x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

“Anticorupția” riscă să rămână fără martorii acoperiți. Înalta Curte a sesizat din oficiu CCR în legătură cu aceste practici

0
Autor: Ion Alexandru 23 Apr 2018 - 08:00
“Anticorupția” riscă să rămână fără martorii acoperiți. Înalta Curte a sesizat din oficiu CCR în legătură cu aceste practici DIANA OROS
Vezi galeria foto


DNA este pe cale să-și ia “daună totală”, după ce, la sfârșitul săptămânii trecute, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, din oficiu, să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la trei articole din Codul de Procedură Penală utilizate, în anchetele instrumentate, de către “unitatea de elită” de la Ploiești. Sesizarea din oficiu are loc în dosarul în care DNA Ploieșt i-a trimis în judecată, la mijlocul anului 2016, pe fostul deputat Sebastian Ghiță, pe fostul procuror general al Parchetului Curții de Apel Ploiești, Liviu Mihai Tudose, și pe fostul șef al IPJ Prahova, Viorel Dosaru. Magistrații instanței supreme doresc să afle de la CCR dacă prevederile din Codul de Procedură Penală referitoare la protecția martorilor, la obligațiile martorilor acuzării și la audierea martorilor cu identitate protejată sunt sau nu constituționale. Fostul deputat Vlad Cosma, folosit de procurori în acest dosar, ca martor cu două identități (reală și protejată,) a devoalat public practicile DNA Ploiești în acest sens. Dacă instanța de contencios constituțional va constata că cele trei articole invocate sunt neconstituționale, DNA va avea o mare problemă în dosarele-vedetă pe carel e-a instrumentat și pe care  le-a trimis în judecată.

 

Decizia de a sesiza Curtea Constituțională a fost luată de completul penal de la Înalta Curte de Casație și Justiție într-unul dintre dosarele în care este vizat Sebastan Ghiță și care a fost instrumentat de către DNA Ploiești, prin procurorii controversați Lucian Onea și Mircea Negulescu, zis “Portocală”. Vineri, magistrații au admis o cerere de sesizare a Curții Constituționale cu excepțiile de neconstituționalitate a articolului 126, alineat 5, Cod Procedură Penală, a articolului 114 Cod Procedură Penală și a articolului 129 Cod Procedură Penală. Toate aceste excepții de neconstituționalitate au fost invocate din oficiu, de către instanță, iar judecătorii au dispus, prin încheiere definitivă, sesizarea instanței de contencios constituțional cu privire la aceste excepții de neconstituționalitate.

Toate cele trei articole din legea pe baza cărora parchetele își desfășoară activitatea de urmărire penală se referă la utilizarea martorilor, la măsurile pe care anchetatorii le pot dispune în legătură cu aceste persoane, precum și la identitatea protejată a persoanelor care fac denunțuri în faza în care dosarul se află încă la procuror.

Astfel, articolul 126, alineatul 5, din Codul de Procedură Penală, pentru care Înalta Curte a sesizat Curtea Constituțională, se referă la măsurile de protecție dispuse în cursul urmăririi penale și sună în felul următor: “Procurorul verifică, la intervale de timp rezonabile, dacă se mențin condițiile care au determinat luarea măsurilor de protecție, iar, în caz contrar, dispune, prin ordonanță motivată, încetarea acestora”. Această prevedere lasă la discreția unui procuror cine, când și cum beneficiază de protecție ca martor, dar, mai ales, permite aceluiași procuror să ridice această protecție după bunul său plac.

 

Martorul, mai tare decât experții sau avocații

O altă prevedere din Codul de Procedură Penală care a atras atenția Înaltei Curți, într-o manieră care a determinat instanța să sesizeze Curtea Constituțională, este articolul 114, în integralitatea lui, care se referă la persoanele audiate ca martor. În baza acestui articol, poate fi audiată în calitate de martor orice persoană care are cunoștință despre fapte sau împrejurări de fapt care constituie probe într-o cauză penală. În acest sens, “orice persoană citată în calitate de martor are obligația de a se prezenta în fața organului judiciar care a citat-o la locul, în ziua și la ora notate în citație, trebuie să depună jurământ sau declarație solemnă în fața instanței și are obligația de a spune adevărul”.

Articolul supus, prin decizie judecătorească, controlului de constituționalitate mai prevede, la alineatul al treilea, că, de fapt, “calitatea de martor are întâietate față de calitatea de expert sau de avocat, de mediator ori de reprezentant al uneia dintre părți sau al unui subiect procesual principal, cu privire la faptele și împrejurările de fapt pe ficare persoana le-a menționat înainte de a dobândi această calitate”. Prevederea arată, practic, că declarațiile martorilor cântăresc, în ochii acuzării, mai mult decât expertizele sau probele depuse în apărare.

