x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cum intenționează ÎCCJ să întârzie rejudecarea cauzelor în care s-au pronunțat pe fond completurile ilegale

0
Autor: Ion Alexandru 05 Iul 2019 - 08:10
Cum intenționează ÎCCJ să întârzie rejudecarea cauzelor în care s-au pronunțat pe fond completurile ilegale


Înalta Curte de Casație și Justiție știa că încălcarea prevederilor legale cu privire la constituirea, pe fond, a completurilor de judecată care să se pronunțe în dosarele de coruție va fi sancționată drastic de Curtea Constituțonală. Chiar dacă, în mai multe rânduri, excepții privitoare la nelegala constituire a acestor completuri de trei au fost respinse, decizia de miercuri a CCR, prin care a fost constatat existența conflictului juridic de natură constituțională, era previzibilă chiar și pentru Înalta Curte. În această perspectivă, acțiunile ÎCCJ, începând cu conducerea instanței supreme și continuând cu unul dintre completurile de 5 judecători, au fost concertate în sensul amânării luării unei decizii a CCR pe acest subiect, pe de o parte, și, pe de altă parte, să zădărnicească reparațiile produse prin încălcarea legii la ÎCCJ. Exact în ziua în care Florin Iordache a sesizat Curtea Constituțonală, completul care trebuie să se pronunțe în legătură cu contestația în anulare formulată de Elena Udrea, în dosarul “Gala Bute” a anunțat că va sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene, cu un set de trei întrebări care, în esență, urmăresc anihilarea deciziilor CCR. Cristina Tarcea a cerut, fără succes, CCR să amâne judecarea conflictului jurdic costituțional, pentru că CJUE nu a răspuns încă la aceste întrebări. Tarcea a cerut asta deși știa că instanța europeană a respins, încă de la jumătatea lunii trecute, discutarea acestor întrebări în procedură accelerată, dând termen de două luni părților să pună concluzii scrise. Mai pe scurt, CJUE nu consideră că aceste întrebări reprezintă o prioritate pentru a răspunde la ele, iar soluționarea cererii formulate de ÎCCJ poate dura chiar și un an. Timp în care, sub acest pretext, ÎCCJ poate suspenda orice judecare a unor contestații în anulare sau căi de atac în doarele pe care le-a judecat - căi de atac care sunt sau pot fi întemeiate pe decizia CCR de miercuri.

 

Decizia de miercuri a Curții Constituționale, prin care s-a constatat faptul că Înalta Curte de Casație și Justiție a refuzat să aplice o lege adoptată de Parlament și să alcătuiască, pentru judecarea pe fond a dosarelor de corupție, a unor completuri specializate în infracțiuni de corupție aruncă în aer întreaga fundație a Instanței Supreme. După ce, la sfârșitul anului trecut, CCR a constatat că Înalta Curte a încălcat legea și cu privire la constituirea completurilor de 5. Ei, bine, “Jurnalul” a intrat în posesia unui document din care rezultă că planul Înaltei Curți este acela de a trage cât mai mult de timp, ca să nu pună în aplicare decizia CCR cu privire la completurile specializate și să aplice prevederile constituționale în cauzele în care s-au pronunțat sentințe penale nedefinitive de către astfel de complete ilegale.

 

Cronologia este infailibilă

Pe data de 18 martie 2019, avocații lui Liviu Dragnea au invocat judecătorilor care alcătuiau Completul de 5 să constate nultitatea absolută a hotărârii de condamnare, pronunțată în vara anului trecut, pe fond, deoarece completul de judecată nu a fost alcătuit conform exigențelor articolului 29, alineat 1, din Legea 78/2000, care obligă toate instanțele de judecată, inclusiv ÎCCJ, să compună completuri specializate în infracțiuni de corupție. Avocații au cerut nu doar desființarea hotărârii, ci și trimiterea cauzei spre rejudecare, la fond.

