Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ţinte predilecte ale DNA, sub mandatul Laurei Codruţa Kovesi, mai mulţi oameni politici de calibru din România au fost cercetaţi, trimişi în judecată, unii dintre ei reţinuţi sau chiar arestaţi, după care instanţele au decis că sunt nevinovaţi. Fostul premier Victor Ponta, fostul co-preşedinte liberal Vasile Blaga, actualul lider al PNL, Ludovic Orban, fostul lider PDL Adriean Videanu, fostul şef al Fiscului, Sorin Blejnar, ex-judecătorul CCR Tony Greblă şi alţi lideri importanţi au fost supuşi oprobriului public în anchetele de corupţie instrumentate de DNA. Unii au revenit în viaţa politică, alţii au ales să stea departe de această profesie. Paradoxal, există două categorii de achitaţi. Una care, deşi a fost supusă unor umilinţe publice, a revenit pentru a se situa de partea sistemului care i-a anchetat şi a susţinătorului acestui sistem, preşedintele Klaus Iohannis, în timp ce o altă categorie, din care face parte şeful Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a rămas consecventă în lupta contra aşa-numitului “stat paralel”. “Jurnalul” prezintă evoluţia politică şi de business a principalilor protagonişti din dosarele DNA soldate cu achitări ruşinoase.
Fostul lider PDL, devenit, în urma fuziunii, liberal, Adriean Videanu, a fost achitat definitiv, la sfârşitul lunii iunie, de către Completul de 5 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Videanu a fost reţinut, în acest dosar, la începutul anului 2015, arestat preventiv şi, ulterior, pus sub control judiciar, pentru ca, la final, justiţia să arate că fapta nu există. Videanu a fost pus sub acuzare de către procurorii lui Kovesi pentru că, în 2012, a reintrodus în circuitul economic 80 de acţiuni pe care le deţinea la Titan Mar SA, sprijinit fiind în acest sens de către fostul procuror-şef al DIICOT, Alina Bica, care a admis ridicarea sechestrului asigurător instituit pe aceste acţiuni în dosarul “Romgaz”. DNA a acuzat-o şi pe Alina Bica de favorizarea făptuitorului, precizând că, prin ridicarea sechestrului, i-a creat lui Videanu posibilitatea înstrăinării acţiunilor în cauză către persoane interpuse, pentru a se sustrage de la acoperirea prejudiciului de 11 milioane de dolari, reţinut în acel dosar aflat pe rolul DIICOT. În 29 noiembrie 2016, Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie i-a achitat atât pe Videanu, cât şi pe Bica, la acest cap de acuzare, soluţia fiind menţinută, definitiv, de Completul de 5 judecători, în 26 iunie 2018. Videanu a fost reţinut, în acest dosar, de către DNA, pentru 24 de ore, în 29 ianuarie 2015, şi apoi a fost chiar arestat preventiv, în intervalul 31 ianuarie 2015 – 6 februarie 2015.
Videanu a ales să părăsească definitiv scena politică, după ce împotriva sa a fost declanşată această anchetă, şi să se dedice exclusiv afacerilor. Anul acesta, spre exemplu, AGA a Marmosim SA Simeria, companie controlată de familia fostului lider PDL, a aprobat ca fiecare dintre cei trei membri ai Consiliului de Administraţie să încaseze de la companie câte o bonificaţie în sumă netă de 23.000 de lei. Aceştia sunt Adriean Videanu, soţia sa, Mioriţa, şi fiul lor, Andrei Valentin. Tot atunci, AGA a Marmosim SA Simeria a mai aprobat contractarea unei facilităţi de credit pentru eliberarea de Scrisori de Garanţie Bancară în sumă maximă de 800.000 de euro, “necesară garantării încasărilor în avans în derularea unor contracte de lucrări comerciale”. Facilitatea respectivă urma a fi contractată de la o instituţie bancară selectată pe baza celei mai bune oferte. De altfel, Videanu jr şi-a mai înfiinţat, anul acesta, o companie care se ocupă cu consultanţa pentru afaceri şi management, denumită Vivandy Management SRL, unde mezinul are calitatea de fondator, asociat unic şi administrator.
