Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Două “bombe cu ceas” stau să explodeze, după ce, miercuri seară, ministrul Justiției, Tudorel Toader, a făcut public raportul de evaluare a activității manageriale a procurorului general Augustin Lazăr, raport soldat cu declanșarea procedurii de revocare a acestuia din funcţie. Prima “bombă” se referă la faptul că numirea, în 2016, a lui Augustin Lazăr la șefia parchetelor din România nu a îndeplinit condițiile legale, la această operațiune participând fostul ministru de resort, tehnocrata Raluca Prună, fosta Secție pentru Procurori de la CSM, și președintele României, Klaus Iohannis. A doua “bombă”, care poate produce un adevărat cutremur, se referă la o Ordonanță de clasare, emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, condus, la momentul emiterii ei, de Augustin Lazăr, cu privire la închiderea unui dosar penal care îl privea pe președintele Klaus Iohannis. Documentul se regăsește în dosarul de candidatură care a ajuns, în 2016, pe masa președintelui României, care a și semnat decretul de numire al lui Augustin Lazăr în funcția de procuror general. Aceste detalii, prezentate de ministrul Tudorel Toader, scot la lumină amănunte incendiare legate de fiecare dintre aceste două chestiuni, elemente care pot crea un scandal fără precedent în România.
În Raportul privind evaluarea lui Augustin Lazăr se arată că, la 17 februarie 2016, pe site-ul Ministerului Justiției, a fost publicat un anunț cu privire la declanșarea procedurii de recrutare pentru funcția de procuror general, anunț însoțit de publicarea criteriilor avute în vedere pentru ocuparea acestei funcții. Printre condițiile prevăzute de lege se află și obținerea Calificativului “Foarte Bine”, la ultima evaluare.
În data de 15 martie 2016, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, Augustin Lazăr, a depus la Ministerul Justiției scrisoarea de intenție pentru candidatura la funcția de procuror general al României, scrisoare înregistrată sub numărul 3/24743/2016, iar, în data de 21 aprilie 2016, Secția pentru Procurori de la CSM a emis Hotărârea nr. 258/2016, prin care a avizat favorabil propunerea ministrului Justiției de atunci, Raluca Prună, de numire în funcția de procuror general a lui Augustin Lazăr. Procedura s-a încheiat, în data de 28 aprilie 2016, când președintele României, Klaus Werner Iohannis, a semnat decretul de numire a lui Augustin Lazăr.
Tudorel Toader arată că, în dosarul de candidatură, “nu s-a identificat niciun document care să dovedească îndeplinirea criteriului obținerii Calificativului «Foarte Bine» la ultima evaluare a lui Lazăr”. Mai mult, ministrul Justiției arată că, în data de 12 septembrie 2018, s-a adresat CSM cu o solicitare de a-i transmite situația evaluărilor la care a fost supus procurorul Augustin Lazăr, anterioară numirii sale în funcția de procuror general.
Evaluare cu 5, respectiv 2 ani întârziere
CSM a transmis acest răspuns în data de 19 septembrie, punând la dispoziția ministrului rapoartele de evaluare a activității profesionale a lui Lazăr, întocmite pentru perioada anilor 2014- 2016 de către Comisia de evaluare a procurorilor constituită la nivelul CSM, precum și pentru perioada anilor 2011-2013, întocmite de Comisia de evaluare de la nivelul Parchetului General. “Raportul de evaluare pentru perioada 2011-2013 vizează activitatea desfășurată de Augustin Lazăr în funcția de procuror general adjunct, respectiv de procuror general al Parchetului Curții de Apel Alba Iulia. La finalul documentației, se precizează faptul că «prezentul raport de evaluare a fost întocmit astăzi, 12 aprilie 2017»”, arată Tudorel Toader, care adaugă că rezultă că, la data de 28 aprilie 2016, când președintele României, Klaus Iohannis, a semnat decretul de numire a lui Lazăr, acesta nu deținea o evaluare a îndeplinirii criteriilor de competență profesională și de performanță. Asta, deoarece “Augustin Lazăr nu a demonstrat îndeplinirea criteriului anunțat de Ministerul Justiției al obținerii Calificativului «Foarte Bine» la ultima evaluare”. Mai mult, în ceea ce privește evaluarea pentru perioada 2014-2016, făcută de Comisia de evaluare de la CSM, aceasta a fost comunicată în 19 septembrie 2018 și conține doar data luării la cunoștință a evaluării, respectiv data de 18 septembrie 2018, cu o zi înainte ca CSM să remită răspunsul către Ministerul Justiției și cu doi ani întârziere față de condiția impusă de lege. Tudorel Toader concluzionează, în raportul prin care cere revocarea din funcție a procurorului general, că procedura de numire în funcție a lui Augustin Lazăr nu a îndeplinit condițiile legale.