Însă, cea mai grea lovitură încasată de Direcția Națională Anticorupție, prin decizia de vineri a Înaltei Curți de Casație și Justiție, este cea a sesizării CCR cu privire la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 129 Cod Procedură Penală, referitor la audierea martorului cu identitate protejată. Calitatea de martor protejat este dispusă, conform legii, atât de către procuror, cât și de judecător și, odată cu acordarea acestui statut, audierea se face “prin intermediul mijloacelor audio-video de transmitere, fără ca martorul să fie prezent fizic în locul în care se află organul judiciar”. Același articol mai prevede că “subiecții procesuali principali, părțile și avocații acestora pot adresa întrebări martorului protejat audiat”, însă “organul judiciar poate respinge întrebările care ar putea conduce la identificarea martorului”.

 

Declarația, confidențială și sigilată cu sigiliul Parchetului

Mai departe, articolul de lege cu pricina mai prevede că “declarațiile martorilor protejați se înregistrează prin mijloace tehnice audio și video și se redau integral în formă scrisă”. Numai că “în cursul urmăririi penale, declarația se semnează de către organul de urmărire penală și, după caz, de către judecătorul de drepturi și libertăți și de procurorul care a fost prezent la audierea martorului și se depune la dosarul cauzei, Declarația martorului, transcrisă, va fi semnată și de acesta și va fi păstrată în dosarul depus la Parchet, într-un loc special, în condiții de confidențialitate”.

Cu alte cuvinte, o declarație incriminatorie, luată unei persoane cu identitate protejată, este confidențială și se păstrează, sub cheie, la procuror. Același lucru se întâmplă, potrivit prevederii legale în vigoare ce a fost trimisă spre control la CCR, și când dosarul ajunge în fața judecătorului. “În cursul judecății, declarația martorului se semnează de către președintele completului de judecată. (…) Suportul pe care a fost înregistrată declarația martorului, în original, sigilat cu sigiliul Parchetului sau, după caz, al instanței de judecată în fața căreia s-a făcut declarația, se păstrează în condiții de confidențialitate. Suportul care conține înregistrările efectuate în cursul urmăririi penale este înaintat la terminarea urmăririi penale instanței competente, împreună cu dosarul cauzei, și este păstrat în aceleași condiții privind confidențialitatea”.

 

Vlad Cosma, unul dintre martorii “protejați” din acest dosar

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis să sesizeze Curtea Constituțională cu excepții de neconstituționalitate în legătură cu cele trei articole descrise pe larg din proprie inițiativă. Instanța este de părere că este inadmisibil ca, într-o cauză penală, aceeași persoană să fie audiată sub două identități – cea reală și una fictivă, ridicându-se întrebarea firească în care dintre declarațiile date persoana audiată spune adevărul. Avocații inculpaților judecați în acest dosar s-au arătat de acord cu decizia Înaltei Curți. Cum era de așteptat, însă, procurorul DNA prezent în sala de judecată s-a declarat împotriva sesizării Curții Constituționale.

Unul dintre martorii audiați în acest dosar este fostul deputat Vlad Cosma, cel care a dezvăluit practicile abuzive și, uneori, dincolo de limita legii, utilizate de procurorii DNA Ploiești în dosarele grele pe care le-au instrumentat. Acesta a cerut, vineri, să fie audiat de judecători cu identitatea sa reală. Înainte de a intra în sala de judecată, Vlad Cosma a declarat că au fost citați pentru acest ultim termen nu mai puţin de cinci sau chiar șase martori ai acuzării cu identitate protejată. “Întrucât eu nu mai știu numele pe care l-am avut în acest dosar, m-am prezentat în cazul în care sunt și eu unul dintre acești martori protejați. Îmi doresc să asist la acest termen, pentru că voi constata că aceiași martori falși care au fost folosiți în dosarul meu se vor regăsi și la acest termen. Sunt aceiași martori folosiți de Onea și Negulescu în majoritatea dosarelor penale de la Ploiești. Cu siguranță veți constata, astăzi, că nu eram singurul martor cu cel puțin două identități. Se va confirma tot ceea ce am spus și tot ceea ce am prezentat. Nu mai țin minte numele conspirativ. Știu ce am declarat în sală la ultimul termen, faptul că am avut mai multe identități. Doresc să renunț la această invenție a domnului Onea și a domnului Negulescu și doresc să fiu audiat în calitatea reală. Această formalitate a martorilor protejați era o invenție impusă de către procurorii de la Ploiești pentru a putea minți în declarații cum voiau dânșii”, a precizat Vlad Cosma.

