Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Fostul procuror general este considerat principalul responsabil de politizarea actului de justiţie din interior.
Fostul procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi totodată şef fost şef al Ministerului Public, Laura Codruţa Kovesi, a fost numită în funcţie de preşedintele Traian Băsescu în 2006, la propunerea ministrului Justiţiei din acea vreme, Monica Luisa Macovei. Kovesi a fost promovată în această importantă funcţie la frageda vârstă de 33 ani, de la Sibiu, unde activa la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu ca procuror şef al Biroului local al DIICOT. Practic, la 33 de ani, pe mâna ei au fost date DNA, DIICOT, Secţia Urmărire Penală şi Criminalistică, Secţia Judiciară (Penal şi Civil), Secţia Parchetelor Militare şi, bineînţeles, Secţia Resurse Umane şi Documentare şi Departamentul Economico Financiar. Practic tot ce ţine de Justiţia în România! Potrivit unui documentar realizat de cotidianul.ro, fostul preşedinte al PDL Emil Boc şi-a dat şi el girul pentru numirea Codruţei Kovesi. Cum altfel, când Emil Boc a fost coleg de an şi de grupă cu Kovesi la Facultatea de Drept a Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. Numai că promovarea lui Kovesi i-a surprins pe colegii ei de facultate şi de serviciu, întrucât aceasta nu fusese o studentă eminentă, respectiv un procuror genial, ea neremarcându-se în mod deosebit pe plan profesional. La bilanţul de profil pe anul 2005 a ocupat doar locul 10 din 16. Renominalizarea sa în septembrie 2009 ca procuror general de către preşedintele Traian Băsescu în condiţiile în care Consiliul Superior al Magistraturii, instituţia supremă şi reprezentativă a magistraţilor din România, a respins categoric renumirea sa, cu 5 voturi contra şi 1 vot pentru, a surprins şi mai mult. Un motiv poate că au fost legendarele vorbe care circulau şi circulă în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde este notorie obedienţa procurorului general Kovesi faţă de ex-preşedintele Traian Băsescu, ex-ministrul de Interne Vasile Blaga şi şefii serviciilor secrete. Toate acestea au fost vizibile în cazul Alro, care afecta securitatea energetică naţională şi în care au fost vizaţi foştii consilieri prezidenţiali Theodor Stolojan şi Elena Udrea, sau în dosarele lui Omar Hayssam privind acte de terorism, afaceri cu armament sau fuga sa din România, mai scrie cotidianul.ro.
Rapoarte de ţară negative, în faţa uşii Schengen
Surpriză însă. Singurul atu al aducerii lui Kovesi în fruntea Parchetului General a fost tinereţea acesteia, nu şi experienţa şi pregătirea necesare. De altfel, promovarea lui Kovesi i-a surprins pe colegii ei de facultate şi de serviciu, întrucât aceasta nu fusese o studentă eminentă, respectiv un procuror genial, ea neremarcându-se în mod deosebit pe plan profesional. La bilanţul de profil pe anul anterior (2005) a ocupat doar locul 10 din 16. Renominalizarea sa în septembrie 2009 ca procuror general de către preşedintele Traian Băsescu în condiţiile în care Consiliul Superior al Magistraturii, instituţia supremă şi reprezentativă a magistraţilor din România, a respins categoric renumirea sa, cu 5 voturi contra şi 1 vot pentru, a surprins şi mai mult.
Aşa că marile împliniri ale justiţiei băsiste sunt rapoartele din ce în ce mai negative pe Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) şi neadmiterea României în spaţiul Schengen pentru că justiţia nu funcţionează. Pentru asemenea “performanţe” ar fi trebuit destituiţi toţi cei care au condus justiţia. Or, în condiţiile menţinerii parchetelor sau Ministerului Public sub tutela politică exercitată tot mai apăsat de la Cotroceni, Kovesi este principala responsabilă de politizarea actului de justiţie din interior. Nu întâmplător, “pupila” lui Băsescu, Monica Macovei, a făcut un soclu prezentat la export pe care i-a suit pe campionii anticorupţie Codruţa Kovesi şi Daniel Morar. Acelaşi Morar pe care Kovesi l-a menţinut la şefia DNA dincolo de mandatul normal întinzând coarda prelungirilor succesive pentru a-i rezolva lui Băsescu dosarele eminamente politice ale referendumului şi ale alegerilor care vor să vină. Kovesi a fost expediată la Bruxelles cu un certificat de bună purtare semnat de miniştrii Mona Pivniceru şi Titus Corlăţean ca o soluţie de jalnic compromis politic cu cererile comisarului european pentru justiţie, Viviene Reding, pe filiera Macovei Băsescu.