Pe data de 25 martie 2019, vicepreședintele Camerei Deputaților, Florin Iordache, care îndeplinea, prin delegare, atribuțiile președintelui acestui for legislativ, a sesizat Curtea Constituțională cu existența unui conflict juridic de natură constituțională exact pentru motivele invocate de apărătorii lui Dragnea în fața completului de 5 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Vestea a înspăimântat instanța supremă, care, imediat, a trecut la contra-atac.

În aceeași zi, Completul de 5 judecători care trebuie să se pronunțe cu privire la contestația în anulare formulată de Elena Udrea, a anunțat avocații și procurorul de ședință că intenționează să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene, căreia să îi adreseze un set de trei întrebări care, în esență, urmărește dreptul ÎCCJ de a nu respecta deciziile Curții Constituționale. Și au amânat judecarea cauzei “Udrea” pentru a le da timp părților să depună în scris, la dosar, puncte de vedere.

Apoi, profitând de succesiunea de amânări de la CCR în cauza privind acest conflict juridic de natură constituțională, același complet de 5 anunță părțile din proces că a decis să sesizeze CJUE.

 

ÎCC cere voie să încalce deciziile CCR

Acest element este extrem de important și devoalează planul pe care Înalta Curte l-a pus la cale pentru a bloca, practic, efectele unei decizii a CCR de admitere a conflictului juridic de natură constituțională. Cele trei întrebări sună în felul următor, și reprezintă un atac fără precedent asupra ordinii constituționale: dacă Tratatul UE și Tratatul de Funcționare al UE “trebuie interpretate în sensul că se opun adoptării unei decizii de către un organ exterior puterii judecătorești – Curtea Constituțională a României – să aprecieze asupra legalității compunerii unor complete de judecată, cu consecința creării premiselor necesare admiterii unor căi extraordinare de atac împotriva hotărârilor judecătorești și definitive pronunțate într-un interval de timp?”, dacă Carta drepturilor fundamentale ale UE “trebuie interpretată în sensul că se opune constatării de către un organ exterior puterii judecătorești a caracterului lipsit de independență și imparțialitate a unui complet din care face parte un judecător având funcție de conducere și care nu a fost desemnat aleatoriu, ci în baza unei legi transparente, cunoscute și necontestate de părți, regulă aplicabilă în toate cauzele completului respectiv, hotărârea fiind obligatorie potrivit dreptului intern” și dacă “aplicarea prioritară a dreptului UE trebuie interpretată în sensul că permite instanței naționale să înlăture aplicarea unei decizii a Curții Constituționale pronunțată într-o sesizare vizând un conflict constituțional, obligatorie în dreptul național”.

Se poate observa, astfel, la o citire nu foarte riguroasă, că Înalta Curte din România așteaptă de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene un răspuns prin care să poată să încalce nu doar legile Parlamentului, dar și deciziile Curții Constituționale prin care au fost constatate aceste încălcări. Miza în dosarul în care au fost ridicate aceste chestiuni este nerespectarea deciziei CCR de constituire a completurilor de 5 prin tragerea la sorți a tuturor judecătorilor, anihilarea posibilității persoanelor condamnate definitiv de a ataca sentințele pronunțate de astfel de completuri ilegale și, pe de altă parte, la modul general, să confere ÎCCJ dreptul de a încălca inclusiv decizia CCR cu privire la completurile specializate – decizie care, la momentul în care ÎCCJ a formulat către CJUE aceste întrebări, nu fusese emisă, dar care era mai mult decât previzibilă.

 

CJUE a respins judecarea cererii în procedură accelerată

“Jurnalul” a intrat în posesia unui document exploziv emis de Curtea de Justiție a Uniunii Europene exact în legătură cu cele trei întrebări adresate de Înalta Curte de Casație și Justiție. Pe data de 14 iunie, avocații Elenei Udrea au primit comunicarea cererii de decizie preliminară în cauza C-357/19, numită generic “Euro Box Promotion”, în care se arată, negru pe alb, că “grefierul Curții de Justiție informează, astfel, că președintele CJUE a respins cererea ÎCCJ de judecare a cererii preliminare potrvit procedurii accelerate, în temeiul articolului 105 din Regulamentul de de procedură al Curții de Justiție”. Mai pe scurt spus, Înalta Curte dorea ca răspunsul la aceste întrebări să fie dat într-un termen accelerat, lucru respins de conducerea CJUE, încă din 14 iunie.

