x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cine veghează la înfăptuirea actului de justiţie? Greşelile magistraţilor ar putea muta dosarul “Telepatia” la CEDO

0
Autor: Eliza Popa 05 Sep 2013 - 19:57
Cine veghează la înfăptuirea actului de justiţie? Greşelile magistraţilor ar putea muta dosarul “Telepatia” la CEDO


Aproximativ 40 de milioane de euro a plătit statul român în perioada 2005-2012 cetăţenilor români care au câştigat procese la CEDO.
În acest timp, cele mai multe condamnări la CEDO se datorează încălcării de către justiţia română a dreptului la un proces echitabil prevăzut de Convenţia Europeană. La fel de multe încălcări mai sunt numai în ceea ce priveşte încălcarea dreptului la proprietate.
Conform Inspecţiei Judiciare, în perioada 2005-2012 au fost sancţionaţi disciplinar doar 10 procurori (25 de judecători şi un magistrat asistent) pentru săvârşirea abaterii disciplinare constând în exercitarea funcţiei cu rea credinţă sau gravă neglijenţă.
Teoretic, statul român şi-ar putea recupera sumele plătite către cetăţenii care câştigă procese la CEDO prin Ministerul Finanţelor Publice, care sesizează la rândul său Inspecţia Judiciară pentru a verifica dacă magistraţii se fac vinovaţi de condamnarea statului român la CEDO.

Proceduri
Însă sesizarea Ministerului de Finanţe ajunge, mai întotdeauna, după termenul de 2 ani de la data la care fapta magistratului a fost săvârşită. Asta în condiţiile în care numai procesul la CEDO durează 2-3 ani, iar cetăţeanul are la dispoziţie un termen de 6 luni pentru a se adresa CEDO. În aceste condiţii, procedura nefiind îndeplinită, termenul fiind depăşit, Inspecţia Judiciară nu dispune cercetări în cazul magistraţilor.
De aceea se impune o mai mare atenţie în ceea ce priveşte înfăptuirea actului de justiţie. Iar atât timp cât nu va exista un text normativ clar şi aplicabil care să antreneze răspunderea de orice tip a magistraţilor, vom găsi în rechizitorii formulări aberante de genul “Toţi cei implicaţi au acţionat în interesul Grivco S.A din considerente telepatice ori din necunoaştere sau prostie”, care nu fac decât să discrediteze întreg dosarul şi materialul probatoriu administrat şi să pună chiar sub semnul penibilului actul de justiţie.
În dosarul ICA, specialiştii au identificat zece greşeli ale magistraţilor care ar putea fi sancţionabile la CEDO. În opinia lor, dosarul ar trebui restituit procurorilor, care sunt obligaţi să-l refacă în întregime.

Argumente
Motivele, aşa cum au fost date publicităţii, sunt următoarele:
1. Rechizitoriul nu cuprinde fapte de natură penală în ceea ce îl priveşte pe Dan Voiculescu. Starea de fapt este prezentată într-o formulă vagă, generală, lipsind elemente de fapt concrete care i se reproşează, indispensabile unui rechizitoiu (art.263, al.1, CP).

2. Din rechizitoriu lipsesc faptele materiale reţinute în sarcina lui Voiculescu (timpul, locul, modul de comitere al faptei, mijlocul folosit, scopul şi consecinţele produse).

3. Procurorul prezintă doar texte de incriminare şi reproduce conţinutul acestora, fără nici o referire la o faptă concretă.

4. Rechizitoriul se bazează pe supoziţii şi formulează prezumţii de culpabilitate, incompatibile cu prezumţia de nevinovăţie, prevăzută în art.5 Cod Penal, în mod expres.

5. Chiar procurorii recunosc că nu au probe, la filele 164-165 ale rechizitoriului, unde, în loc să prezinte fapte, arată că “analiza întregului mecanism reliefat de modul de derulare a procedurii de privatizare relevă că...”. Analiza o fac analiştii, procurorii trebuie să prezinte fapte.

6. Susţinerile sunt bazate pe argumente filozofice:”O versiune contrară înseamnă să admitem că toţi cei implicaţi şi-au încălcat atribuţiile de serviciu sau au acţionat în interesul Grivco din considerente telepatice ori din necunoaştere sau prostie”. Arată a rechizitoriu sau a editorial din Revista 22?

7. Dobândirea acţiunilor ICA este încadrată de procurori la infracţiunea “spălare de bani”, dar la filele 35-36 sunt descrise operaţiuni de natură comercială sau civilă a căror legalitate nu e contestată şi fără relevanţă penală.

8. Încadrarea se face tot pe baza de raţionamente, nu de probe. De asemenea, nu se arată care este actul medical, în ce constă acesta şi câte sunt, de fapt, pentru a susţine că spălarea de bani este în formă continuată.