Blaga a revenit în forţă
Spre deosebire de fostul său coleg de partid şi de guvernare, Vasile Blaga, deşi a stat un timp îndelungat în umbră, a ales să revină pe scena politcă după ce a fost achitat, pe fond, în dosarul de corupţie instrumentat împotriva sa chiar de către “unitatea de elită” a DNA de la Ploieşti. În octombrie 2016, Blaga a fost pus sub acuzare pentru trafic de influenţă. O lună mai târziu, pe data de 28 noiembrie 2016, Blaga a fost trimis în judecată, procurorii spunând că acesta a primit în patru rânduri, de la o firmă controlată de afaceristul Horaţiu Bruno Berdilă, suma de 700.000 de euro, pentru a-şi exercita influenţa, prin intermediul fostului său coleg de partid, Gheorghe Ştefan, zis Pinalti, asupra unor persoane care au deţinut consecutiv funcţii de conducere în cadrul a două companii naţionale, pentru ca firma lui Berdilă să obţină contracte de la aceste entităţi. Interesant este că Berdilă şi Pinalti au fost cercetaţi separat, într-un dosar disjuns. 11 luni mai târziu, pe 30 octombrie 2017, Tribunalul Bucureşti a decis achitarea lui Vasile Blaga. DNA a depus imediat apel, în data de 31 octombrie, iar dosarul urmează să fie soluţionat la Curtea de Apel Bucureşti.
Odată cu achitarea la fond, şi afacerile familiei Blaga au revenit în forţă. Compania deţinută de fiica fostului co-preşedinte al Partidului Naţional Liberal Vasile Blaga, Agathe Cristina Rudeanu, şi de ginerele acestuia, Ioan Andrei Rudeanu, încearcă să pună mâna pe un contract de prestări servicii de transport medical scos la licitaţie de Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti. SC Medical Emergency Division SRL Deva a reuşit, la sfârşitul lunii iulie, să obţină la Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor o decizie de anulare a procedurii de licitaţie, pe motiv că unul dintre concurenţi a depus o ofertă “neobişnuit de mică”. Numai că, din partea firmei fiicei şi ginerelui lui Blaga, la CNSC a participat ca administrator o persoană care nu mai îndeplinea această funcţie. Asta, deoarece, cu trei zile înainte ca această contestaţie să fie depusă, persoana în cauză fusese înlocuită în funcţia de administrator al SC Medical Emergency Division SRL Deva chiar de către fiica lui Vasile Blaga.
Pe de altă parte, însă, Vasile Blaga a preluat, informal, controlul asupra aripii PDL din actualul PNL şi s-a declarat decis să-l susţină pe Klaus Iohannis în încercarea acestuia de a obţine un al doilea mandat la Palatul Cotroceni. Blaga susţine că nu are nevoie de vreo funcţie politică, pentru a fi el însuşi în partid.
Achitaţii Orban şi Ponta se războiesc cu Dragnea
Teoretic rivali politici, fostul premier ex-PSD Victor Ponta şi actualul lider al PNL, Ludovic Orban, au trei puncte în comun. Ambii au fost anchetaţi de DNA pentru fapte de corupţie despre care instanţele de judecată au decis că nu există, ambii au fost achitaţi şi, totodată, ambii luptă, în prezent, pentru dărâmarea guvernului PSD. Pe alocuri, atât Ponta, cât şi Orban susţin practicile sistemului care le-a generat problemele penale.
Victor Ponta a fost pus sub acuzare încă din 2015, când era premier în funcţie, pentru complicitate la evaziune fiscală şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. În luna mai a acestui an, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a achitat pe fond. Însă, încă de anul trecut, fostul premier a avut o atitudine politică de opoziţie faţă de PSD şi de liderul acestuia, Liviu Dragnea, atitudine care s-a soldat cu dezvăluiri făcute cu privire la transferul Braţului Pavel şi al Insulei Belina, de la Compania Naţională Apele Române, la Consiliul Judeţean Teleorman, care a reînchiriat obiectivele către compania Tel Drum. Dezvăluirile s-au soldat cu declanşarea unui dosar penal împotriva fostului vicepremier Sevill Shaidehh, care, între timp, a şi fost trimisă în judecată. În plan politic, Ponta a încercat să menţină în funcţie Guvernul Grindeanu, demis prin moţiune de cenzură, şi şi-a înfiinţat propria formaţiune politică, ProRomânia, care face opoziţie la PSD.
