Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Procurorul Adina Florea, care a demarat, la Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, anchetele privind abuzurile de la serviciile teritoriale ale DNA Ploiești și Oradea, a devenit ținta unor atacuri la baionetă din partea unui ONG fondat de fosta subalternă a Laurei Kovesi, anchetatoarea din dosarul “Tel Drum”, Carmen Alexandra Lăncrănjan, poreclită “Veverița”. Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor, care are sediul într-o vilă impozantă din Pitești, îi cere ministrului justiției, Tudrel Toader, să sesizeze Inspecția Judiciară împotriva Adinei Florea, pe care o acuză de “justiție televizată”, deoarece, prin anchetarea procurorilor DNA Oradea, le-a adus lui Ciprian Man și asociaților acestuia “prejudicii de imagine”. Aceeași asociație este cea care îl asistă pe procurorul general Augustin Lazăr în tentativa de proces prin care acesta încearcă să blocheze demersul ministrului justiției de a-l revoca din funcție. Însă, ONG-ul cu pricina este partener de acțiune în justiție, alături de procurorul militar Bogdan Ciprian Pîrlog, participant la protestele neautorizate din Piața Victoriei, din data de 10 august 2018, care cere anularea hotărârilor Plenului CSM prin care au fost aprobate Regulamentele de ocupare a funcțiilor de conducere și de execuție în cadrul Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție.
La o săptămână de la declanșarea anchetelor penale cu privire la activitatea derulată de șeful DNA Oradea, Ciprian Man, și de procurorii din subordine, ca urmare a dezvăluirilor din presă referitoare la o înregistrare în care aceștia vorbeau despre fabricarea unor dosare împoriva unor judecători care nu răspun la comandă, Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție a devenit ținta principală a sistemului. Asta, după ce toate încercărie de anul trecut de a “trânti” modificările legisației din domeniul justiției prin care a luat ființă această structură specială de anchetă, au eșuat. Mai cu seamă, după ce, luni seara, Augustin Lazăr s-a arătat mai mult decât iritat cu privire la intenția ministrului justiției, Tudorel Toader, de a transforma Secția într-o Direcție autonomă, atacurile s-au intensificat.
Astfel, ieri, un ONG, pe nume Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor, sub semnătura co-președintelui Antonia Diaconu, i-a transmis ministrului justiției o scrisoare deschisă prin care îi cere acestuia să sesiseze Inspecția Judiciară în legătură cu procurorul Adina Florea, de la Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, pe care o acuză, nici mai mult, nici mai puțin, de faptul că a permis “scurgeri de informații” către postul de televiziune Antena 3 și către portalul “Lumea Justiției”. Aceste “scurgeri de informații” au legătură directă cu ieșirile publice ale procurorului Adina Florea, care a cerut CSM aviz pentru arestarea preventivă a lui Lucian Onea și Mircea Negulescu, dar și pentru că a permis presei accesul la informații cu privire la audierile care au avut loc în ceea ce privește DNA Oradea.
Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție s-a autosesizat în urma dezvăluirilor de presă cu privire la constituirea unui grup infracțional organizat, șantaj, abuz în serviciu, inducerea în eroare a organelor judiciare, după ce au fost făcute publice celebrele înregistrări ale unor discuții purtate între procurorii DNA Oradea. Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor este de părere că, prin aceasta, a fost afectat dreptul la imagine al procurorilor vizați.
Înființare cu cântec. Lipseau documete elementare
Asociația Mișcarea pentru Apărarea Drepturilor Procurorilor este o organizație non-guvernamentală apărută precum ciupercile după ploaie, în toamna anului trecut. Primele informații cu privire la intenția de constituire a unei astfel de entități datează din 30 august 2018, la scurt timp după protestele neautorizate care au avut loc în vara anului trecut, în Piața Victoriei, și după ce Laura Codruța Kovesi a fost dată afară de la șefia Direcției Naționale Anticorupție. Cererea pentru înființarea ONG-ului care solicită, astăzi, cercetarea disciplinară a procurorului care are curaj să investigheze abuzurile din DNA, a fost depusă la Judecătoria Pitești, cauza fiind luată în discuție abia în data de 20 septembrie 2018. Atunci, magistratul care s-a ocupat de dosar a constatat că solicitarea nu respectă mai multe obligații procedural elementare.
