesizării Curții Constituționale.

Unul dintre martorii audiați în acest dosar este fostul deputat Vlad Cosma, cel care a dezvăluit practicile abuzive și, uneori, dincolo de limita legii, utilizate de procurorii DNA Ploiești în dosarele grele pe care le-au instrumentat. Acesta a cerut, vineri, să fie audiat de judecători cu identitatea sa reală. Înainte de a intra în sala de judecată, Vlad Cosma a declarat că au fost citați pentru acest ultim termen nu mai puţin de cinci sau chiar șase martori ai acuzării cu identitate protejată. “Întrucât eu nu mai știu numele pe care l-am avut în acest dosar, m-am prezentat în cazul în care sunt și eu unul dintre acești martori protejați. Îmi doresc să asist la acest termen, pentru că voi constata că aceiași martori falși care au fost folosiți în dosarul meu se vor regăsi și la acest termen. Sunt aceiași martori folosiți de Onea și Negulescu în majoritatea dosarelor penale de la Ploiești. Cu siguranță veți constata, astăzi, că nu eram singurul martor cu cel puțin două identități. Se va confirma tot ceea ce am spus și tot ceea ce am prezentat. Nu mai țin minte numele conspirativ. Știu ce am declarat în sală la ultimul termen, faptul că am avut mai multe identități. Doresc să renunț la această invenție a domnului Onea și a domnului Negulescu și doresc să fiu audiat în calitatea reală. Această formalitate a martorilor protejați era o invenție impusă de către procurorii de la Ploiești pentru a putea minți în declarații cum voiau dânșii”, a precizat Vlad Cosma.

 

Conducerea Parchetului și a Poliției Prahova, decapitată prin acest dosar

Dosarul în care ÎCCJ a dispus sesizarea CCR este cel trimis în judecată, în 29 iunie 2016, de către DNA Ploiești, în care au fost cercetați fostul procuror general al Parchetului Curții de Apel Prahova, Liviu Mihai Tudose, adjunctul acestuia, Aurelian Constantin Mihăilă, șeful IPJ Prahova, Viorel Dosaru, polițistul Constantin Ispas și fostul deputat Sebastian Ghiță. Procurorii Onea și Negulescu scriau în rechizitoriul întocmit că, între 2013 și 2014, “în timp ce pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești se afla, în curs de urmărire penală, o cauză complexă în care se efectuau cercetări cu privire la săvârșirea unor infracțiuni de evaziune fiscală și spălare de bani, mai multe persoane vizate au obținut informații confidențiale pe mai multe căi, printre beneficiarii acestor informații nedestinate publicității fiind și Ghiță Sebastian Aurelian – deputat în Parlamentul României.

În schimbul informațiilor nedestinate publicității pe care le-a obținut, inculpatul Ghiță Sebastian Aurelian a promis, pe de o parte, inculpatului Dosaru Viorel că îl va sprijini să își mențină funcția, dar și să obțină alte funcții de conducere. Pe de altă parte, a acordat magistratului Tudose Liviu Mihail sprijin în vederea obținerii unor funcții de conducere sau execuție în cadrul unor instituții publice centrale”, mai afirmă procurorii de elită.

Una dintre “victimele” din acest dosar este identificată în persoana afaceristului Theodor Berna, patronul Tehnologica Radion, căruia i s-ar fi cerut, în 2011, să plătească 500.000 de euro, printr-un contract fictiv de prestări servicii, cu Asesoft International, pentru a fi “stopată difuzarea unor reportaje denigratoare, prin intermediul unui post de televiziune” controlat de Sebastian Ghiță.

 

“Portocală” și Camelia Bogdan cer reprimirea în magistratură

În timp ce scandalurile se țin lanț, fostul procuror-vedetă al “unității de elită”, strateg al acestui dosar, dar și al mai multor cauze asemănătoare, Mircea Negulescu, zis “Portocală”, așteaptă să înceapă judecata în procesul pe care l-a intentat Inspecției Judiciare, din cauza căreia a fost dat afară din magistratură. Negulescu a fost exclus din profesia de procuror, prin decizie a Secției pentru Procurori de la CSM, de la sfârșitul lunii ianuarie. Inspecția Judiciară a constatat, în cazul lui “Portocală, săvârșirea a cinci abateri disciplinare. Una dintre acuzații se referă la faptul că Negulescu i-a cerut unui martor cu identitate protejată să semneze un denunț împotriva lui Sebastian Ghiță. Vlad Cosma a prezentat public o înregistrare audio în care acest martor protejat îi atrăgea atenția procurorului că “anul trecut scriam de Cosma şi se duce nevinovat la puşcarie”. În 29 martie, Mircea Negulescu a atacat decizia CSM la Completul de 5 judecători de la Înalta Curte. Cauza se află, în prezent, în procedură de filtru, nefiind încă alocat un prim termen de judecată.

