x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Ce condamnări sau achitări celebre pot fi atacate în urma deciziei CCR

0
Autor: Ion Alexandru 09 Noi 2018 - 08:30
Ce condamnări sau achitări celebre pot fi atacate în urma deciziei CCR Wavebreakmedia/Getty Images/iStockphoto Hand about to bang gavel on sounding block in the court room
Vezi galeria foto


Hotărârea prin care Curtea Constituţională a României a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, generat de compunerea nelegală a completurilor de 5 judecători de la ÎCCJ, deschide calea contestării tuturor soluţiilor definitive pronunţate de aceste complete, începând cu anul 2014. Codul de procedură civilă arată că, printre motivele de casare a unor hotărâri judecătoreşti sau de nulitate a sentinţelor se regăseşte şi compunerea nelegală a instanţei de judecată. Deşi, ieri, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Cristina Tarcea, a anuntat public că, astăzi, se vor trage la sorţi toţi judecătorii care compun aceste completuri, nerespectarea procedurilor în această materie, începând cu anul 2014, riscă să genereze un haos, fără precedent, la nivelul deciziilor definitive pronunţate de aceste completuri de 5 judecători. Printre cauzele judecate definitiv care pot fi afectate de această situaţie se  numără condamnările celebre, cum ar fi cele care le-a vizat pe Alina Bica şi Elena Udrea, pe liderul PSD Liviu Dragnea, dar pot fi puse în discuţie chiar şi achitările pronunţate de aceleaşi completuri în cauze de  genul celei în care a fost găsit nevinovat preşedintele PNL, Ludovic Orban.

Avocatul Lucian Bolcaş a precizat, pentru “Jurnalul”, că, în urma hotărârii Curţii Constituţionale, sentinţele pronunţate de completurile de 5 judecători nu sunt anulate automat, însă toate vor putea fi atacate de părţile implicate. “Există calea contestaţiei la executare a hotărârilor judecătoreşti definitive, putând fi invocată nelegalitatea constituirii completului de judecată”, a declarat Lucian Bolcaş. Acesta adaugă faptul că “Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în dorinţa de acaparare a controlului absolut asupra tuturor hotărârilor judecătoreşti, a exagerat în ceea ce priveşte competenţele sale, pe care şi le-a depăşit, transformându-se, din organ de aplicare a legii, în legiuitor. Există, în acest sens, numeroase decizii ale Curţii Constituţionale, în care se atrage atenţia asupra depăşirii acestor limite de competenţă”. Bolcaş conchide prin faptul că această situaţie este fără precedent în istoria justiţiei din România.

Legea 255/2015, ignorată succesiv de Înalta Curte

Gravitatea situaţiei constă nu în faptul că, prin hotărâre internă, conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a amânat, cu şase luni, aplicarea prevederilor unei legi organice emise de legiuitor în vara acestui an, ci că există un conflict juridic de natură constituţională “generat de hotărârile Colegiului de Conducere a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, începând cu Hotărârea nr. 3/2014, potrivit cărora au fost desemnaţi prin tragere la sorţi doar 4 din cei 5 membri ai Completurilor de 5 judecători, contrar celor prevăzute de
art. 32 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificat şi completat prin Legea nr. 255/2013”. Concret, Legea 255/2013 completează modul de desemnare şi de alcătuire a completurilor de 5 judecători de la ÎCCJ, prin aceea că, “la începutul fiecărui an, în materie penală se stabilesc Completuri de 5 judecători formate numai din judecători din cadrul Secţiei Penale a ÎCCJ. Colegiul de Conducere al ÎCCJ aprobă numărul şi compunerea Completurilor de 5 judecători, la propunerea preşedintelui Secţiei Penale.
Judecătorii care fac parte din aceste completuri sunt desemnaţi, prin tragere la sorţi, în şedinţă publică”. Toţi judecătorii – cei cinci titulari şi supleanţii. Aceeaşi Lege 255/2013 prevedea faptul că aceste completuri de 5 judecători sunt prezidate de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau de vicepreşedinţii ÎCCJ, “atunci când fac parte din complet”, respectiv dacă sunt, în prealabil, traşi la sorţi. De asemenea, completurile de 5 judecători mai pot fi prezidate de preşedintele Secţiei Penale sau de decanul de vârstă, după caz. 

