Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Procurorul general al României, procurorul-șef DIICOT, președintele și vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii nu și-au completat și depus declarațiile de avere și de interese, cu toate că termenul limită pentru înregistrarea acestor documente a expirat în data de 15 iunie. Nici ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, nu a depus aceste declarații, la termenul prevăzut. Agenția Națională de Integritate a anunțat, încă de la începutul lunii trecute, persoanele care ocupă funcții de demnitate publică, potrivit legii, că au această obligație, sub sancțiunea amenzii de până la 2.000 de lei pentru nerespectarea acestei îndatoriri. În această situaţie se mai regăsesc președintele, prim-vicepreședintele și vicepreședinții Băncii Naționale a României. Prin excepție de la atitudinea capilor justiției în legătură cu acest aspect, șefii Parlamentului, primul-ministru și șefii serviciilor și Laura Kovesi au depus declarațiile de avere și de interese în termen.
Mai multe persoane care deţin funcții importante în stat nu au depus declaraţiile de avere și de interese pentru anul 2018. Termenul limită de depunere a declarațiilor de avere și a declarațiilor de interese este, în fiecare an, data de 15 iunie. Astfel, ANI aducea, încă din 2016, la cunoștința opiniei publice, prin intermediul unui comunicat de presă existent, încă, pe site-ul instituției și foarte ușor de accesat de oricine are internet, faptul că data de 15 iunie este ultima zi în care persoanele prevăzute în cuprinsul articolului 1, alineat (1), din Legea nr. 176/2010, pot depune declarațiile de avere și de interese.
Mai mult, pentru înlesnirea procesului de completare a declarațiilor, Agenția Națională de Integritate a recomandat persoanelor prevăzute în respectiva lege utilizarea formularelor electronice ale declarațiilor de avere și de interese puse la dispoziție chiar pe site-ul ANI, la rubrica “Formulare”. Agenţia a mai atras atenția asupra faptului că declarațiile de avere se fac în scris, pe proprie răspundere, și cuprind drepturile și obligațiile declaranților, ale soților sau soțiilor, precum și ale copiilor aflați în întreținere, și vor face referire la toate datele și informațiile solicitate. Spre exemplu, în cazul veniturilor, spune ANI, se vor declara câștigurile obținute în anul fiscal anterior, încheiat la data de 31 decembrie 2017.
Sancțiuni prevăzute de lege
Cât privește situația bunurilor mobile și a celorlalte capitole, referitoare la activele financiare, datorii, imobile etc., acestea trebuie declarate la zi, pentru perioada aferentă termenului de depunere a declarațiilor respective.
Nerespectarea termenului privind depunerea declarațiilor de avere și de interese, atrage atenşia Agenția Națională de Integritate, ori nedeclararea cuantumului veniturilor realizate sau declararea acestora cu trimitere la alte acte (cum se întâlnește în cazul unor declarații care fac trimitere la fișa fiscală), constituie contravenție și se sancționează, potrivit aceleiași Legi nr. 176/2010, cu amendă cuprisă între 50 și 2.000 de lei.
Conform articolului 1, alineat (1), din Legea 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144.2017 privind informațiile, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, sunt stipulate în mod clar obligațiile de integritate și de transparență în exercitarea funcțiilor și demnităților publice.
Astfel, au obligația să depună declarații de avere și de interese, anual, președintele României, consilierii prezidențiali, consilierii de stat, președinții celor două camere ale Parlamentului, deputații și sentorii, membrii din România în Parlamentul European și în Comisia Europeană, primul-minstru, membrii Guvernului, secretarii de stat și consilierii de stat. Aceeași obligație o au membrii Consiliului Superior al Magistraturii, toți judecătorii și toți procurorii, judecătorii Curții Constituționale, membrii Curții de Conturi, Avocatul Poporului, președintele și vicepreședintele Agenției Naționale de Integritate, la care se adaugă conducerile Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Protecție și Pază și Serviciului de Telecomunicații Speciale, precum și guvernatorul, prim-viceguvernatorul și viceguvernatorii Băncii Naționale a României.
Procurorul general și ministrul Justiției nu s-au încadrat în termen
“Jurnalul” a verificat câte dintre persoanele aflate la vârful acestor instituții, menționate în lege, au depus, până la data de 15 iunie 2018, declarațiile de avere și de interese obligatorii. Stupoare! Procurorul general al României, Augustin Lazăr, care îndeplinește și calitatea de membru de drept al Consiliului Superior al Magistraturii, figurează cu cea mai recent întocmită și depusă declarație de avere în data de 8 iunie 2017. Documentul este publicat pe site-ul Agenției Naționale de Integritate. Lazăr, în calitate de procuror, este obligat să depună declarații de avere și de interese care să fie publicate inclusiv pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii. Aici, ultima declarație de avere a procurorului general al României este datată 27 mai 2016 (aferentă învestirii sale în funcție).
În aceeași situație se regăsește și procurorul-șef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), Daniel Horodniceanu. Ultimele declarații de avere și de interese întocmite și depuse de acesta sunt datate 9 iunie 2017 și sunt postate atât pe site-ul ANI, cât și pe site-ul DIICOT.