Mai exact, instanța a invederat petentei faptul că, până la termenul ulterior, trebuie să refacă Statutul, în sensul de a stipula datele de indentificare ale membrilor fondatori, să refacă Actul Constitutiv, în sensul de a se stipula componența nominală a acestor dintâi organe de control, să depună la dosar un nou contract de comodat în care să cuprindă la semnături numele și prenumele comodatorului, precum și denumirea comodatarului, cu atașarea dovezii dreptului de proprietate asupra imobilului declarat drept sediu social pentru ONG, precum și fișele de cazier fiscal ale membrilor asociației, actualizate, dat fiind faptul că acestea trebuie să fie valabile la data pronunțării încheierii de acordare a personalității juridice.
În sfârșit, la data de 4 octombrie 2018, Judecătoria Pitești a admis cererea formulată de către petenta Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și a dispus înscrierea ONG-ului în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor, aflat la grefa instanței.
Misterul imobilului unde funcționează ONG-ul
Din minuta publicată pe Judecătoria Pitești, rezultă că Asociația proaspăt-înființată și-a declarat sediul social la o adresă situată în municipiul Pitești, în strada Nicolae Labiș, la numărul 56. Aici, regăsim o vilă ce pare nou construită, destul de impozantă, așa cum se poate observa în imaginea alăturată. Nu există informații despre proprietarul acestui imobil, mai ales că, având în vedere faptul că ultima actualizare a Registrului Național al Asociațiilor și Fundațiilor a avut loc anterior emiterii hotărârii judecătorești prin care ONG-ul a primit personalitate juridică. Iar, la Ministerul Finanțelor Publice, organizația apare ca fiind înregitrată în data de 2 noiembrie anul trecut.
Însă, locația aleasă drept sediu social pentru acest organism are legătură cu orașul în care funcționează, ca procuror, unul dintre co-președinții Asociației Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor, Antonia Diaconu, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș.
“Jurnalul” a trecut în revistă toate declarațiile de avere pe care procuroarea Antonia Diaconu (fostă Prioteasa), le-a depus, în calitate de magistrat, pe portalul specializat în acest sens al Consliului Superior al Magistraturii, însă imobilul nu a fost identificat în niciunul dintre aceste documente. Cu acest prilej, aflăm că asociata lui Carmen Alexandra Lăncrănjan, înainte de a deveni procuror, a activat ca avocat. Apoi a lucrat la procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Găești, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Pitești și la Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș. În niciuna dintre aceste recentele declarații de avere depuse de Antonia Diaconu nu se face referire cu privire la posesia vreunui imobil. Mai mult, co-președintele asociației care se ocupă cu apărarea statutului procurorilor nu și-a mai depus declarația de avere (lucru obligatoriu, de altfel), din data de 9 iunie 2017.
Tot din 2017 nu și-a mai depus declarația de avere nici Carmen Alexandra Lăncrănjan, anchetatoarea celebră a dosarului “Tel Drum”. Însă, din documentele similare anterioare, depuse începând cu anul 2010, nu rezultă că are nici ea în proprietate în vreun imobil, în prezent Parchetul decontându-i chiria pentru locuința pe care o ocupă.
Atac împotriva hotărârilor Plenului CSM
Activitatea predilectă a Asociației Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor pare a fi axată exclusiv pe încercarea de a bloca orice inițiativă de luptă împotriva abuzurilor sistemului. Spre exemplu, la data de 13 decembrie 2018, la Curtea de Apel Pitești (ce coincidenșă!), Asociația Formului Judecătorilor din România, împreună cu Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și cu procurorul militar Bogdan Ciprian Pîrlog au deschis o acțiune prin care cer magistraților Secției a II-a Civilă să anuleze Hotărârile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii numerele 910 și 911 din data de 19 septembrie 2018. Este vorba despre hotărârile prin care CSM a aprbat Regulamentele privind numirea și revocarea procurorilor cu funcții de conducere, respectiv de execuție, din cadrul Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. Adică aceeași Secție carea intrat, și ieri, sub lupa ONG-ului lui Lăncrănjan/ Diaconu.