 

Conducerea Parchetului și a Poliției Prahova, decapitată prin acest dosar

Dosarul în care ÎCCJ a dispus sesizarea CCR este cel trimis în judecată, în 29 iunie 2016, de către DNA Ploiești, în care au fost cercetați fostul procuror general al Parchetului Curții de Apel Prahova, Liviu Mihai Tudose, adjunctul acestuia, Aurelian Constantin Mihăilă, șeful IPJ Prahova, Viorel Dosaru, polițistul Constantin Ispas și fostul deputat Sebastian Ghiță. Procurorii Onea și Negulescu scriau în rechizitoriul întocmit că, între 2013 și 2014, “în timp ce pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești se afla, în curs de urmărire penală, o cauză complexă în care se efectuau cercetări cu privire la săvârșirea unor infracțiuni de evaziune fiscală și spălare de bani, mai multe persoane vizate au obținut informații confidențiale pe mai multe căi, printre beneficiarii acestor informații nedestinate publicității fiind și Ghiță Sebastian Aurelian – deputat în Parlamentul României.

În schimbul informațiilor nedestinate publicității pe care le-a obținut, inculpatul Ghiță Sebastian Aurelian a promis, pe de o parte, inculpatului Dosaru Viorel că îl va sprijini să își mențină funcția, dar și să obțină alte funcții de conducere. Pe de altă parte, a acordat magistratului Tudose Liviu Mihail sprijin în vederea obținerii unor funcții de conducere sau execuție în cadrul unor instituții publice centrale”, mai afirmă procurorii de elită.

Una dintre “victimele” din acest dosar este identificată în persoana afaceristului Theodor Berna, patronul Tehnologica Radion, căruia i s-ar fi cerut, în 2011, să plătească 500.000 de euro, printr-un contract fictiv de prestări servicii, cu Asesoft International, pentru a fi “stopată difuzarea unor reportaje denigratoare, prin intermediul unui post de televiziune” controlat de Sebastian Ghiță.

 

“Portocală” și Camelia Bogdan cer reprimirea în magistratură

În timp ce scandalurile se țin lanț, fostul procuror-vedetă al “unității de elită”, strateg al acestui dosar, dar și al mai multor cauze asemănătoare, Mircea Negulescu, zis “Portocală”, așteaptă să înceapă judecata în procesul pe care l-a intentat Inspecției Judiciare, din cauza căreia a fost dat afară din magistratură. Negulescu a fost exclus din profesia de procuror, prin decizie a Secției pentru Procurori de la CSM, de la sfârșitul lunii ianuarie. Inspecția Judiciară a constatat, în cazul lui “Portocală, săvârșirea a cinci abateri disciplinare. Una dintre acuzații se referă la faptul că Negulescu i-a cerut unui martor cu identitate protejată să semneze un denunț împotriva lui Sebastian Ghiță. Vlad Cosma a prezentat public o înregistrare audio în care acest martor protejat îi atrăgea atenția procurorului că “anul trecut scriam de Cosma şi se duce nevinovat la puşcarie”. În 29 martie, Mircea Negulescu a atacat decizia CSM la Completul de 5 judecători de la Înalta Curte. Cauza se află, în prezent, în procedură de filtru, nefiind încă alocat un prim termen de judecată.

Tot la Completul de 5 de la ÎCCJ se află și un recurs, înregistrat în data de 5 aprilie 2014, de fosta judecătoare Camelia Bogdan, exclusă, anul acesta, pentru a doua oară din magistratură. Anul trecut, Camelia Bogdan a reușit să convingă instanța să-i aplice o sancțiune mai ușoară, după ce CSM a decis că această judecătoare nu mai are ce căuta în profesia magistraților. Și în cazul Cameliei Bogdan urmează ca dosarul să primească un prim termen de judecată.

 

Utilizarea, în dosarele penale, a martorilor cu identitate protejată, uneori cu identitate multiplă, a determinat Instanța Supremă să sesizeze CCR, solicitând control de constituționalitate asupra prevederilor legale care permit acest lucru.

 

Codul de Procedură Penală lasă la latitudinea procurorului decizia de a introduce sau de a sista calitatea de martor protejat. Declarațiile date astfel sunt secrete, se păstrează sub cheie la parchet sau la instanță, iar audierea de către avocați a acestor persoane este controlată strict de către anchetatori.

