x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Ce condamnări sau achitări celebre pot fi atacate în urma deciziei CCR

0
Autor: Ion Alexandru 09 Noi 2018 - 08:30
Ce condamnări sau achitări celebre pot fi atacate în urma deciziei CCR Wavebreakmedia/Getty Images/iStockphoto Hand about to bang gavel on sounding block in the court room
Vezi galeria foto


Hotărârea prin care Curtea Constituţională a României a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, generat de compunerea nelegală a completurilor de 5 judecători de la ÎCCJ, deschide calea contestării tuturor soluţiilor definitive pronunţate de aceste complete, începând cu anul 2014. Codul de procedură civilă arată că, printre motivele de casare a unor hotărâri judecătoreşti sau de nulitate a sentinţelor se regăseşte şi compunerea nelegală a instanţei de judecată. Deşi, ieri, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Cristina Tarcea, a anuntat public că, astăzi, se vor trage la sorţi toţi judecătorii care compun aceste completuri, nerespectarea procedurilor în această materie, începând cu anul 2014, riscă să genereze un haos, fără precedent, la nivelul deciziilor definitive pronunţate de aceste completuri de 5 judecători. Printre cauzele judecate definitiv care pot fi afectate de această situaţie se  numără condamnările celebre, cum ar fi cele care le-a vizat pe Alina Bica şi Elena Udrea, pe liderul PSD Liviu Dragnea, dar pot fi puse în discuţie chiar şi achitările pronunţate de aceleaşi completuri în cauze de  genul celei în care a fost găsit nevinovat preşedintele PNL, Ludovic Orban.

Avocatul Lucian Bolcaş a precizat, pentru “Jurnalul”, că, în urma hotărârii Curţii Constituţionale, sentinţele pronunţate de completurile de 5 judecători nu sunt anulate automat, însă toate vor putea fi atacate de părţile implicate. “Există calea contestaţiei la executare a hotărârilor judecătoreşti definitive, putând fi invocată nelegalitatea constituirii completului de judecată”, a declarat Lucian Bolcaş. Acesta adaugă faptul că “Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în dorinţa de acaparare a controlului absolut asupra tuturor hotărârilor judecătoreşti, a exagerat în ceea ce priveşte competenţele sale, pe care şi le-a depăşit, transformându-se, din organ de aplicare a legii, în legiuitor. Există, în acest sens, numeroase decizii ale Curţii Constituţionale, în care se atrage atenţia asupra depăşirii acestor limite de competenţă”. Bolcaş conchide prin faptul că această situaţie este fără precedent în istoria justiţiei din România.

Legea 255/2015, ignorată succesiv de Înalta Curte

Gravitatea situaţiei constă nu în faptul că, prin hotărâre internă, conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a amânat, cu şase luni, aplicarea prevederilor unei legi organice emise de legiuitor în vara acestui an, ci că există un conflict juridic de natură constituţională “generat de hotărârile Colegiului de Conducere a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, începând cu Hotărârea nr. 3/2014, potrivit cărora au fost desemnaţi prin tragere la sorţi doar 4 din cei 5 membri ai Completurilor de 5 judecători, contrar celor prevăzute de
art. 32 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificat şi completat prin Legea nr. 255/2013”. Concret, Legea 255/2013 completează modul de desemnare şi de alcătuire a completurilor de 5 judecători de la ÎCCJ, prin aceea că, “la începutul fiecărui an, în materie penală se stabilesc Completuri de 5 judecători formate numai din judecători din cadrul Secţiei Penale a ÎCCJ. Colegiul de Conducere al ÎCCJ aprobă numărul şi compunerea Completurilor de 5 judecători, la propunerea preşedintelui Secţiei Penale.
Judecătorii care fac parte din aceste completuri sunt desemnaţi, prin tragere la sorţi, în şedinţă publică”. Toţi judecătorii – cei cinci titulari şi supleanţii. Aceeaşi Lege 255/2013 prevedea faptul că aceste completuri de 5 judecători sunt prezidate de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau de vicepreşedinţii ÎCCJ, “atunci când fac parte din complet”, respectiv dacă sunt, în prealabil, traşi la sorţi. De asemenea, completurile de 5 judecători mai pot fi prezidate de preşedintele Secţiei Penale sau de decanul de vârstă, după caz. 