Şefii completurilor, puşi cu mâna

Legea 255/2013 a intrat în vigoare din anul 2014 şi completa prevederile articolului 32 din Legea 304/2004, privind organizarea judiciară, cu referire strictă la componenţa completurilor de 5 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Însă ea nu a fost aplicată, ad-litteram, niciodată.
Asta, deoarece, din 2014 şi până în prezent, au fost traşi la sorţi doar patru din cei cinci judecători membri titulari ai celor patru completuri de 5 judecatori (două în materie penală şi două în materie civilă), cel de-al cincilea membru fiind pus cu mâna.
Exemplificatoare în acest sens este Hotărârea Colegiului de Conducere al ÎCCJ din 25 noiembrie 2016, care a aprobat componenţa completurilor de 5 judecători penale şi civile pentru anul 2016, aşa cum au fost ele trase la sorţi în şedinţa publică din data de 4 noiembrie 2016. Sub conducerea Cristinei Tarcea, au fost traşi la sorţi câte patru judecători membri titulari, la care se adaugă câte patru judecători membri supleanţi, pentru fiecare dintre cele două completuri de 5 judecători în materie penală, respectiv câte patru judecători membri titulari şi câte zece judecători membri supleanţi pentru cele două completuri de 5 judecători în materie civilă. În ceea ce priveşte conducerile acestor completuri, acestea nu au fost trase la sorţi. În anexă la Hotărârea nr. 25/2016 a Colegiului de Conducere, se arată că, “urmare a numirii, începând cu 21 noiembrie 2016, a doamnei judecător Gabriela Elena Bogasiu şi a domnului judecător Iulian Ilie Dragomir în funcţiile de vicepreşedinte ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”, se decide că la conducerile celor patru completuri de judecată sunt numiţi astfel: Completul C5-P1, judecător Iulian Dragomir, vicepreşedinte ÎCCJ;
Completul C5-P2 – judecător Mihaela Simona Popescu, preşedinte al Secţiei Penale; Completul C5-C1 – judecător Elena Gabriela Bogasiu, vicepreşedinte al ÎCCJ; Completul C5-C2 – judecător Cristina Tarcea, preşedinte al ÎCCJ.
Acest lucru s-a făcut prin coroborarea prevederilor art. 32 din Legea 304/2004, cu articolul 28 din Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care, prin adăugare la legea organică, permitea ca aceste complete de 5 judecători să fie prezidate, după caz, de preşedintele ÎCCJ, de vicepreşedinţii ÎCCJ, de preşedintele Secţiei Penale de la ÎCCJ sau de decanul de vârstă, primii fără tragere la sorţi.

Se deschide calea contestațiilor la executare sau a anulării deciziilor judecătorești

În aceeaşi manieră descrisă în cuprinsul Hotărârii Colegiului de Conducere al ÎCCJ nr. 25 din noiembrie 2016, s-a procedat de fiecare dată, începând cu anul 2014, până în 2018. Fapt considerat nelegal şi neconstituţional de către Curtea Constituţională, care a admis, miercuri, existenţa conflictului juridic de natură constituţională dintre Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Acest fapt deschide Cutia Pandorei în legătură cu toate speţele judecate, în aceşti ultimi patru ani, la Completurile de 5 judecători nelegal constituite. 
În Codul de Procedură Civilă, există prevederi foarte clare în legătură cu calea de urmat care poate fi luată în considerare de oricare dintre părţile din procesele judecate astfel. Concret, se arată că încălcarea dispoziţiilor legale referitoare la compunerea sau la constituirea instanţei atrage nulitatea hotărârii pronunţate. Iar acest lucru nu este condiţionat de existenţa unei vătămări, potrivit articolului 176, punctul 4, din Codul de Procedură Civilă. Constituirea instanţei înseamnă alcătuirea completului de judecată cu toate persoanele şi organele prevăzute de lege, de la judecători, grefier, magistrate-asistent, procuror şi, după caz, asistenţi judiciari. Toţi aceştia trebuie să aibă o calitate prevăzută de lege pentru a alcătui instanţa.
Mai mult, articolul 488, alineat 1, din Codul de Procedură Civilă mai arată că se poate cere casarea unei hotărâri judecătoreşti dacă aceasta a fost pronunţată de un complet de judecată care nu a fost alcătuit potrivit dispoziţiilor legale.
În această situaţie se află dosare grele soluţionate sau pe cale de a fi soluţionate de Completurile de 5 judecători de la ÎCCJ, constituite nelegal, potrivit CCR, încă din 2014.
Unul dintre aceste dosare, cu numărul 2795/1/2015, înregistrat la Completul de 5 judecători Penal condus de Livia Stanciu, în data de 14 iunie 2015, a fost soluţionat definitiv în data de 22 aprilie 2016, când preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat definitiv la doi ani închisoare cu suspendare, în dosarul “Referendumul”. Un alt dosar aflat în aceeaşi situaţie este 2303/1/2017, constituit la Completul de 5 judecători Penal, în data de 8 august 2017. Este celebrul dosar “Gala Bute”, în care Elena Udrea a fost condamnată, definitiv, la 6 ani de închisoare cu executare, prin Hotărârea nr. 93 din 5 iunie 2016. Iar seria dosarelor care riscă să fie aruncate în aer continuă cu cele în care a fost judecată fosta şefă a DIICOT, Alina Bica, într-unul dintrea acestea fiind condamnată, definitiv, la 4 ani închisoare, în data de 26 iunie 2018. Bica a fost şi achitată într-un alt dosar, la Completul de 5 judecători.
Nu doar inculpaţii condamnaţi definitiv de aceste completuri nelegal constituite pot contesta hotărârile definitive, ci şi Parchetul. Asta se poate întâmpla, spre exemplu, în dosarul nr. 1497/1/2017, constituit la Completul de 5 judecători în materie penală, în data de 24 mai 2015, privindu-l pe preşedintele Partidului Naţional Liberal, Ludovic Orban. Acesta a fost achitat definitiv, prin Hotărârea nr. 43 din 5 martie 2018. Iar acestea sunt doar câteva exemple.