Mai mult, documentul citat mai arată că “părțile aflate în proces (…) au dreptul de a prezenta CJUE observații scrise asupra cererii de decizie preliminară în termen de două luni de la data prezentei hotărâri. Termenului de două luni menționat, care nu poate fi prorogat, i se poate acorda și termenul pentru considerente de distanță, de 10 zile”, se arată în documentul Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Acest lucru înseamnă că Înalta Curte de Casație și Justiție va bloca “sine die” pronunțarea în dosarul privind contestația Elenei Udrea de anulare a hotărârii definitive de condamnare. Asta, deoarece, încă din încheierea din 22 aprilie, judecătorii au suspendat judecarea cauzei, până când va primi răspunsurile la întrebările adresate Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Surse din mediul juridic acreditează ideea conform căreia Înalta Curte va folosi același argument și pentru a nu pune în aplicare decizia CCR de miercuri, referitoare la completurile specilizate care judecă pe fond, până la sosirea răspunsurilor la întrebările adresate CJUE.

 

 

Tarcea a cerut suspendarea judecării conflictului, până la răspunsul CJUE

Planul este unul mai mult decât evident. Și răzbate chiar din atitudinea Cristinei Tarcea, președintele în funcție al ÎCCJ, de miercuri, de la Curtea Constituțională. Tarcea a cerut CCR să supende judecarea sesizării lui Florin Iordache, deoarece “pe rolul CJUE se află trei întrebări prealabile care vizează compatibilitatea Curții Constituționale de a stabili compunera instanțelor”, referindu-se exact la demersul Completului de judecată din cauza “Udrea”. Șefa ÎCCJ a cerut, practic, amânarea emiterii deciziei prin care CCR a constatat că instanța supremă a încălcat pentru a doua oară legea, deși știa că CJUE a respins procedura accelerată a furnizării răspunsurilor, încă din data de 14 iunie, așa cum reiese explicit din documentul la care făceam referire, mai sus, în exclusivitate.

Deși CCR a respins ca inadmisibilă cererea lui Tarcea și a admis existența conflictului juridic de natură constituțională, este previzibilă atitudinea Înaltei Curți de a tergiversa aplicarea acestei decizii. Conform minutei, CCR a admis sesizarea și a constatat că a existat un conflict juridic constituțional generat de neconstituirea de către ÎCCJ a completurilor de judecată specializate pentru judecarea în primă instanță a infracțiunilor prevăzute în Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, contrar celor prevăzute de art. 29 alineat 1 din Legea 78/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 161/2003. Mai mult, CCR arată că toate cauzele înregistrate pe rolul ÎCCJ și soluționate de aceasta în primă instanță, anterior Hotărârii Colegiului de Conducere al ÎCCJ din 14 ianuarie 2019, în măsura în care nu au devenit definitive, urmează a fi rejudecate, în temeiul articolului 421, punctul 2, alineat “b” din Codul de procedură penală, de completuri specializate conform Legii 78/2000. Decizia este una definitivă și general obligatorie. Însă Înalta Curte, prin completurile învestite să judece eventuale căi de atac conforme cu Decizia CCR, vor invoca suspendarea cauzelor până la primirea ăspunsurilor de la CJUE.

 

Decizia CCR riscă să fi ignorată “sine die” de Înalta Curte

Pronunțarea sentinței definitive în dosarul lui Liviu Dragnea a fost făcută fără ca ÎCCJ să aștepte decizia CCR . Prevăzând un eșec, a preferat să respingă și excepția invocată de avocați, cu privire la nelegala constituire a completului care l-a judecat, pe fond, pe fostul președinte al PSD. Fiind o sentință definitivă, condamnarea lui Liviu Dragnea nu mai poate fi afectată de decizia CCR de miercuri, întrucât ea vizează doar cauzele aflate pe rolul instanțelor la momentul publicării ei în Monitorul Oficial. Avocații vor încerca alte căi extraordinare de atac, pentru a face lumină în acest caz, iar decizia CCR de miercuri va fi proba “nucleară” în cazul unei mai mult ca sigure acțiuni la CEDO.