CSM invocă “datele direcției de specialitate”
„Jurnalul” a descoperit, însă, că, deși evaluarea pentru perioada 2011-2013 a lui Augustin Lazăr a fost făcută în septembrie 2017, iar CSM a luat la cunoștință despre evaluarea aferentă perioadei 2014-2016 abia în luna septembrie a anului curent, în avizul Secției pentru Procurori de la CSM, emis în aprilie 2016, se arată că Augustin Lazăr ar fi fost evaluat cu Calificativul “Foarte Bine”, la ultima evaluare.
Este vorba chiar despre Hotărârea Secției pentru Procurori de la CSM nr. 258 din 21 aprilie 2016, semnată de procuroarea Luminița Palade, în calitate de vicepreședinte, prin care a fost avizată favorabil propunerea Ralucăi Prună de numire a lui Augustin Lazăr în funcția de procuror general al României. Contrar faptului că, la dosarul de candidatură, nu se găsea niciun document din care să rezulte că Lazăr îndeplinea criteriul evaluării, la pagina 3, paragraful 3, Secția pentru procurori scrie că “din datele existente la nivelul direcției de specialitate, rezultă că domnul procuror Augustin Lazăr are o vechime efectivă în funcția de procuror de 34 de ani și 1 lună, nu a fost sancționat disciplinar în ultimii 3 ani de activitate, iar la ultima evaluare a activității profesionale, a fost apreciat cu Calificativul «Foarte Bine»”. Ei bine, din Raportul lui Tudorel Toader rezultă, însă, că, la dosarul cu care Lazăr a candidat în 2016, acest raport de evaluare profesională a lipsit, singura referire la faptul că acesta a obținut calificativul prevăzut de lege fiind numai “datele direcției de specialitate din CSM”.
Fratele Ralucăi Prună, luat sub “pulpana” lui Lazăr
Augustin Lazăr a devenit procuror general al României, după ce DNA, condusă de Laura Codruța Kovesi, i-a deschis fostului procuror general Tiberiu Nițu, un dosar penal pentru că a folosit un antemergător de la Poliție, în timp ce făcea naveta de la Ploiești. Dosarul a fost clasat, însă, anul acesta, tot de către DNA. Nițu a demisionat, iar noul ministru al Justiției, instalat odată cu Guvernul Cioloș, Raluca Prună, l-a preferat pentru această demnitate pe Augustin Lazăr, un apropiat al lui Ioan Lascu, tatăl Laurei Kovesi. Interesant este și faptul că Raluca Prună are un frate procuror. Acesta se numește Mihai Prună și, în 2016, își desfășura activitatea în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București. Printre dosarele instrumentate în acea perioadă se numără și cel privind incendiul din clubul “Bamboo”. După ce Augustin Lazăr a fost numit în funcția de procuror general al României, la propunerea Ralucăi Prună, Mihai Prună a fost delegat, la propunerea lui Augustin Lazăr, chiar la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiţie. Din documentele studiate de “Jurnalul”, rezultă că prima delegare a expirat în data de 14 aprilie 2017, Augustin Lazăr prelungind-o până la 5 octombrie 2017, când a mai prelungit-o din nou până în 16 aprilie 2018. A urmat o altă prelungire, care urma să expire la 16 octombrie 2018. Noua legislație în domeniul justiției, adoptată de Parlament și intrată în vigoare anul acesta, nu mai permite, însă, delegarea procurorilor la parchete superioare, decât în situația în care procurorii în cauză dețin gradele profesionale cerute de noua lege. Astfel că, în data de 17 octombrie 2018, Secția pentru procurori de la CSM a hotărât încetarea delegărilor la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, la parchetele de pe lângă curțile de apel și la parchetele de pe lângă tribunale a procurorilor care nu îndeplinesc condițiile de grad, conform noilor legi intrate în vigoare. De la Parchetul General a fost, cu acest prilej, încetată delegarea unui număr de 34 de procurori. La poziția a șaptea se regăsește fratele fostului ministru al Justiției, Mihai Prună.
După ce Augustin Lazăr a fost “uns” procuror general al României, la propunerea ministrului tehnocrat Raluca Prună, fratele acesteia din urmă a fost preluat, prin delegare, chiar la Parchetul General. Delegarea, prelungită “fără număr” de Lazăr, a încetat săptămâna trecută, din cauza noilor legi ale Justiției.
Contraatacul lui Iohannis: „Toader să plece de urgenţă”
Preşedintele Klaus Iohannis a primit raportul privind activitatea managerială la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi consideră că cererea ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, de revocare a procurorului general, Augustin Lazăr, este „complet neadecvată şi de natură să genereze neîncredere în sistem şi îngrijorare în rândul partenerilor europeni”, a transmis Preşedinţia României. „Demersul ministrului Justiției de revocare a Procurorului General întărește convingerea Președintelui României că domnul Tudorel Toader trebuie să plece de urgență din fruntea ministerului pe care îl conduce”, arată aceeaşi sursă.