Cristina Tarcea face astăzi ceea ce, alaltăieri, spunea că “nu o poate convinge nimeni”

În absenţa motivării Hotărârii Curţii Constituţionale de miercuri şi a publicării documentului în
Monitorul Oficial al României, conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se grăbeşte, în al doisprezecelea ceas, să repare ce se mai poate repara din această situaţie. Ieri, preşedintele ÎCCJ, Cristina Tarcea, a emis un comunicat de presă prin care anunţă faptul că astăzi, 9 noiembrie 2018, la
ora 10.00, la sediul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Sala Secţiilor Unite, “vor avea loc, în şedinţă publică, tragerile la sorţi pentru desemnarea Completurilor de 5 judecători pentru anul 2018, având în vedere decizia Curţii Constituţionale a României din data de 7 noiembrie 2018, prin care s-a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte”. Tragerea la sorţi va avea, astfel, loc, aşa cum prevede Legea 207/2018, intrată în vigoare în luna iulie, şi nu de la 1 ianuarie 2019, aşa cum, cu de la sine putere, Colegiul de Conducere al ÎCCJ a decis, prin Hotărârea nr. 89 din 4 septembrie 2018, fapt ce a determinat Guvernul să sesizeze CCR.

Deși, încă din 2014, legea prevedea că toți cei cinci  membri titulari ai Completurilor de 5 penale de la ÎCCJ trebuie trași la sorți, acest lucru s-a întâmplat, systematic, cu doar patru dintre ei

Înalta Curte a adăugat la lege, coroborând un articol din Regulamentul de Organizare și Funcționare al ÎCCJ, care prevedea că aceste completuri sunt conduse, automat, fie de președintele istanței supreme, fie de vicepreședinții Curții sau de șeful Secției Penale

Citeşte mai multe despre:   Completurile de 6 Judecători

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Pe urmele lui Eminescu, la Odessa. Glossa teilor pierduți

Pe urmele lui Eminescu, la Odessa. Glossa teilor pierduți
La Odessa este singurul ţărm de unde Eminescu a privit îndelung marea. În august 1885, Eminescu trimitea o scrisoare prietenului său, Burlă, la două săptămâni după sosirea la Odessa, unde urma o cură de...

Familia „liberalului” Vasile Blaga derulează afaceri cu instituţiile conduse de PSD

Familia „liberalului” Vasile Blaga derulează afaceri cu instituţiile conduse de PSD
Vasile Blaga a devenit europarlamentar din partea României, pe listele PNL. Formaţiunea liberală s-a clasat pe primul loc la alegerile europarlamentare care au avut loc în data de 26 mai, după o campanie...

Cum poți să previi sindromul „burnout”

Cum poți să previi sindromul „burnout”
Sindromul „burnout”, tradus ca “epuizare profesională”, a fost introdus recent de Organizaţia Mondială a Sănătăţii în Clasificarea internaţională a maladiilor, care serveşte drept bază pentru...

Afaceri din “lumea de dincolo”. Dinu Patriciu, acţionar şi posesor de documente de identitate valabile, la cinci ani de la moarte

Afaceri din “lumea de dincolo”. Dinu Patriciu, acţionar şi posesor de documente de identitate valabile, la cinci ani de la moarte
Galerie Foto Omul de afaceri Dinu Patriciu, decedat, în august 2014, în urma unui cancer hepatic, continuă să deţină acţiuni în companiile de construcţii care le-a fondat şi figurează pe lista acţionarilor care iau decizi...

