Capii DNA, judecaţi pentru înregistrările pe care Kovesi le neagă

Secţia pentru procurori în materie disciplinară de la CSM va lua, mâine, în discuţie, raportul de sesizare a Inspecţiei Judiciare cu privire la încălcarea de către Laura Codruţa Kovesi și de către adjunctul acesteia, Marius Iacob, a nu mai puţin de patru prevederi din Legea 303/2004, privind Statutul judecătorilor și procurorilor. Ancheta disciplinară vizează evenimentele de anul trecut, din timpul unei ședinţe de lucru a unei secţii din DNA, în care șefa instituţiei le cerea subordonaţilor să iasă cu dosare cu miniștri și în care cataloga, în sens negativ, o decizie a Curţii Constituţionale în legătură cu încălcarea de către DNA a legii fundamentale, atunci când a anchetat OUG 13.

Pe ordinea de zi a ședinţei de miercuri, procurorii din CSM urmează să ia în discuţie dosarul 1/P/2018, privind referatul Inspecţiei Judiciare prin care Laura Codruţa Kovesi este acuzată  de săvârșirea abaterilor disciplinare prevăzute de literele “a”, “c” şi “m” ale articolului 99 din legea nr. 303/2004, privind Statutul judecătorilor și procurorilor, republicată și modificată. Tot în faţa Secţiei pentru procurori în materie disciplinară de la CSM urmează să compară și mâna dreaptă a lui Kovesi, procurorul-șef adjunct al DNA, vestitul Marius Iacob. Acesta din urmă este acuzat de către Inspecţia Judiciară de săvârșirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99, litera “i” din același Statut.

Încă din 18 ianuarie, Inspecţia Judiciară a anunţat că a fost exercitată acţiunea disciplinară faţă de cei doi capi ai DNA. În ceea ce o privește pe Kovesi, inspectorii judiciari precizează că aceasta a încălcat prevederile referitoare la interdicţia de a avea „manifestări care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu”. În Raport se arată că, în cadrul unei ședinţe de lucru, a avut manifestări de natură a aduce atingere onoarei şi probităţii profesionale a magistraţilor procurori, precum și prestigiului justiţiei, împrejurări identificate în înregistrările audio apărute în spaţiul media la data de 18 iunie 2017. În concret, procurorul-șef al DNA s-a exprimat în sensul combaterii efectelor negative în planul imaginii şi credibilităţii instituţiei, generate de Decizia CCR 68/2017, prin instrumentarea urgentă a unor dosare „cu miniștri”, de impact mediatic, și-a exprimat dezacordul cu privire la caracterul legal, definitiv și general obligatoriu al Deciziei CCR 68/2017 şi a folosit exprimări inadecvate la adresa Curţii Constituţionale, inducând ideea în cadrul opiniei publice că unul dintre criteriile în funcţie de care se prioritizează soluţionarea dosarelor este impactul mediatic al acestora și calitatea oficială a persoanelor cercetate. De asemenea, procurorul-șef al DNA a folosit faţă de colegii procurori un ton superior și agresiv, inadmisibil în raport cu standardele minimale de etică și deontologie ale unui magistrat, de natură a genera în rândul opiniei publice un sentiment de indignare și a unui dubiu legitim cu privire la respectarea principiilor supremaţiei Constituţiei și a legilor, precum și a imparţialităţii procurorilor.

Atitudini nedemne de un procuror-șef

Un alt capăt de acuzare la adresa șefei DNA este cel referitor la „atitudinile nedemne în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu faţă de colegi, celălalt personal al instanţei sau al parchetului în care funcţionează, inspectori judiciari, avocaţi, experţi, martori, justiţiabili ori reprezentanţii altor instituţii” constând în aceea că prin intermediul unei corespondenţe electronice (email) a adoptat o atitudine nedemnă, folosind la adresa procurorilor cuvinte şi expresii cu un conţinut vădit denigrator, insultător și ameninţător, respectiv „lași”, „bârfitori”, „infractori”, făcând cunoscut acestora faptul că „există deja un cerc de suspecţi”, cu referire la un dosar penal, încălcând astfel obligaţia de rezervă și normele de conduită atașate profesiei de magistrat.
Nu în ultimul rând, Kovesi mai este acuzată și de nerespectarea în mod nejustificat a dispoziţiilor ori deciziilor cu caracter administrativ dispuse în conformitate cu legea de conducătorul instanţei sau al parchetului ori a altor obligaţii cu caracter administrativ prevăzute de lege sau regulamente”. Mai exact, șefa DNA ar fi încălcat cu știinţă dispoziţiile art. 7 lit. b din Regulamentul de ordine interioară al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, aprobat prin Ordinul Ministrului Justiţiei nr.1643/C din 15.05.2015, care se referă la atribuţiile procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Acest ordin precizează că șeful DNA “urmăreşte repartizarea cauzelor sau, după caz, repartizează cauze în raport cu criterii obiective, precum specializarea şi pregătirea procurorului, volumul de activitate, complexitatea şi operativitatea soluţionării cauzelor, conflictele de interese sau incompatibilităţile în exercitarea funcţiei”, prin desemnarea în calitate de procuror de caz a unui magistrat care se afla într-o vădită stare de incompatibilitate.

Ce prevede litera “c” a articolului 99 din Legea 303/2004

Unul dintre capetele de acuzare ridicate împotriva Laurei Kovesi, în raportul Inspecţiei Judiciare, se referă la săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99, litera “c”, din Legea nr. 303/2004. Ei bine, acest articol statuează că este abatere disciplinară “desfășurarea de activităţi publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuţiilor de serviciu”. Literele “a” și “m”, ale aceluiași articol, de care, de asemenea, Kovesi nu a ţinut cont, se referă la încălcarea prevederilor legale referitoare la declaraţiile de avere, de interese, incompatibilităţi și interdicţii privind magistraţii, respectiv la nerespectarea dispoziţiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor.

Iacob, acuzat că a anchetat o ședinţă la care a participat

În ceea ce-l privește pe adjunctul lui Kovesi, Marius Iacob este acuzat că a încălcat prevederile articolului 99, litera “i”, din Legea 303/2004. Mai exact, că “nu a respectat îndatorirea de a se abţine atunci când judecătorul sau procurorul ştie că există una dintre cauzele prevăzute de lege pentru abţinerea sa”. Concret, Inspecţia Judiciară arată că Marius Iacob a efectuat acte de urmărire penală pentru a afla autorul înregistrării discuţiilor din ședinţa DNA de anul trecut, fără a formula o declaraţie de abţinere, deși se afla, în mod vădit, în situaţia de incompatibilitate. Asta, deoarece el însuși a participat la acea ședinţă.

Inspecţia Judiciară: Kovesi a folosit la adresa procurorilor cuvinte şi expresii cu un conţinut vădit denigrator, insultător și ameninţător, respectiv „lași”, „bârfitori”, „infractori”.