Nici Tudorel Toader, ministru al Justiției și, la rândul său, membru de drept în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, nu a depus în termenul legal declarațiile de avere și de interese. Spre exemplu, pe portalul Guvernului României, ultimele astfel de documente publicate de ministrul Justiției sunt din 7 martie 2018 și reprezintă rectificări pentru anul 2017.
Nici în privința conducerii Consiliului Superior al Magistraturii, instituţia care apără și garantează independența justiției, situația nu stă diferit. Președintele CSM, judecătoarea Simona Camelia Marcu, precum și vicepreședintele CSM, procurorul Codruț Olaru, au depus cele mai recente declarații de avere și de interese în data de 2 februarie 2018, la momentul învestirii în funcții, ca urmare a alegerilor interne care au avut loc la începutul acestui an la nivelul instituției.
La Banca Națională, situația din acest punct de vedere stă chiar și mai rău. Niciunul dintre factorii de conducere ai instituţiei nu a depus aceste declarații pe anul 2018. Guvernatorul Mugur Isărescu a depus documentele cel mai recent în 14 iunie 2017, iar prim-viceguvernatorul Florin Georgescu, în data de 16 iunie 2017. Viceguvernatorii Eugen Nicolăescu și Liviu Voinea au completat aceste dcumente în 29 mai 2017, respectiv 14 iunie 2017.
Kovesi a respectat, de această dată, legea
Singurul membru de drept al CSM, dintre cei trei care au această calitate, care a depus în termenul prevăzut de lege aceste documente este președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, judecătoarea Cristina Tarcea. Aceasta a completat declarațiile de avere și de interese în data de 15 iunie 2018, ele regăsindu-se pe site-ul instanței supreme. Însă, pe site-ul CSM, cele mai recente astfel de documente cu referire la președinta Înaltei Curți datează din 14 iunie 2017.
Procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi, demisă, de drept, din funcție, ca urmare a deciziei CCR, dar pentru care încă se așteaptă semnarea decretului prezidențial care să oficializeze încetarea mandatului acesteia, a avut grijă să depună declarațiile de avere și de interese chiar cu o lună de zile înainte de expirarea termenului legal pentru această operațiune. Pe site-ul ANI, declarațiile lui Kovesi datează din 16 mai 2017, însă pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii, documentele figurează ca fiind întocmite în data de 17 mai 2018.
O noutate din cuprinsul declarației de avere de anul acesta a șefei DNA se regăsește la capitolul active financiare. Laura Codruța Kovesi menționează, pe lângă alte conturi și depozite deschise la bănci în anii anteriori, și “economii” la BRD, din 2016, în cuantum de 35.474 de euro, din care suma de 10.000 de euro reprezintă un partaj succesoral de anul acesta, cel mai probabil ca urmare a succesiunii după decesul tatălui acesteia, fostul procuror Ioan Lascu. În calitate de procuror-șef al DNA, Kovesi a realizat, în anul fiscal anterior, venituri salariale de 265.932 de lei, ceea ce înseamnă 22.161 de lei lunar (aproximativ 5.000 de euro).
În declarația de avere a lui Dragnea figurează un BMW primit donație
Există, însă, și alte personalităţi care ocupă demnități publice care au depus documentele prevăzute de lege în termen. Președintele Klaus Iohannis a completat și depus declaraţiile cu două zile înainte de expirarea perioadei, pe 13 iunie. În aceeași zi, au fost completate declarațiile şi de către șeful Senatului, Călin Popescu Tăriceanu. Primul-ministru Viorica Dăncilă a depus documentele în data de 11 iunie.
Șefii serviciilor secrete sunt toți la zi cu aceste documente. Șeful SRI, Eduard Hellvig, a depus declarațiile în 14 iunie, iar Silviu Predoiu (SIE) chiar cu o lună înainte (15 mai). Directorul Serviciului de Protecție și Pază, Lucian Pahonțu, a completat documentele încă din 11 iunie, iar șeful Serviciului de Telecomunicații Speciale a fost chiar și mai harnic, acesta completând declarațiile din 8 mai.
Și președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, și-a depus în termenul legal documentele prevăzute de lege, acestea fiind publicate pe site-ul instituției chiar în data de 15 iunie 2018. Surpriza din ultima declarație de avere o regăsim la capitolul bunuri mobile, unde apare că liderul PSD deține în proprietate un autoturism marca BMW X5, fabricat în anul 2009, intrat în posesia lui prin intermediul unui contract de donație încheiat cu cumnata și cu nepoții săi. Este vorba despre alt autoturism marca BMW decât cel despre care o parte a presei preciza că este folosit de către liderul social-democrat, cumpărat de fiul său, care ar fi circulat, în primăvara acestui an, cu ITP-ul expirat.
Augustin Lazăr, Daniel Horodniceanu, Tudorel Toader, șefii CSM și conducerea Băncii Naționale nu au depus, în termenul legal, declarațiile de avere și de interese pentru anul în curs. Acest termen a expirat la data de 15 iunie.
Cei în cauză au comis, astfel, potrivit Legii 176/2010, contravenții și riscă amenzi cuprinse între 50 și 2.000 de lei, fiecare. În schimb, președintele, primul-ministru, șefii serviciilor secrete și ai Parlamentului, precum și Laura Kovesi, s-au conformat.