Posibilă înregistrare compromiţătoare
Cariera dnei fost procuror general are însă şi umbre, încă nelămurite. Cazul prim-procurorului de la Sibiu, Florin Apostu, aflat acum în puşcărie, a rămas un dosar în suspensie “bine temperat” sub înregistrările din biroul procurorului general. Implicarea tatălui doamnei Kovesi, şi el fost procuror, în acest caz rămâne încă fără răspunsuri. Procurorii DNA Alba au refuzat să transmită înregistrarea ambientală a discuţiei dintre Kovesi şi Florin Apostu, arestat şi condamnat în primă instanţă pentru corupţie. Florin Apostu a fost cel care a cerut ICCJ să solicite DNA să depună înregistrarea la dosar, ca probă în apărarea sa, reclamând că, deşi procurorii anticorupţie l-au acuzat că şi-a traficat influenţa pe lângă Procurorul General al României şi au menţionat că au şi o înregistrare în acest sens, nu au depus-o ca probă la dosar. Mai mult, în cauză nu a fost nici măcar transcrisă convorbirea dintre Kovesi şi Apostu. Instanţa a solicitat în repetate rânduri DNA Alba să transmită la dosarul cauzei înregistrarea. Numai că, surpriză: DNA trimisese la dosarul cauzei trei CD-uri, însă niciunul nu conţinea înregistrarea cerută de ÎCCJ, deşi ziua în care conversaţia avusese loc fusese clar identificată în solicitarea Înaltei Curţi, scrie lumeajustitiei.ro! Întrebarea este de ce a refuzat DNA Alba să producă o probă pe care a invocat-o în rechizitoriu şi care a fost solicitată în apărare de inculpatul Apostu? Refuzul DNA ridică mari semne de întrebare cu privire la modul în care procurorii au lucrat în acest caz. Asta pentru că fie înregistrarea nu mai există, fie ea este compromiţătoare pentru procurorul general al României aici ridicându-se întrebarea dacă acesta poate fi şantajabil, fie discuţia dintre cei doi nu a avut nici o legătură cu vreun trafic de influenţă şi atunci cazul construit de DNA se clatină! Pe de altă parte, fostul procuror şef adjunct al DIICOT, Ciprian Nastasiu, afirmă în cartea sa “Prădarea României”, că Laura Codruţa Kovesi este şantajabilă din partea şefului statului şi a serviciilor secrete. La numirea sa în funcţia de procuror general, în octombrie 2006, preşedintele Traian Băsescu a fost informat că soţul (Eduard Kovesi) şi tatăl acesteia (Ioan Lascu) se aflau sub urmărirea informativă a SRI. Eduard Kovesi avea dosar de urmărire informativă la SRI Sibiu din 1995, iar din acest dosar rezulta că ar fi furnizat date şi informaţii de interes operativ unui ofiţer de informaţii maghiar, care actualmente este europarlamentar din partea Ungariei.
Fata lu’ tata
Despre tatăl Codruţei Kovesi, Ioan Lascu, cotidianul.ro a scris că a fost timp de 30 de ani procuror şef al Parchetului local Mediaş şi prieten cu liderul PDL, Vasile Blaga. Din această funcţie, în exercitarea căreia a fost un colaborator apropiat al Securităţii şi al Miliţiei respectiv al Poliţiei, Ioan Lascu a fost şi un protector şi un beneficiar al afacerilor din capitala gazului românesc. El avea obiceiul să se laude că a deţinut cea mai îndelungată funcţie de conducere în procuratura românească şi că a obţinut cea mai înaltă funcţie în procuratură pentru fiica sa. Ioan Lascu s-a pensionat anticipat în primăvara anului 2010, când a organizat o mare petrecere la un restaurant din Mediaş (Binder Bubi), ocazie cu care accesul în zonă a fost blocat de importante forţe de ordine, întrucât invitaţii de onoare erau procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, ministrul de Interne, Vasile Blaga, şi directorul general de atunci al Societăţii Naţionale Transgaz, Florin Muntean.
Un alt aspect neclar din activitatea fostului procuror general Codruţa Kovesi este şi “conflictul” cu Traian Băsescu iscat de Dosarele Revoluţiei. Ele au rămas tot nerezolvate, dar Băsescu s-a ales cu sprijinul necondiţionat al grupării lui Teodor Mărieş, acum candidat ARD la Timişoara şi eliminarea din joc a procurorului militar Dan Voinea.
În “cariera” sa de procuror general, Kovesi a fost şi membru de drept în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Această instituţie care s-a degradat în ultimii ani nu poate fi disociată de activitatea lui Kovesi. De asemenea, ea a fost acuzată că şi-a plagiat lucrarea de doctorat, dar i s-a dat un certificat de bună purtare. Membrii Consiliului Naţional de Etică au analizat sesizarea formulată pe 25 mai 2012 de către Grupul de Investigaţii Politice, precum şi informaţiile, datele, documentele şi probele materiale, constatând că au fost respectate toate normele de bună conduită în cercetarea ştiinţifică făcută de Laura Codruţa Kovesi. În aceste condiţii, Direcţia Juridică din Ministerul Educaţiei a avizat hotărârea Consiliului Naţional de Etică potrivit căreia fostul procuror general al României Laura Codruţa Kovesi nu a plagiat în teza de doctorat.
De ce i se mai spune şi baschetbalista
Laura Kovesi a absolvit învăţământul preuniversitar la Mediaş, unde a evoluat ca baschetbalistă la Club Sportiv Şcolar Mediaş. De acolo a fost selecţionată în echipa naţională de baschet feminin-cadete a României, cu care a câştigat în 1989, la Timişoara, titlul de vicecampioană europeană. Între 1991 şi 1995 a urmat cursurile Facultăţii de Drept în cadrul Universităţii “Babeş-Bolyai”. În 2007, la un an după ce a fost numită procuror general şi s-a mutat de la Sibiu la Bucureşti, Codruţa Kovesi a divorţat de soţul ei, Eduard, om de afaceri.