9. Nu s-a respectat legea în ceea ce priveşte sesizarea organelor de urmărire penală. Astfel, ordonanţa prin care s-a dispus extinderea cercetărilor la Dan Voiculescu (iniţial, el nu figura în dosar) este nelegală. Ordonanţa a fost emisă în 24.09.2008. Înainte de acest act nu exista nicio sesizare. DNA s-a folosit de două denunţuri anonime, din care unul era copia unui articol de ziar. Denunţurile anonime nu pot fi luate în considerare decât pentru ca organul de urmărire penală să se sesizeze din oficiu. DNA nu s-a sesizat din oficiu, aşa că în cazul lui Dan Voiculescu nu exista niciun act de sesizare penală prevăzut de lege. Dacă legea s-ar respecta în România, instanţele trebuia să constate nulitatea absolută a rechizitoriului pe numele lui Dan Voiculescu, o dată ce nu s-a făcut sesizarea penală. Dosarul trebuia retrimis la Parchet, pentru refacerea cercetării penale, dar instanţa ICCJ a refuzat acest lucru.

10. Toate actele de urmărire penală cu privire la Dan Voiculescu au fost efectuate înainte de începerea urmăririi penale în cazul său. Astfel, s-a încălcat iremediabil dreptul la apărare, fiindcă nu s-a dat posibilitatea avocatului lui Voiculescu de a pune întrebări martorilor, de a formula cereri şi a depune memorii, întrucât nu era parte în dosar. Voiculescu nu a mai putut face observaţii cu privire la întrebările puse de procuror expertului, sau de a cere completarea expertizelor sau de a solicita expertize proprii. CEDO sancţionează astfel de proceduri.

Vulnerabilităţi
Ce riscă procurorii care folosesc “telepatia” ca mijloc de probă? Trei ani de închisoare pentru abuz în serviciu contra intereselor persoanelor.

În acelaşi dosar există deja un precedent: procurorul Emilian Eva de la DNA Iaşi (unul dintre procurorii care au instrumentat dosarul în care Dan Voiculescu este judecat privind modul în care a fost privatizat Institutul de Cercetări Alimentare) este cercetat pentru abuz în serviciu de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României pentru folosirea unor practici ilegale de procurare a mijloacelor de probă. Procurorul Emilian Eva ar fi interceptat în mod abuziv mai multe convorbiri telefonice.

Mai departe, la 3 decembrie 2008, procurorul Doru-Florin Ţuluş, şef secţie la DNA, aviza rechizitoriul dosarului Telepatia (4/P/2007). El îşi însuşea astfel concluziile procurorului Emilian Eva, subaltern, care fac din acest dosar un instrument puţin credibil din punct de vedere juridic, dar “beton” în îndeplinirea sarcinii de a pedepsi adversarul cel mai notoriu al preşedintelui Băsescu Traian.

În plus, Ţuluş se afla şi sub presiunea unei proceduri disciplinare a CSM, fiind absolvit de răspundere exact în săptămâna în care aviza “Telepatia”. Şi Emilian Eva avea presiuni extrasenzoriale în urma complicaţiilor unui partaj, din care pierdea bunuri de 65.000 de euro şi a perturbării unui credit de peste 100.000 de franci elveţieni. În plus, tot în 2008, Emilian Eva se afla într-o dispută amoroasă, reclamată la DNA de un procuror din DIICOT pentru favorurile unei avocate din Iaşi.

Numărul procurorilor care sunt cercetaţi penal pentru abuz în serviciu, cel puţin după dosarele din ultimii ani, ar trebui, cel puţin teoretic, să fie în creştere. Asta dacă cercetarea nu ar fi făcută de către colegii lor, procurorii.


 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Constantin Chiriac, directorul FITS: „Puterea de a crede ne dă liniștea și bucuria că putem să fim în mijlocul celor mai mari încercări, cu zâmbetul pe buze”

Constantin Chiriac, directorul FITS: „Puterea de a crede ne dă liniștea și bucuria că putem să fim în mijlocul celor mai mari încercări, cu zâmbetul pe buze”
Galerie Foto Anul acesta, cu siguranță, la Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS), ne vor lipsi spectacolele de stradă, jocurile de artificii, spectacolele de teatru, de dans, muzica, voia bună, aplauzele și,...

Iohannis repornește economia cu o parcare de 1 milion, la Cotroceni

Iohannis repornește economia cu o parcare de 1 milion, la Cotroceni
Galerie Foto În plină criză guvernamentală, generată de demiterea Guvernului Orban I, prin moțiune de cenzură inițiată de Opoziție, în luna februarie a acestui an, Administrația Prezidențială era preocupată de...