Tot la Completul de 5 de la ÎCCJ se află și un recurs, înregistrat în data de 5 aprilie 2014, de fosta judecătoare Camelia Bogdan, exclusă, anul acesta, pentru a doua oară din magistratură. Anul trecut, Camelia Bogdan a reușit să convingă instanța să-i aplice o sancțiune mai ușoară, după ce CSM a decis că această judecătoare nu mai are ce căuta în profesia magistraților. Și în cazul Cameliei Bogdan urmează ca dosarul să primească un prim termen de judecată.

 

Utilizarea, în dosarele penale, a martorilor cu identitate protejată, uneori cu identitate multiplă, a determinat Instanța Supremă să sesizeze CCR, solicitând control de constituționalitate asupra prevederilor legale care permit acest lucru.

 

Codul de Procedură Penală lasă la latitudinea procurorului decizia de a introduce sau de a sista calitatea de martor protejat. Declarațiile date astfel sunt secrete, se păstrează sub cheie la parchet sau la instanță, iar audierea de către avocați a acestor persoane este controlată strict de către anchetatori.

Citeşte mai multe despre:   inspectia judiciara,   dna

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Soția lui Blejnar a renunțat la o afacere de lux, după ce a fost trimisă în judecată pentru complicitate la mită

Soția lui Blejnar a renunțat la o afacere de lux, după ce a fost trimisă în judecată pentru complicitate la mită
Galerie Foto Soția fostului șef al ANAF, din perioada lui Traian Băsescu, Sorin Blejnar, a făcut parte, până în toamna anului trecut, din acționariatul unui magazin care se ocupă cu în chirierea și vânzarea unor haine, ac...

Document oficial: DNA a pus presiune pe peste 1.900 de judecători. Abuzuri și ilegalități pe bandă rulantă

Document oficial: DNA a pus presiune pe peste 1.900 de judecători. Abuzuri și ilegalități pe bandă rulantă
Galerie Foto La sfârșitul săptămânii trecute, CSM a redactat și publicat în registrul intern motivarea Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 225/2019, prin care, în 15 octombrie, a fost aprobat Raport...

Maria Jarda: de la pictura în gând, la expoziții în Italia

Maria Jarda: de la pictura în gând, la expoziții în Italia
Galerie Foto Născută într-o zonă săracă din inima Moldovei, într-o familie cu 7 copii, trimisă la muncă la numai 16 ani, la brutăria din sat și apoi la un coafor de la marginea Capitalei, Maria Jarda a găsit puterea...

„Paradită” de gașca lui Onea și „Portocală”, fosta șefă a AEP a fost achitată de justiție

„Paradită” de gașca lui Onea și „Portocală”, fosta șefă a AEP a fost achitată de justiție
Ana Maria Pătru, fosta șefă a Autorității Electorale Permanente, arestată, la sfârșitul anului 2016, anchetată de vestita „Unitate de Elită” a DNA de la Ploiești și trimisă în judecată pentru trafic...

Dosarul „Caracal”, verificat de Parchetul General. Familiile victimelor cer infirmarea rechizitoriului

Dosarul „Caracal”, verificat de Parchetul General. Familiile victimelor cer infirmarea rechizitoriului
DIICOT a finalizat rechizitoriul în dosarul „Caracal” și a dispus trimiterea în judecată a lui Gheorghe Dincă pentru săvârșirea a două infracțiuni de omor. Șefa interimară a DIICOT, Georgiana Hosu, a...

