Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Săli de sport şi patinoare în sate cu puţini locuitori, şi ăia bătrâni şi sărmani, pârtii de schi în zone uitate de lume, în care s-a investit mai mult decât ar fi trebuit, şi gestionarea banului public după bunul plac sunt doar câteva dintre preocupările pe care le-a avut Elena Udrea în perioada 2009 martie 2012, atunci când a deţinut funcţia de ministru al Turismului.
În perioada în care preşedintele Traian Băsescu anunţa tăieri ale veniturilor bugetarilor, impozitarea nejustificată a pensiilor şi reducerea cheltuielilor în instituţiile de stat, ministerul condus de Elena Udrea se lăfăia cu bani de la bugetul de stat. În doar trei ani şi câteva luni Udrea a reuşit "performanţa" să beneficieze de un buget de dezvoltare şi promovare turistică în valoare de 812 milioane de euro. Banii provin atât de la bugetul de stat, cât şi din fonduri europene şi au fost alocaţi pentru un program ambiţios de investiţii masive în infrastructura turistică şi în marketingul şi promovarea destinaţiilor româneşti. Atunci când şi-a făcut bilanţul, MDRT s-a lăudat că bugetul obţinut a fost de 40 de ori mai mare decât cele 20 de milioane de euro alocate pentru turism în perioada 2006-2008.
Cum s-au împărţit banii
Dacă ţinem cont de investiţiile făcute în săli de sport, bazine de înot, patinoare şi pârtii de schi, pentru care s-au decontat sume de peste 370 de milioane de euro, am putea spune că românii sunt săraci, flamânzi dar sportivi. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT), în perioada în care la conducerea instituţiei s-a aflat Udrea s-au plătit 175 de milioane de euro (785.559.000 de lei ) pentru 327 de săli de sport, din care 30 au fost finalizate după luna martie 2012, 36 milioane de euro (162.267.000 de lei) pentru 3 bazine de înot, circa 11,5 milioane de euro (52 de milioane de lei) pentru două patinoare şi 130.588.570 de euro pentru amenajarea domeniilor schiabile.
Investiţii fără cap
Investiţiile în domeniul schiabil par de-a dreptul impresionante. Potrivit datelor MDRT, Consiliul Local Braşov a primit finanţare pentru două telescaune, 12 pârtii şi cinci bretele de legătură, CL Predeal pentru pista biatlon, pârtia Cocoşu, pârtia subteleferic, CL Râşnov pentru baza sportivă biatlon şi Trambulina K 90, CL Lupeni, Straja pentru lac acumulare şi instalaţii zăpadă artificială, amenajare, reabilitare şi construcţii noi pârtii (7+7), o telegondolă, trei telescaune şi un teleschi, CL Petroşani pentru o telegondolă, 17 pârtii, şase telescaune şi un teleschi, CL Borşa pentru o parcare etajată, pârtie schi cu instalaţie nocturnă şi instalaţie zăpadă artificială, Consiliul Local Voineasa pentru o telegondolă cu staţie intermediară, telescaun, două teleschiuri şi nouă pârtii.
Specialiştii în turismul montan spun însă că parte din investiţii sunt cel puţin fanteziste. "Investiţii făcute fără cap. Cam aşa am putea numi investiţiile făcute de fostul ministru al Turismului Elena Udrea în domeniul schiabil. Udrea a aprobat proiecte ce vizau dezvoltarea turistică în localităţi în care nu există apă curentă, canalizare, nu există căi de acces (drumuri, tren), nu există infrastructură rutieră şi nici structuri de primire turistică", ne-a declarat Gelu Grădinaru, proprietarul instalaţiilor pe cablu din Sinaia şi Predeal.
Majoritatea investiţiilor au avut la bază nişte proiecte care nu au corespondent în realitate, depuse de autorităţile locale. Mai mult, studiile de fezabilitate în baza cărora s-au aprobat proiectele sunt vechi, unele dintre ele fiind modificate doar la valoarea proiectului. "Legea Superschi în Carpaţi a fost încă de la început o lege proastă, prost gândită. Autorităţile din perioada respectivă visau să avem un număr uriaş de staţiuni montane, nici Austria nu are aşa de multe staţiuni câte prevedea legea asta", ne-a explicat Gelu Grădinaru.
Banii au mers la firmele de casă ale PDL
În ultimii trei ani, investiţiile în domeniul schiabil s-au făcut cu preponderenţă în zonele în care primarii erau de la PDL. În ceea ce priveşte firmele desemnate câştigătoare la licitaţiile organizate de autorităţile locale pentru realizarea lucrărilor de dezvoltare a turismului, dacă ne uităm şi pe decontările realizate de MDRT în ultimii trei ani, vedem că sunt câteva firme abonate la banii statului. De exemplu, firma ACOMIN, care a fost desemnată să realizeze în asociere cu încă o firmă telegondola din Parâng, va încasa peste 67 de milioane de euro de la MDRT, bani de la bugetul de stat, nu fonduri europene. Firma patronată de Horia Daniel Faur, proprietarul grupului de firme Quasar, nu a făcut niciodată un secret din faptul că este contribuitor la campaniile PDL şi că e bun prieten cu Tiberiu Iacob-Ridzi, primarul din Petroşani. Acomin este o firmă care a reuşit în ultimi ani să obţină lucrări importante în localităţile în Valea Jiului, unde primarii sunt membri PDL. Filiala din Cluj a societăţii Acomin a câştigat inclusiv licitaţia de construire a telegondolei din Pasul Vâlcan, licitaţie organizată de Primăria Vulcan, unde primarul este tot membru PDL. Mai mult, Udrea a pus carul înaintea boilor deoarece nicăieri în lume nu se montează la început instalaţia de transport persoane pe cablu şi după aia să se gândească pe unde construiesc cabane sau alte structuri de cazare. La noi aşa s-a făcut cam peste tot.
Bazine de înot fără personal
Printre bazinele care, în prezent, sunt în curs de execuţie se numără bazinul olimpic al Clubul Sportiv "Dinamo" din Bucureşti, bazinul polo al Clubul Sportiv al Armatei "Steaua" din Bucureşti şi bazinele didactice din Mioveni (judeţul Argeş), Slobozia (judeţul Ialomiţa) şi Roman (Neamţ). Nu ştim dacă aceste bazine sunt chiar aşa de importante, mai ales că unele sunt închise din cauza lipsei de personal. Bazinul de înot de la Câmpina, inaugurat cu mare tam-tam de Boc, Udrea şi Roberta Anastase, este închis din cauza lipsei de personal. Investiţia se ridică la peste 1,2 milioane de euro. Un alt exemplu este Patinoarul de la Braşov, pentru care s-au alocat 12 milioane de euro, în condiţiile în care un patinoar similar de la vecinii unguri a fost realizat cu o sumă de trei ori mai mică.
Mâine: Noile investiţii au preţuri umflate şi sunt făcute în zone fără vad turistic sau infrastructură