Nici Elena Udrea nu poate beneficia de Decizia CCR, chiar dacă și ea a fost condamnată, pe fond, tot de un complet nespecializat în infracțiuni de corupție, deci de o instanță nelegal constituită. Asta, deoarece, așa cum am mai arătat, Completul care judecă contestația în anulare a suspendat judecarea cauzei până la primirea răspunsurilor de la CJUE. Însă, Decizia CCR de miercuri poate fi utilizată de avocații Alinei Bica, spre exemplu, care se judecă, de asemnea, în contestație în anulare la Înalta Curte. Procesul va avea următorul termen la mijlocul lunii septembrie și mai mult ca sigur avocații vor cere nu doar anularea sentinței din apel, ci și a celei din fond și trimiterea cauzei spre rejudecare în primă înstanță. Rămâne de văzut dacă judecătorii vor invoca sau nu necesitatea suspendării judecării cererii, pentru că așteaptă răspunsurile de la CJUE.

În aceeași situație se află, în prezent, aproximativ 180 de dosare, judecate pe fond, la ÎCCJ, de completuri ilegale.

Sistemul moare, dar nu se predă. ÎCCJ încearcă să anihileze deciziile CCR, invocând faptul că a pus niște întrebări absurde la Curtea de Justiție a UE și că așteaptă răspuns

Răspunsul primit, până acum, este acela că CJUE nu va judeca cererea în procedură accelerată și că mai durează cel puțin două luni până când dosarul să fie judecat pe fond. Termen suficiet pentru ÎCCJ să tergiverseze respectarea Constituției și a legilor

 


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Stop-joc! Amnistia și grațierea nu pot fi interzise. Referendumul lui Iohannis ne-a costat degeaba 37 de milioane de euro

Stop-joc! Amnistia și grațierea nu pot fi interzise. Referendumul lui Iohannis ne-a costat degeaba 37 de milioane de euro
Galerie Foto Rezultat previzibil pentru orice specialist în drept constituțional sau în materia drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, consfințite în tratatele internaționale la care România este parte....

Familia lui Cosmin Olăroiu preia afacerea şi vila de lux ale lui “Stelu” din Kiseleff

Familia lui Cosmin Olăroiu preia afacerea şi vila de lux ale lui “Stelu” din Kiseleff
Galerie Foto În 2012, controversatul afacerist Gheorghe Stelian, zis “Stelu”, cunoscut şi drept “săgeata” lui Dorin Cocoş, a cumpărat, de la RA-APPS, o vilă de lux, într-una dintre cele mai spectaculoase zone ale...

Tendinţa momentului: specialiştii vor să rămână în ţară

Tendinţa momentului: specialiştii vor să rămână în ţară
Criza generală de forţă de muncă şi mai ales de specialişti în diverse domenii afectează economia României, dar situaţia pare că se îmbunătăţeşte, în ultima perioadă. O analiză a pieţei forţei de mun...

Tușești? Nu te repezi la antibiotice

Tușești? Nu te repezi la antibiotice
Românii au găsit, chiar în lumea satului, vorbe sugestive despre necazurile pulmonare, iar zicerea cea mai frecventă este „aprindere la plămâni”. Totuşi, despre problemele la plămâni umblă şi tot felul de...

Compania lui Dan Barna - de la liderul USR, la fiica unui vânzător de armament

Compania lui Dan Barna - de la liderul USR, la fiica unui vânzător de armament
Galerie Foto Liderul USR, Dan Barna, proaspăt desemnat, la congresul de sâmbătă, drept candidat al partidului pentru alegerile prezidențiale din luna noiembrie, a deținut, până în vara anului 2016, jumătate din acțiunile...