Prof. Univ. Dr. Norina Forna: „Rectorul unei Universităţi trebuie să fie, înainte de toate, un bun manager”

Prof. Univ. Dr. Norina Forna: „Rectorul unei Universităţi trebuie să fie, înainte de toate, un bun manager”
Galerie Foto Din poziţia de decan al Facultății de Medicină Dentară din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, prof. univ. Norina Forna a adus pregătirea studenţilor stomatologi la...

Gheorghe Dincă le dă procurorilor DIICOT cu complicii în cap. A scris că Luiza este traficată

Gheorghe Dincă le dă procurorilor DIICOT cu complicii în cap. A scris că Luiza este traficată
Presupusul asasin al celor două tinere dispărute, anul trecut, la Caracal, Gheorghe Dincă, s-a ținut de cuvânt și le dă grele bătăi de cap procurorilor DIICOT. În condițiile în care, până pe 27 ianuarie...

Cazul „Caracal” se dezintegrează, înainte de a fi trimis în instanță. Scenariul prin care Dincă poate scăpa de pușcărie

Cazul „Caracal” se dezintegrează, înainte de a fi trimis în instanță. Scenariul prin care Dincă poate scăpa de pușcărie
Dintr-un dosar construit, cu greu, în șase luni, în mare parte pe declarațiile lui Gheorghe Dincă, cauza „Caracal” riscă să se dezintegreze. Suspectul, aflat în arest preventiv din 27 iulie 2019, a anunțat...

Liviu Dragnea apelează la Convenția Drepturilor Omului, contestând încarcerarea sa în penitenciar

Liviu Dragnea apelează la Convenția Drepturilor Omului, contestând încarcerarea sa în penitenciar
Galerie Foto Profesorul de drept Corneliu Liviu Popescu și avocata Flavia Teodosiu au formulat, în numele și pentru fostul președinte al PSD, Liviu Dragnea, două acțiuni prin care acesta reclamă deținerea ilegală în...

Întreruperea tratamentului în hipertensiune are consecinţe grave

Întreruperea tratamentului în hipertensiune are consecinţe grave
Hipertensiunea este cauza accidentelor vascular cerebrale (AVC), principala cauză de deces la noi în ţară. Hipertensiunea esenţială este cea mai frecventă, fiind întâlnită în aproximativ 90% din cazuri, şi ar...

David: „Kartingul este viața mea!” 

David: „Kartingul este viața mea!” 
Galerie Foto David Cosma Cristofor (10 ani) și Bogdan Cosma Cristofor (8 ani) au fost premiați, în luna noiembrie, la Gala Campionilor Karting Masters, pentru întreaga activitate competițională din 2019, fiind campioni Karting...

Patroană de firmă abonată la contracte cu statul, numită de Orban secretar de stat la Cancelaria Primului Ministru

Patroană de firmă abonată la contracte cu statul, numită de Orban secretar de stat la Cancelaria Primului Ministru
Galerie Foto În ajunul Anului Nou, premierul liberal Ludovic Orban a decis să-și numească, în Cancelaria de la Palatul Victoria, ca secretar de stat, pe fata unui fost deputat PNL, apropiată a vicepreședintelui ALDE Daniel...

Predoiu a “consultat” magistrații la mișto în legătură cu desființarea SIIJ. Decizia era luată deja de 16 zile

Predoiu a “consultat” magistrații la mișto în legătură cu desființarea SIIJ. Decizia era luată deja de 16 zile
Galerie Foto La sfârșitul lunii noiembrie, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a întreprins o așa-zisă consultare a instanțelor și Parchetelor cu privire la menținerea sau la desființarea Secției pentru Investigarea...

Repararea vertebrelor deformate cu ciment sau substituent osos

Repararea vertebrelor deformate cu ciment sau substituent osos
Durerile de spate sunt cele mai frecvente motive de consult al medicilor, coloana este încărcată cu un mănunchi de forţe apărute şi ca urmare a ridicării fiinţei umane în poziţie verticală,...

Toboşarul lui Ceauşescu: din chirpici, în vila din Primăverii

Toboşarul lui Ceauşescu: din chirpici, în vila din Primăverii
Galerie Foto Născut acum 54 de ani într-o casă din chirpici din Ferentari, Nicolae Dumitru, alias Niro, a făcut un salt spectaculos după anii 90. Dintr-un copil trăit sub fustele ţigăncilor, după cum chiar el mărturisea...
Serviciul de email marketing furnizat de