Şefii completurilor, puşi cu mâna

Legea 255/2013 a intrat în vigoare din anul 2014 şi completa prevederile articolului 32 din Legea 304/2004, privind organizarea judiciară, cu referire strictă la componenţa completurilor de 5 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Însă ea nu a fost aplicată, ad-litteram, niciodată.
Asta, deoarece, din 2014 şi până în prezent, au fost traşi la sorţi doar patru din cei cinci judecători membri titulari ai celor patru completuri de 5 judecatori (două în materie penală şi două în materie civilă), cel de-al cincilea membru fiind pus cu mâna.
Exemplificatoare în acest sens este Hotărârea Colegiului de Conducere al ÎCCJ din 25 noiembrie 2016, care a aprobat componenţa completurilor de 5 judecători penale şi civile pentru anul 2016, aşa cum au fost ele trase la sorţi în şedinţa publică din data de 4 noiembrie 2016. Sub conducerea Cristinei Tarcea, au fost traşi la sorţi câte patru judecători membri titulari, la care se adaugă câte patru judecători membri supleanţi, pentru fiecare dintre cele două completuri de 5 judecători în materie penală, respectiv câte patru judecători membri titulari şi câte zece judecători membri supleanţi pentru cele două completuri de 5 judecători în materie civilă. În ceea ce priveşte conducerile acestor completuri, acestea nu au fost trase la sorţi. În anexă la Hotărârea nr. 25/2016 a Colegiului de Conducere, se arată că, “urmare a numirii, începând cu 21 noiembrie 2016, a doamnei judecător Gabriela Elena Bogasiu şi a domnului judecător Iulian Ilie Dragomir în funcţiile de vicepreşedinte ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”, se decide că la conducerile celor patru completuri de judecată sunt numiţi astfel: Completul C5-P1, judecător Iulian Dragomir, vicepreşedinte ÎCCJ;
Completul C5-P2 – judecător Mihaela Simona Popescu, preşedinte al Secţiei Penale; Completul C5-C1 – judecător Elena Gabriela Bogasiu, vicepreşedinte al ÎCCJ; Completul C5-C2 – judecător Cristina Tarcea, preşedinte al ÎCCJ.
Acest lucru s-a făcut prin coroborarea prevederilor art. 32 din Legea 304/2004, cu articolul 28 din Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care, prin adăugare la legea organică, permitea ca aceste complete de 5 judecători să fie prezidate, după caz, de preşedintele ÎCCJ, de vicepreşedinţii ÎCCJ, de preşedintele Secţiei Penale de la ÎCCJ sau de decanul de vârstă, primii fără tragere la sorţi.

Se deschide calea contestațiilor la executare sau a anulării deciziilor judecătorești

În aceeaşi manieră descrisă în cuprinsul Hotărârii Colegiului de Conducere al ÎCCJ nr. 25 din noiembrie 2016, s-a procedat de fiecare dată, începând cu anul 2014, până în 2018. Fapt considerat nelegal şi neconstituţional de către Curtea Constituţională, care a admis, miercuri, existenţa conflictului juridic de natură constituţională dintre Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Acest fapt deschide Cutia Pandorei în legătură cu toate speţele judecate, în aceşti ultimi patru ani, la Completurile de 5 judecători nelegal constituite. 
În Codul de Procedură Civilă, există prevederi foarte clare în legătură cu calea de urmat care poate fi luată în considerare de oricare dintre părţile din procesele judecate astfel. Concret, se arată că încălcarea dispoziţiilor legale referitoare la compunerea sau la constituirea instanţei atrage nulitatea hotărârii pronunţate. Iar acest lucru nu este condiţionat de existenţa unei vătămări, potrivit articolului 176, punctul 4, din Codul de Procedură Civilă. Constituirea instanţei înseamnă alcătuirea completului de judecată cu toate persoanele şi organele prevăzute de lege, de la judecători, grefier, magistrate-asistent, procuror şi, după caz, asistenţi judiciari. Toţi aceştia trebuie să aibă o calitate prevăzută de lege pentru a alcătui instanţa.
Mai mult, articolul 488, alineat 1, din Codul de Procedură Civilă mai arată că se poate cere casarea unei hotărâri judecătoreşti dacă aceasta a fost pronunţată de un complet de judecată care nu a fost alcătuit potrivit dispoziţiilor legale.
În această situaţie se află dosare grele soluţionate sau pe cale de a fi soluţionate de Completurile de 5 judecători de la ÎCCJ, constituite nelegal, potrivit CCR, încă din 2014.
Unul dintre aceste dosare, cu numărul 2795/1/2015, înregistrat la Completul de 5 judecători Penal condus de Livia Stanciu, în data de 14 iunie 2015, a fost soluţionat definitiv în data de 22 aprilie 2016, când preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat definitiv la doi ani închisoare cu suspendare, în dosarul “Referendumul”. Un alt dosar aflat în aceeaşi situaţie este 2303/1/2017, constituit la Completul de 5 judecători Penal, în data de 8 august 2017. Este celebrul dosar “Gala Bute”, în care Elena Udrea a fost condamnată, definitiv, la 6 ani de închisoare cu executare, prin Hotărârea nr. 93 din 5 iunie 2016. Iar seria dosarelor care riscă să fie aruncate în aer continuă cu cele în care a fost judecată fosta şefă a DIICOT, Alina Bica, într-unul dintrea acestea fiind condamnată, definitiv, la 4 ani închisoare, în data de 26 iunie 2018. Bica a fost şi achitată într-un alt dosar, la Completul de 5 judecători.
Nu doar inculpaţii condamnaţi definitiv de aceste completuri nelegal constituite pot contesta hotărârile definitive, ci şi Parchetul. Asta se poate întâmpla, spre exemplu, în dosarul nr. 1497/1/2017, constituit la Completul de 5 judecători în materie penală, în data de 24 mai 2015, privindu-l pe preşedintele Partidului Naţional Liberal, Ludovic Orban. Acesta a fost achitat definitiv, prin Hotărârea nr. 43 din 5 martie 2018. Iar acestea sunt doar câteva exemple.