Rivalul său politic, Ludovic Orban, preşedinte al PNL, a fost scos, practic, timp de un an, din viaţa politică printr-o anchetă a DNA cu privire la nişte bani pe care i-ar fi cerut omului de afaceri Tiberiu Urdăreanu pentru apariţiile televizate din timpul campaniei electorale pentru Primăria Capitalei, din 2016. Orban a fost achitat definitiv, de ÎCCJ, în luna martie a acestui an, pentru că fapta nu există. Ludovic Orban este cel mai acerb susţinător al sistemului care l-a anchetat şi care a încercat să-l bage la puşcărie. Liderul PNL a participat la protestele de stradă împotriva PSD şi pentru “continuarea luptei împotriva corupţiei”, a avut ieşiri publice favorabile fostei şefe a DNA, Laura Kovesi, şi, în ultima perioadă, s-a dedicat formulării de plângeri penale împotriva premierului Viorica Dăncilă (pentru înaltă trădare) sau împotriva liderului PSD, Liviu Dragnea.
În plan material, Ludovic Orban, care nu mai deţine nicio funcţie politică remunerată, trăieşte dintr-un salariu pe care îl încasează, începând din decembrie 2017, de la compania Revicond Canaltech SRL, cu sediul social în Târgu Mureş, dar care şi-a deschis un birou şi la Bucureşti. Orban vizează, pentru anul viitor, obţinerea unui post de europarlamentar.
Tăriceanu a rămas pe baricade. Blejnar şi Tony Greblă s-au retras
Una dintre cele mai răsunătoare achitări încasate anul acesta de DNA este cea a liderului ALDE, Călin Popescu Tăriceanu. Magistraţii ÎCCJ au decis, pe 22 mai, să îl achite pe preşedintele Senatului în dosarul în care acesta a fost acuzat de mărturie mincinoasă. Decizia nu este definitivă. Hotărârea magistraţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie vine în condiţiile în care procurorul DNA a cerut, la ultimul termen al dosarului, de la începutul lunii mai, o pedeapsă de trei ani de închisoare cu executare pentru Călin Popescu Tăriceanu. În 2016, procurorii DNA Braşov l-au trimis în judecată pe Călin Popescu Tăriceanu pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului, dosarul având legătură cu declaraţiile pe care acesta le-a dat în cauza privind retrocedarea presupus nelegală a unei suprafeţe din Pădurea Snagov şi a Fermei Băneasa. Tăriceanu este liderul politic care şi-a menţinut constant poziţia împotriva a ceea ce el numeşte “statul paralel”, atât înainte de ancheta penală la care a fost supus, cât şi în timpul procesului, precum şi după achitarea la fond.
Tot cu o atitudine constantă împotriva abuzurilor sistemului a fost achitat şi fostul judecător Tony Greblă, trimis în judecată de DNA în dosarul “rochiilor” şi al “struţilor”. Achitarea a avut loc, de asemenea, în luna mai a acestui an, iar decizia instanţei nu este definitivă.
Un alt personaj scos de pe scena politică de DNA este fostul preşedinte al ANAF, Sorin Blejnar. Acesta, arestat fiind, la cererea DNA Ploieşti, a fost achitat, pe fond, în luna martie a acestui an, în dosarul Motorina. Despre activitatea prezentă a lui Blejnar se ştie că acesta se ocupă de firmele înfiinţate de soţia şi de socrul său.
Dan Radu Ruşanu, fost preşedinte al ASF, a fost, la rândul său, achitat definitiv de instanţă în dosarul “Carpatica”, în care a fost arestat preventiv. Ruşanu nu se numără printre persoanele achitate care susţin sistemul. El a rămas însă membru activ al Partidului Naţional Liberal.