Dosar „prezidenţial” clasat la Alba Iulia
Tot la Parchetul Curții de Apel Alba Iulia, a mai fost instrumentat un dosar, privind, de asemenea, retrocedarea unor imobile, cu aportul primarului Sibiului, Klaus Iohannis, dosar lucrat de către procuroarea Carmen Maria Capră, adjuncta lui Augustin Lazăr, și care, la data de 5 decembrie 2014, a dispus clasarea acestui dosar. Un an mai târziu, pe 15 ianuarie 2016, Carmen Maria Capră a ieșit la pensie, la vârsta de 47 de ani, Decretul de pensionare a fost semnat de către președintele Klaus Iohannis în data de 31 decembrie 2015, de Revelion, când soții Iohannis se aflau în concediu, în Florida, SUA. Iar lucrurile nu se opresc aici. Un alt dosar care îl vizează pe președintele României este cel al caselor de la Sibiu. Au existat, de fapt, chiar două dosare (270/P/2006 și 5/P/2007), ajunse, în 2009, pe masa Direcției Naționale Anticorupție. În 24 septembrie 2009, procurorul Doru Țuluș a dispus scoaterea de sub urmărirea penală a lui Klaus Iohannis pentru unele capete de acuzare, dar a și disjuns o parte din dosare, declinând competența în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, unde procuror general adjunct era Augustin Lazăr.
Propunerea de revocare, discutată la CSM la mijlocul lunii noiembrie
Raportul și procedura propunerii de revocare din funcția de procuror general al României a lui Augustin Lazăr au fost trimise, încă de miercuri, către Secția pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. Acest for urmează să emită avizul consultativ cu privire la această revocare. Ieri, plenul Secției s-a reunit și a stabilit că Augustin Lazăr va fi audiat în data de 13 noiembrie, când va fi analizat și raportul lui Tudorel Toader. În data de 20 noiembrie, ar urma să fie emis acest aviz consultative, care va fi, la rândul său, motivat până în 21 noiembrie, când va fi trimis președintelui Klaus Iohannis. Acesta din urmă va semna sau nu decretul de revocare. Având, însă, în vedere Hotărârea CCR emisă cu ocazia refuzului inițial de a o revoca pe Laura Kovesi de la șefia DNA, Klaus Iohannis este pus, practic, în imposibilitatea de a refuza să semneze decretul de demitere a lui Augustin Lazăr.
Iohannis, instrumentat penal de cel pe care l-a numit procuror general
Revenind la Raportul prin care Tudorel Toader a declanșat procedura de revocare a lui Augustin Lazăr din funcție, ministrul arată că Raluca Prună a făcut propunerea de numire cu nerespectarea criteriilor anunțate și a prevederilor legale. “Tot atât de evident este și că președintele de la acea dată al României, în funcție și la acest moment, nu a verificat regularitatea procedurii de numire, deși avea obligația legală”. Și, aici, apare a doua bombă cu ceas. Tudorel Toader scrie în raport că “nu cunoaștem dacă motivul acestei scăpări are vreo legătură cu faptul că, în dosarul de candidatură al actualului procuror general, era tocmai o rezoluție de clasare care îl privea pe președintele României în funcție. Noi am luat doar act de documentele pe care le-am identificat în dosarul înregistrat la Ministerul Justiției”. Cu alte cuvinte, Augustin Lazăr a simțit nevoia să-l convingă pe Klaus Iohannis să semneze decretul de numire, folosindu-se de un document, introdus la dosar, prin care îl anunța pe cel în pixul căruia stătea numirea sau nu la șefia parchetelor că i-a închis acestuia un dosar penal care îl viza. Într-adevăr, actualul președinte al României a fost vizat de mai multe plângeri și denunțuri penale legate de activitatea pe care acesta a derulat-o în calitate de primar al municipiului Sibiu, majoritatea dintre aceste dosare fiind instrumentate chiar de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.
Parchet care, înainte de a deveni procuror general, a fost condus chiar de către Augustin Lazăr. Din CV-ul acestuia rezultă că, încă din anul 1998, Augustin Lazăr a fost șef al Secției de Urmărire Penală și Criminalistică al acestui parchet, iar din 2000 până în 2013, a ocupat funcția de adjunct al procurorului general al Pachetului Curții de Apel Alba Iulia.
Există și două Hotărâri ale Secției pentru Procurori de la CSM, prima din 13 decembrie 2012, semnată de celebra Oana Schmidt Hăineală, și a doua din data de 17 decembrie 2015, semnată de Bogdan Gabor, prin care, inițial, Augustin Lazăr a fost învestit în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia și, ulterior, mandatul acestuia a fost prelungit cu încă trei ani.
În toată această perioadă, parchetul condus de Augustin Lazăr a instrumentat și închis toate dosarele penale care l-au vizat pe Klaus Iohannis. Este vorba, în special, despre dosare referitoare la modul în care au fost retrocedate, la Sibiu, imobile către Forumul Democrat al Germanilor din România, al cărui președinte era același Klaus Iohannis.