Cristina Tarcea face astăzi ceea ce, alaltăieri, spunea că “nu o poate convinge nimeni”

În absenţa motivării Hotărârii Curţii Constituţionale de miercuri şi a publicării documentului în
Monitorul Oficial al României, conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se grăbeşte, în al doisprezecelea ceas, să repare ce se mai poate repara din această situaţie. Ieri, preşedintele ÎCCJ, Cristina Tarcea, a emis un comunicat de presă prin care anunţă faptul că astăzi, 9 noiembrie 2018, la
ora 10.00, la sediul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Sala Secţiilor Unite, “vor avea loc, în şedinţă publică, tragerile la sorţi pentru desemnarea Completurilor de 5 judecători pentru anul 2018, având în vedere decizia Curţii Constituţionale a României din data de 7 noiembrie 2018, prin care s-a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte”. Tragerea la sorţi va avea, astfel, loc, aşa cum prevede Legea 207/2018, intrată în vigoare în luna iulie, şi nu de la 1 ianuarie 2019, aşa cum, cu de la sine putere, Colegiul de Conducere al ÎCCJ a decis, prin Hotărârea nr. 89 din 4 septembrie 2018, fapt ce a determinat Guvernul să sesizeze CCR.

Deși, încă din 2014, legea prevedea că toți cei cinci  membri titulari ai Completurilor de 5 penale de la ÎCCJ trebuie trași la sorți, acest lucru s-a întâmplat, systematic, cu doar patru dintre ei

Înalta Curte a adăugat la lege, coroborând un articol din Regulamentul de Organizare și Funcționare al ÎCCJ, care prevedea că aceste completuri sunt conduse, automat, fie de președintele istanței supreme, fie de vicepreședinții Curții sau de șeful Secției Penale

Citeşte mai multe despre:   Completurile de 6 Judecători

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Implantarea protezei trebuie făcută când s-au epuizat toate celelalte tratamente

Implantarea protezei trebuie făcută când s-au epuizat toate celelalte tratamente
Trecerea anilor îi produce omului suferinţe în sistemul cardio vascular, dar şi în articulaţii, două zone vulnerabile. Peste 120 de boli se încadrează în capitolul maladiilor reumatismale. Unele sunt boli de uz...

Ana Iorga, cu cărţile pe masă

 Ana Iorga, cu cărţile pe masă
Galerie Foto Ana Iorga este doctor în lingvistică, a studiat la Paris şi o vedem în fiecare dimineaţă, la Antena 3, la rubrica "Pe cuvânt". Ana a împărtăşit pentru Jurnalul secretele ei în materie de citit. Îi adoră pe...

Familia Videanu administrează afacerile dezvoltate de cenzorii fostului abator Splai SA

Familia Videanu administrează afacerile dezvoltate de cenzorii fostului abator Splai SA
Galerie Foto Relaţia de afaceri dintre familia lui Adriean Videanu şi compania care, în anul 2009, a cumpărat, prin procedura privatizării, activele fostului Abator SC Splai SA, iese la lumină. Mioriţa Videanu  a...