Magdalena Popa Buluc, în dialog cu Constantin Chiriac, directorul FITS: ​​​​​​​“Puterea de a crede ne dă liniștea și bucuria că putem să fim în mijlocul celor mai mari încercări, cu zâmbetul pe buze”

Magdalena Popa Buluc, în dialog cu Constantin Chiriac, directorul FITS: ​​​​​​​“Puterea de a crede ne dă liniștea și bucuria că putem să fim în mijlocul celor mai mari încercări, cu zâmbetul pe buze”
 Anul acesta, cu siguranță, la Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, ne vor lipsi spectacolele de stradă, jocurile de artificii, spectacolele de teatru, de dans, muzica, voia bună, aplauzele și, mai...

Oamenii lui Băsescu din administrația bucureșteană s-au reunit în afaceri, la vreme de criză

Oamenii lui Băsescu din administrația bucureșteană s-au reunit în afaceri, la vreme de criză
Galerie Foto Familia Videanu s-a conectat, în plină stare de urgență generată de criza din sănătate, cu apropiații fostului edil de la sectorul 3 Liviu Negoiță. Liantul care unește, în anul 2020, zona de business a celor ...

Tragedia aviatică din Apuseni. Mii și mii de fapte bune, în numele Aurei Ion

Tragedia aviatică din Apuseni. Mii și mii de fapte bune, în numele Aurei Ion
Galerie Foto Sora Aurei Ion a luat o decizie radicală la șase ani după tragedia aviatică din Apuseni. Plecată de 11 ani din țară, în Marea Britanie, Mariana Ciucă se întoarce acasă, unde și-a făcut deja o nouă familie:...

Prima zi de libertate. Terasele revin la viață

Prima zi de libertate. Terasele revin la viață
Galerie Foto Bucureștenii încep să revină la vechiul lor obicei, acela de a ieși cu familia și de a se întâlni cu prietenii, ca să bea o bere sau un suc. Și ca să mai discute ce se întâmplă pe lume, cu aerul lor,...

Relaxarea” de la terase și de pe plaje înseamnă monitorizare totală a cetățenilor

Relaxarea” de la terase și de pe plaje înseamnă monitorizare totală a cetățenilor
Măsurile de relaxare, intrate, de ieri, în vigoare, pentru frecventarea teraselor și a plajelor de pe litoral impun, în fapt, o serie de obligații, atât din partea agenților economici care operează respectivele...

DOCUMENT: CNSAS atestă că sursa „Traian”, care turna la Securitate, este fostul președinte Băsescu

DOCUMENT: CNSAS atestă că sursa „Traian”, care turna la Securitate, este fostul președinte Băsescu
Galerie Foto Omul de afaceri George Pădure, urmărit, în vara anului 1989, de o sursă pe nume „Traian” și turnat la Securitate, a primit, în 20 mai 2020, un document din partea Colegiului CNSAS în care scrie negru pe alb c

Intestinul iritabil se întâlneşte mai ales la tineri

Intestinul iritabil se întâlneşte mai ales la tineri
Paleta bolilor aparatului digestiv este largă, iar cei care consideră că sistemul digestiv ar fi de rangul doi se înşală. În sistemul digestiv au loc procese atât de numeroase, de rafinate, încât medicina a...

Emil Boc combate, la Cluj-Napoca, pandemia cu instalații de iluminat festiv de 900.000 de euro

Emil Boc combate, la Cluj-Napoca, pandemia cu instalații de iluminat festiv de 900.000 de euro
Galerie Foto În plină stare de alertă, la finalul a două luni de stare de urgență, în care multe companii private au fost nevoite să-și suspende activitatea, măsură generatoare de șomaj tehnic sau chiar de șomaj...

Delta Bucureștiului, locul unde paradisul a venit singur

Delta Bucureștiului, locul unde paradisul a venit singur
Înainte ca Bucureștiul să se extindă la nivelul la care a ajuns astăzi, zona Lacului Văcărești reprezenta o margine neinteresantă și lipsită de importanță pentru Ceaușescu. Faptul că acolo erau câteva...

Fântânile din Timișoara, întreținute de compania condusă de un fost coleg de-ai lui Grindeanu și fost patron al firmei unde a lucrat Orban

Fântânile din Timișoara, întreținute de compania condusă de un fost coleg de-ai lui Grindeanu și fost patron al firmei unde a lucrat Orban
Galerie Foto După ce, în plină stare de urgență, Primăria Municipiului Timișoara a contractat lucrări de proiectare și construire a unei fântâni arteziene, în plină stare de alertă, aceeași instituție condusă de...
Serviciul de email marketing furnizat de