Citeşte mai multe despre:   inspectia judiciara,   dna

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Boxul feminin românesc ajuns la majorat în 2019. Propunere: Lecţii de autoapărare predate în şcoli, la orele de sport, în loc de tumbe

Boxul feminin românesc ajuns la majorat în 2019. Propunere: Lecţii de autoapărare predate în şcoli, la orele de sport, în loc de tumbe
Galerie Foto  “Dacă Alexandra și Luiza ar fi știut tehnici de autoapărare, ar fi avut șanse să scape”  ADRIAN LĂCĂTUȘ, antrenor, coordonatorul lotului olimpic național de box feminin   “O...

Plan diabolic. Dincă vrea să scape cu 6 ani de pușcărie

Plan diabolic. Dincă vrea să scape cu 6 ani de pușcărie
Galerie Foto Gheorghe Dincă a fost scos, ieri, din arest, pentru a face reconstituirea evenimentelor povestite de el, în prima fază a urmăririi penale, a evenimentelor petrecute începând cu dimineața zilei de 24 iulie 2019 și...

Osul trebuie să lucreze mereu sub sarcina a numeroase forţe

Osul trebuie să lucreze mereu sub sarcina a numeroase forţe
Osul este un organ spectaculos, viu. Prin urmare, la fel ca şi muşchii, oasele nu trebuie lăsate să lenevească, pentru că se şubrezesc. Astfel că piesele metalice care consolidează osul în urma unor fracturi...

Parchetul Caracal, la judecata CSM. Dosare închise, altele nelucrate și rechizitorii făcute în batjocură

Parchetul Caracal, la judecata CSM. Dosare închise, altele nelucrate și rechizitorii făcute în batjocură
Galerie Foto Test important în această săptămână pentru Secția de Procurori de la CSM, în cazul unității de Parchet care a dat dovadă cel puțin de incompetență în identificarea monstrului Gheorghe Dincă și pentru...

Familia Blaga-Rudeanu, încă un contract de 200.000 de euro, din bani publici

Familia Blaga-Rudeanu, încă un contract de 200.000 de euro, din bani publici
Galerie Foto Fiica proaspătului europarlamentar PNL Vasile Blaga a mai pus mâna, recent, pe un contract de peste 200.000 de euro de la stat, pentru transportul sanitar nemedicalizat al pacienților dializați, de la domiciliu...

Procurorii Popescu și „Veverița” sunt cercetați disciplinar pentru fake news în dosarul „Caracal”

Procurorii Popescu și „Veverița” sunt cercetați disciplinar pentru fake news în dosarul „Caracal”
Galerie Foto Amănunte incendiare rezultă din audierea judecătorului Constantin Cristinel Măceșeanu, de la Judecătoria Caracal, căruia procurorul Ovidiu Cristian Popescu i-a solicitat emiterea mandatului de percheziție pentru...

Listarea la Bursă a industriei României, o gogoriță

Listarea la Bursă a industriei României, o gogoriță
Vizita de stat a lui Nicolae Ceaușescu în SUA, din 12-17 aprilie 1978 a avut, prin prisma rezultatelor în domeniul economic, un efect direct și rapid în deblocarea unor domenii cheie, de interes strategic pentru...

„Profesioniștii” din Procuratura Caracal și de la Poliția Dobrosloveni, urmăriți penal în cazul Alexandra

„Profesioniștii” din Procuratura Caracal și de la Poliția Dobrosloveni, urmăriți penal în cazul Alexandra
Galerie Foto Procurorul #rezistent de la Caracal, care s-a opus categoric cererii polițiștilor de a descinde în curtea și în casa lui Gheorghe Dincă înainte de ora 6.00, și care i-a ascuns judecătorului, la momentul în...

Laura Nureldin: Nu mai putem gândi cu mintea noastră, așteptăm să vină un influencer ca să ne spună ce să credem

Laura Nureldin: Nu mai putem gândi cu mintea noastră, așteptăm să vină un influencer ca să ne spună ce să credem
Pe Laura o cunoașteți de la ştiri dar şi datorită poveştilor cu regi ai timpului şi vampiri. S-a apucat de publicat romane de câţiva ani şi de atunci nu s-a mai oprit. A părăsit presa pentru a se dedica mai...

Înalta Curte pregătește rejudecarea dosarului în care Sebastian Ghiță a fost achitat

Înalta Curte pregătește rejudecarea dosarului în care Sebastian Ghiță a fost achitat
Galerie Foto Premieră la Completurile de 5 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Vicepreședintele instanței supreme, celebrul judecător Iulian Dragomir, care coduce completul învestit cu judecarea recursului...
Serviciul de email marketing furnizat de