“Portocală”, spălat încă o dată la Secția din Parchet condusă de procurorul lui Iohannis

“Portocală”, spălat încă o dată la Secția din Parchet condusă de procurorul lui Iohannis
Galerie Foto În plină evaluare de către ministrul justiției a evaluării activității Laurei Codruța Kovesi, evaluare solată cu un “rechizitoriu” de revocare, în 20 de puncte, printre care se află și acoperirea...

În loc de urme de urs, am găsit urme de drujbă

În loc de urme de urs, am găsit urme de drujbă
Galerie Foto În Parcul Național Semenic-Cheile Carașului se află cea mai mare și mai veche pădure seculară din Europa, cu arbori de peste 300 de ani, și până în urmă cu 10 ani nu se mai tăiase un pom de mai bine de un...

Cum ne-am alungat turiştii la bulgari

Cum ne-am alungat turiştii la bulgari
Galerie Foto Bulgaria, o ţară de două ori mai mică decât România şi cu o populaţie de trei ori mai puţin numeroasă, ne predă de două decenii o lecţie dureroasă a neputinţei noastre. Cu mai puţine resurse, au reuşit...

România, la judecata politică în Parlamentul European

România, la judecata politică în Parlamentul European
Proiectul de rezoluţie privind statul de drept în România urmează să fie supus, astăzi, votului eurodeputaţilor din Parlamentul European. O eventuală adoptare a acestei rezoluţii nu are, însă, niciun efect...

Semnele cancerelor din cavitatea bucală

Semnele cancerelor din cavitatea bucală
Cancerele oro-maxilo-faciale sunt deosebit de agresive şi necazul este că la noi în ţară aceşti bolnavi se prezintă la chirurgii de profil târziu, în faze avansate. Profesorul Alexandru Bucur, şeful clinicii de...

Jean Americanu', refugiat cultural în România

Jean Americanu', refugiat cultural în România
Galerie Foto 50 de ani am așteptat americanii. 50 de ani românii visau să ajungă în America. Mulți vor asta și în ziua de azi. Pentru o viață mai bună, pentru bunăstare, pentru viitorul copiilor. În acest...

Bătaie de joc în dosarele care privesc averea familiei Băsescu. Bunurile „fabricii de pui” a lui Mircea Băsescu, evaluate la 11.000 de euro

Bătaie de joc în dosarele care privesc averea familiei Băsescu. Bunurile „fabricii de pui” a lui Mircea Băsescu, evaluate la 11.000 de euro
Galerie Foto Falimentul firmei Fattoria Terrantica, fabrica de ambalat pui patronată, până de curând, de Mircea Băsescu, scoate la lumină date halucinante. Toate bunurile necorporale ale companiei scoase la licitaţie au fost...

Ce condamnări sau achitări celebre pot fi atacate în urma deciziei CCR

Ce condamnări sau achitări celebre pot fi atacate în urma deciziei CCR
Galerie Foto Hotărârea prin care Curtea Constituţională a României a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României, pe de o parte, şi Înalta Curte de...

CCR: Înalta Curte a constituit, din 2014, Completele de 5 în mod nelegal

CCR: Înalta Curte a constituit, din 2014, Completele de 5 în mod nelegal
Decizie zdrobitoare luată, ieri, de Curtea Constituțională a României, care a admis cererea de sesizare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Parlament și Înalta Curte de Casație și...

Cum îţi pot rezolva o problemă de sănătate 4 linguri de tărâţe

Cum îţi pot rezolva o problemă de sănătate 4 linguri de tărâţe
Viaţa sedentară a omului modern şi o anume şubrezenie a unor vase sanguine conduc la constipaţie. Se “doftoricesc” singuri suferinzii şi greşesc când îşi fac din purgative o obişnuinţă. Profesor doctor...

Scandalul Delta Dunării – proprietate privată

Scandalul Delta Dunării – proprietate privată
În anul 1991, terenurile agricole din Delta Dunării s-au împărțit către 12 societăți comerciale ale statului român, care apoi s-au privatizat și au primit domeniul public în capitalul social. Trecerea...

Riposta sistemului: Combinația prezidențială de salvare a grupării Kovesi-Lazăr

Riposta sistemului: Combinația prezidențială de salvare a grupării Kovesi-Lazăr
Galerie Foto A fost pus în aplicare planul “B” al zădărnicirii demersului lui Tudorel Toader de revocare din funcția de procuror general al României a lui Augustin Lazăr. Acesta a atacat, la Curtea de Apel Alba Iulia,...
Serviciul de email marketing furnizat de