Cauza a fost pusă pe rolul instanței în 10 ianuarie 2019, când magistrații judecători s-au văzut nevoiți să amâne termenul până la 7 februarie, pentru că cele două ONG-uri reclamante nu au depus la dosar mai multe documente, printre care și extrase din statute referitoare la scopu acestora. Mai mult, în dosar a intervenit și Coaliția Rmânilor din Străinătate (Romanian Cummunity Colalition, care a dezvăluit, anul trecut, lucruri mai mult decât interesante referitoare la unul dintre reclamanții din această cauză având ca obiect anularea celor două hotărâri ale CSM. Mai exact, informațiile devoalează faptul că procurorul militar Bogdan Ciprian Pîrlog a fost detașat, până în 2013, în cadrul misiunii EUROPOL în Afganistan, însă șeful misiunii a solicitat autorităților române chemarea acestuia acasă, deoarece a fost considerat “inability”. În scrisoarea șefului misunii EUROPOL Afganistan, Karl Ake Roghe, se arată că Pîrlog a formulat un număr nepermis de mare de cereri de acordare a concediului medical și că a dat dovadă de o conduită care demonstrează o tendință de a persista în comportament neprofesionist față de colegii săi și î mod special prin refuzuri repetate de a respecta instrucțiunile superiorilor.
Procurorul militar Pîrlog, partener de acțiuni în instanță cu Asociația lui Lăncrănjan
După revenirea în țară, procurorul Bogdan Cirprian Pîrlog a activat la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial București și în ONG-urile colegilor săi de breaslă. Membru al Formulului Judecătorilor, acesta a publicat, anul trecut, pe site-ul organizației, un articol în care a atacat Secția pentru Judecători de la Consiliul Superor al Magistraturii, acuzând judecători că sunt subordnați ai PSD. Acesta a scris că majoritatea judecătorilor din Secția pentru Judecători este favorabilă actualei puteri politice “sau, cel puțin, demersurilor distrugerii sistemului judiciar”.
Întâmplător sau nu, același procuror militar a participat (în ce calitate încă nu este clar), la protestele neautorizate care au avut loc, în Piața Victoriei, pe 10 august 2018. Jandarmeria Română a comunicat, în seara acelei zile, că, “în Piața Victorieim pe timpul asigurării și restabilirii ordinii publice, a fost prezent domnul locotenent colonel Pîrlog Bogdan (…). Acesta s-a autosesizat cu privire la evenimentele din Piața Victoriei, fiind prezent în intervalul 17.00 – 4.00”. În mod interesant, conducerea Parchetului Militar susținea, ulterior, că abia după orele 17.00, a fost primită la această unitate de parchet o solicitare pentru a trimite un procuror militar care să participe la aceste activități. Cu toate acestea, a doua zi, pe 11 august, procurorul Pîrlog întocmește un proces verbal de sesizare din oficiu, în care inserează faptul că, “în 10.06.2018 (greșeala îi aparține – n.red.), cu ocazia mitingului organizat în Piața Victoriei, constatând din imaginile prezentate în spațiul public că există suspiciunea comiterii unor fapte de natură penală de către cadrele militare din dispozitivul de asigurare a ordinii publice, ne-am deplasat în teren, unde am constatat (…) că în rândul particupanților pașnici acționa un număr de peste o mie de persoane care se manifestau violent atât la adresa forțelor de ordine, cât și la adresa participanților pașnici, încercând forțarea cordonului de jandarmi. Situația a degenerate, doi subofițeri de jandarmi fiind victimele unei agresiuni deosebit de violente”. Cert este că procurorul Pîrlog, care avea calitatea de martor ocular și de participant la proteste, a găit de cuviință să se și autosesizeze din oficiu în calitate de anchetator.
Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor în asistă și pe Augustin Lazăr, în procesul prin care acesta încearcă să anuleze raportul lui Tudorel Toader, care să la baza cererii de revocare din funcția de procuror general
ONG-ul, înființat, anul trecut, după protestele neautorizate din Piața Victoriei, are o agendă clară: îngreunarea activității Secției speciale anchetare a abuzurilor magistraților, din Parchetul General