Coffee Made in Romania

Coffee Made in Romania
Galerie Foto Există cafea românească? Există un brand românesc de cafea? Desigur, o astfel de idee te-ar duce cu mintea la cine știe ce curajos care s-a apucat să cultive cafea în România. Așa m-am gândit și eu când am...

Constanţa: Cetăţenii vor avea acces gratuit la internet pe faleza Cazinoului, anunţă municipalitatea

Constanţa: Cetăţenii vor avea acces gratuit la internet pe faleza Cazinoului, anunţă municipalitatea
Primăria Constanţa a informat luni că cetăţenii vor avea acces gratuit la internet wireless pe faleza Cazinoului, de la Poarta nr.1 a portului maritim până la Comandamentul Flotei, municipalitatea instalând...

“Micuţul trebuie lăsat să mănânce când vrea şi cât vrea”

“Micuţul trebuie lăsat să mănânce când vrea şi cât vrea”
Cât adevăr există în zicerea poporului „laptele sfânt de la sânul mamei”! Alăptarea pruncului până la 6 luni pune bazele sănătăţii viitorului adult. Interviu cu profesor doctor Dumitru Matei,...

Scandalul școlilor profesionale, explicat de ministrul Educației, Ecaterina Andronescu

Scandalul școlilor profesionale, explicat de ministrul Educației, Ecaterina Andronescu
Galerie Foto Ministrul Educației, Ecaterina Andronescu, explică de ce s-a preferat transferul unui număr mai mare de locuri de la licee către școlile profesionale. Sindicatele au adus foarte multe acuzații Ministerului, însă...

Pactele pe justiţie. Cum se instaurează poliţia politică

Pactele pe justiţie. Cum se instaurează poliţia politică
Galerie Foto Istoria se repetă, în 2019, în paşi inverşi cu cei petrecuţi în 2012, după ce Traian Băsescu a încasat cel mai mare număr de voturi împotrivă. După ce 7,4 milioane de români au decis ca Băsescu să plece...

Consilier USR “ecologist”, administrator al unei firme care taie pădurile

Consilier USR “ecologist”, administrator al unei firme care taie pădurile
Mugur Ciuvică, preşedintele Grupului de Investigaţii Politice, dezvăluie că Ana Ciceală, consilier local USR “şi o vajnică apărătoare a parcurilor şi copacilor din Bucureşti, este administratorul unei firme...

Avocatul Poporului dorit de USR şi PNL, partener de afaceri cu persoane condamnate într-un dosar de spionaj şi trădare

Avocatul Poporului dorit de USR şi PNL, partener de afaceri cu persoane condamnate într-un dosar de spionaj şi trădare
Galerie Foto Peter Eckstein-Kovacs, fostul consilier prezidenţial al lui Traian Băsescu, pentru care USR, PNL şi Victor Ponta negociază, în această perioadă, pentru a fi numit în funcţia de Avocat al Poporului, este...

Relaxează-te şi stimulează-ţi imaginaţia în acelaşi timp

Relaxează-te şi stimulează-ţi imaginaţia în acelaşi timp
În era vitezei, ne place să îmbinăm utilul cu plăcutul. Aşa că atunci când avem puţin timp liber, putem să facem activităţi care ne relaxează dar în acelaşi timp ne stimulează imaginaţia şi ne...

Din ring, la cele mai importante campionate de raliuri

Din ring, la cele mai importante campionate de raliuri
Galerie Foto Automobilismul sportiv în România are o istorie de aproape 125 de ani, prima cursă auto fiind organizată în anul 1904. „Năprasnica întrecere”, aşa cum a fost denumită, a fost câștigată de prințul George...

Sistemul vrea să acapareze majoritatea în CCR. Miza: completurile specializate și secția specială din Parchet

Sistemul vrea să acapareze majoritatea în CCR. Miza: completurile specializate și secția specială din Parchet
Galerie Foto Asalt fără precedent la adresa Curții Constituționale din partea parlamentarilor USR din Senat și Camera Deputaților, în aceeași zi în care instanța de contencios constituțional ar trebui să se pronunțe...

După vârsta de 45 de ani, toţi bărbaţii trebuie să facă un control al prostatei

După vârsta de 45 de ani, toţi bărbaţii trebuie să facă un control al prostatei
Interviu cu profesor doctor general (r.) Dan Mischianu, şeful Clinicii de Urologie a Spitalului Militar „Carol Davila” Bolile de prostată reprezintă o veritabilă pacoste pe capul bărbaţilor, de la o...
Serviciul de email marketing furnizat de