Secția de Procurori de la CSM – stat în stat. Scut pe față, pentru patru personaje anchetate de SIIJ

Secția de Procurori de la CSM – stat în stat. Scut pe față, pentru patru personaje anchetate de SIIJ
Război total între Secția de Procurori de la CSM, pe de o parte, conducerea Consiliului, Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție și chiar procurorul general interimar al României, pe de altă parte...

Ioana Lee, despre Ikigai și secretele ei japoneze

Ioana Lee, despre Ikigai și secretele ei japoneze
Galerie Foto După ce a trăit o perioadă în Japonia, Ioana Lee revine cu o nouă carte pentru fanii ei. De data aceasta, Ioana ne dezvăluie cele "19 secrete japoneze pentru o viaţă mai bună". Este o carte din care învăţăm...

GRECO: Judecătorii și procurorii nu trebuie investigați și nu trebuie să plătească pentru erorile judiciare

GRECO: Judecătorii și procurorii nu trebuie investigați și nu trebuie să plătească pentru erorile judiciare
Grupul Statelor împotriva Corupției (GRECO) a dat, ieri, publicității, cele două rapoarte care au legătură cu evoluțiile sistemului judiciar din România. Ambele documente vorbesc despre “implementarea...

Primăria lui Boc „premiază” cu un milion o firmă pentru care a fost călcată de Curtea de Conturi

Primăria lui Boc „premiază” cu un milion o firmă pentru care a fost călcată de Curtea de Conturi
Galerie Foto O companie din Ploiești, care se ocupă cu activități de deratizare, dezinsecție și dezinfecție, impicată, în urmă cu patru ani într-un dosar de corupție, a fost arvunită, din nou, anul acesta de către...

Cum intenționează ÎCCJ să întârzie rejudecarea cauzelor în care s-au pronunțat pe fond completurile ilegale

Cum intenționează ÎCCJ să întârzie rejudecarea cauzelor în care s-au pronunțat pe fond completurile ilegale
Înalta Curte de Casație și Justiție știa că încălcarea prevederilor legale cu privire la constituirea, pe fond, a completurilor de judecată care să se pronunțe în dosarele de coruție va fi sancționată...

Decizie CCR: De 16 ani, Înalta Curte judecă ilegal dosarele de corupție

Decizie CCR: De 16 ani, Înalta Curte judecă ilegal dosarele de corupție
Curtea Constituţională a României a stabilit, ieri, după numeroase amânări, că există un conflict juridic între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe tema completurilor specializate în...

Avocatul lui Alin Tișe, administrator special la firma Elenei Udrea

Avocatul lui Alin Tișe, administrator special la firma Elenei Udrea
Galerie Foto Celebra companie Băi Boghiș SRL, unde, în vremurile “bune” ale regimului condus de Traian Băsescu și de PDL, Elena Udrea își fonda propria stațiune balneară, este administrată, special, începând cu acest...

Ela Crăciun ne învaţă cum să avem 9 luni fără griji

Ela Crăciun ne învaţă cum să avem 9 luni fără griji
Ela Crăciun, jurnalist Antenei 3 și cel mai cunoscut blogger de parenting din România, şi-a lansat recent prima sa carte, intitulată “9 luni fără griji” -101 întrebări despre sarcină, cu răspunsuri de la...

60 de milioane pentru „zilierii” Teatrului Național “I.L. Caragiale”

60 de milioane pentru „zilierii” Teatrului Național “I.L. Caragiale”
Scandalul legat de situația celor 54 de angajați salarizați din bugetul Teatrului Național “I.L. Caragiale”, condus de Ion Caramitru, și care, astăzi, face obiectului unei anchete a Corpului de Control al...

Helicobacter pylori, bacteria care se simte bine în acid

Helicobacter pylori, bacteria care se simte bine în acid
A fost o vreme în care multe neplăceri resimţite în sistemul digestiv erau  diagnosticate ca gastrite. Când a apărut investigarea prin endoscopie, s-a constatat că, de fapt, era un exces de diagnostic de...
Serviciul de email marketing furnizat de